51 matches
-
este un cercetător pasionat și neobosit al arhivelor și bibliotecilor, de unde culege date istorice și topografice, dovezi ale originii și continuității poporului român. În anul 1970, la Editura Minerva, sub îngrijirea lui Ion Blăjan, îi apar pentru întâia oară baladele Novăceștii : fragment de epopee națională adunat si organizat din poezii poporale române, iar un an mai târziu, vede lumina tiparului ediția critică, îngrijită de Eugen Blăjan, Poezii populare din Transilvania de Atanasie Marian Marienescu. După un secol de la apariție, la Editura
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
identificare", în loc de "30 mp" se va trece "68 mp", cu următorii vecini: "N - Voinigescu Niculina, S - Post Poliție, E - Badoi Dumitru, V - DN 55"; - poziția nr. 77, rubrica "Elemente de identificare", care va avea următorul conținut: "Sat Teasc: 1. Str. Novăceștilor - 0,2784 ha; 2. Str. Nuferilor - 0,0480 ha; 3. Str. Pârâului - 0,126 ha; 4. Str. Henri Coandă - 0,7920; 5. Str. Valea lui Roman - 0,6612 ha; 6. Str. Avram Iancu - 0,0342 ha; 7. Str. Vlad Țepeș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197567_a_198896]
-
Mărtești, Orgești, Plai, Pușelești, Pătruțești, Șoicești, Ștertești, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uțului, Verdești, Vidrișoara Comuna Bistra Sate: Bistra, Aronești, Bârlești, Bălești, Bălești-Cătun, Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dealu Muntelui, Durăști, Dâmbureni, Gârde, Gănești, Hodișești, Hudricești, Lipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Novăcești, Nămaș, Perjești, Poiana, Poiu, Runcuri, Rătitiș, Ștefanca, Sălăgești, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârși-Rontu, Vârșii Mari, Vârșii Mici Comuna Bucium Sate: Bucium, Anghelești, Bisericani, Bucium-Sat, Cerbu, Ciuculești, Coleșeni, Dogărești, Ferești, Florești, Gura Izbitei, Helești, Izbicioara, Izbita, Jurcuiești, Lupulești, Muntari Măgura, Petreni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 3 Orașul BĂICOI Localități componente: Băicoi, Dămbu, Liliești, Schela, Țintea, Tufeni Comuna Cocorăștii Mislii Sate: Cocorăștii Mislii, Goruna, Tipărești Comuna Filipeștii de Pădure Sate: Filipeștii de Pădure, Dițești, Minieri, Siliștea Dealului Comuna Florești Sate: Florești, Cap Roșu, Călinești, Cătina, Novăcești Comuna Măgureni Sate: Măgureni, Cocorăștii Capiii, Lunca Prahovei Comuna Scorțeni Sate: Scorțeni, Bordenii Mari, Bordenii Mici, Mislea, Sârca Comuna Telega Sate: Telega, Boșilcești, Buștenari, Doftana, Melicești, ��onțești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul PLOPENI Localitate componentă: Plopeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
numit centurionul Alexandru Bistran. În această tabără se concentrau și se instruiau combatanții proveniți din peste 25 sate și crânguri (cătune): Bistra, Aronești, Bălești, Bălăești, Ciuldești, Crețești, Dealul Muntelui, Dâmbureni, Durăști, Gănești, Hodișești, Hudricești, Gipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Novăcești, Perjești, Poiana, Runcuri, Stefanca, Tomnatec, Tărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și altele. Tabăra de la Bucium era amplasată la 8 kilometri sud-est de orașul Abrud, pe Valea Buciumului. A fost înființată la 19 octombrie 1848, comandant fiind numit vicecenturionul Dionisie Popovici
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
cu ochii. Aflând locul unde a fost tras în țeapă, Mihai Viteazul pune un steag în amintirea bravului ostaș și haiduc. În jurul moșiei dăruite lui Babă Novac de către Mihai Viteazul s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac. Fiii săi (Novăceștii), au fost la rândul lor aprigi luptători antiotomani și protectori ai poporului. A avut un frate, Radovan, si mai mulți fii, dar cu fiul cel mare, Gruia Novac (despre care s-au scris atâtea balade și s-au țesut atâtea
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
Bistra este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra (reședința), Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipăia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe cursul mijlociu al rîului Arieș. Suprafață comunei, de 132 kilometri pătrați, reprezintă 1,8% din suprafața
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Contemporanul”, „Tribuna”, „Lumina” (Pancevo), în publicații de la Skopje, Sofia, Belgrad ș.a. Ca folclorist, P. realizează, dar mai cu seamă editează, singur sau în colaborare, colecții de literatură populară, precum și un curs universitar, Folclor literar românesc (1964). În 2003, sub titlul Novăceștii, publică studii de folclor comparat care își au punctul de plecare în teza de doctorat. Aici sunt examinate, în două capitole extinse, variantele sârbești și românești despre Novăcești. Cel mai semnificativ aport al cărții este acela că autorul nu își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
precum și un curs universitar, Folclor literar românesc (1964). În 2003, sub titlul Novăceștii, publică studii de folclor comparat care își au punctul de plecare în teza de doctorat. Aici sunt examinate, în două capitole extinse, variantele sârbești și românești despre Novăcești. Cel mai semnificativ aport al cărții este acela că autorul nu își susține aserțiunile folosind traduceri germane sau franțuzești, ci chiar texte de primă sursă, studiate în anii când s-a aflat la Belgrad. Altă caracteristică a demersului este că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
Academia Română (1980), a realizat o antologie de proză românească în limba bulgară (1965) și mai târziu o antologie a poeziei românești din Iugoslavia (1995, în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). SCRIERI: Folclor literar românesc, București, 1964 (în colaborare cu Barbu Theodorescu); Novăceștii, București, 2003. Culegeri: Folclor din Dâmbovița, București, 1981 (în colaborare cu Silviu Angelescu). Ediții, antologii: Album de paleografie românească, București, 1958 (în colaborare cu Mitu Grosu); [Cei care plătesc cu viața], Sofia, 1965; Elogiu folclorului românesc, pref. edit., București, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
unor balade, cântece haiducești, colinde și povești. În colaborare cu poetul Kiss Jenő, tipărește mai multe volume de balade și colinde românești, selectarea textelor, studiile însoțitoare și notele aparținându-i. Volumele A bárányka [Miorița] (1963), Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor] (1969), Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde] (1971), Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan] (1974), Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
București, 1963; Aranyhajú testvérek. Románias népmesék [ Frații cu părul de aur. Povești populare românești], București, 1964; Hej, zöld levél. Román népdalok [Foaie verde foicică. Cântece populare românești], îngr. și introd. Ion Dodu Bălan, București, 1966; Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor], București, 1969; Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde], București, 1971; Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], București, 1974; Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], București, 1976; Rétek
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Petrea Crețul Șolcan], București, 1974; Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], București, 1976; Rétek harmatában - Pe pârâu de rouă, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Mitruly Miklós, Két népköltészeti, KOR, 1965, 10; Kerekes György, Balada Novăceștilor în limba maghiară, TR, 1970, 16; Ist. comp. Rom., 281-282; Mihai Beniuc, A barátság hídja, HT, 1972, 21; Beke György, Egy vállalkozás arányai, HT, 1974, 29; Köllő Károly, Kiss Jenő-Faragó József-Plugor Sándor, „Román népballadák”, UTK, 1976, 27; Olosz Katalin, Faragó
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Caraș-Severin), folclorist. După terminarea primelor clase în satul natal, învață la Oravița și la Arad, revenind la Măidan ca învățător. A fost un harnic colaborator al lui At. M. Marienescu, trimițându-i balade din Măidan, între care șase variante despre Novăcești. În colaborare cu ginerele său, preotul Aurel Iana, în 1895 a publicat în o monografie a satului Măidan, urmată de un studiu al lui At. M. Marienescu. Sub semnătura Liuba-Iana au mai apărut, în revista „Familia”, cercetări de medicină populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287839_a_289168]
-
Costin, Probleme de estetică în poezie și Estetica constructivismului în limbă, Aurel E. Peteanu, Natura și poezia). Consecventă acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
au cules baladele, a ocaziilor în care acestea se cântă, precum și observații privind melodiile cântecelor bătrânești, formulele lor finale, reacția ascultătorilor. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman Voinicul, Stoican, Rozan etc. Chiar balade cunoscute au variante specifice acestei zone: Corbea devine Mârza, iar Doicin bolnavul se numește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
care acestea se cântă, precum și observații privind melodiile cântecelor bătrânești, formulele lor finale, reacția ascultătorilor. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman Voinicul, Stoican, Rozan etc. Chiar balade cunoscute au variante specifice acestei zone: Corbea devine Mârza, iar Doicin bolnavul se numește aici Iovan. Ciclului familial îi aparțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
hotarul dinspre Polonia și îi lovesc pe conspiratorii la tronul domnesc. Sunt alături de Ștefan în bătălia cumplită de la Valea Albă, unde pier comisul Manole și fiul lui cel mai mare. Episoade din cântece bătrânești (Chira Chiralina, Șerb sărac, Doicin bolnavul, Novăceștii) devin scene de roman, tratate cu fervoare imaginativă și defazare ironică realistă. Mitul dragonului reapare, Onuț îl răpune pe Hrana Beg, al cărui sânge e rece și căruia îi trebuie trup de fecioară ca să se încălzească, oștile turcești pătrund în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
mai mult, Încălcarea acesteia atrage nenorocirea, simbolizată prin moartea unuia dintre parteneri. Semnificativ este și faptul că motivul fetei de lătin ilustrează tot această idee și atunci când apare În alte subiecte narative, cum ar fi cazul unor balade din ciclul Novăceștilor. Personajul este acum mai concret Încadrat geografic, fiind vorba de fata de latin din Buda XE "Buda" sau din „Dodrin” (ratașabil tot zonei Dunării Mijlocii; vezi, de exemplu, forma toponimică „Dobrițin”), fapt care poate fi pus În legătură cu circulația preponderent bănățeană
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
baza materialului cules, cerea, în spiritul epocii, să se facă „reconstituirea”, din mai multe variante, a unui prototip, considerând, eronat, că forma primară, perfectă, s-a degradat cu timpul. Aceasta este metoda la care a recurs și în alcătuirea epopeii Novăceștii, a cărei publicare i-a fost refuzată de Academia Română. Din materialele primite publică în 1859 două broșuri, una cu balade și alta cu colinde, care sunt primele colecții de folclor tipărite în Transilvania. În prefața primei culegeri încearcă o periodizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
culegerile lui M. sunt însemnate atât pentru rolul lor documentar, cât și pentru valoarea unor piese care nu au mai fost atestate ulterior, cum sunt baladele Vizercan și porumbul, Ștefan Vodă și Vlădica Ion, Ileana din Ardeal, texte din ciclul Novăceștilor, colindele Soarele și porumbii, Mireasa, Dorul murgului. SCRIERI: Învățătorii și poporul, Sibiu, 1858; ed. îngr. și pref. Eugen Blajan, București, 2001; Istoria română națională pentru tinerimea română, Sibiu, 1861; Petru Rareș, principele Moldaviei, Sibiu, 1862; Detorințele noastre, Viena, 1868; Epistolă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
Zoran. Serilă, Mezilă și Zorilă, Pesta, 1873; Steaua maghilor sau Cântece la Nașterea Domnului Isus Cristos, Biserica Albă, 1875; Viața și operele lui Petru Maior, București, 1883; Cultul păgân și creștin, vol. I: Sărbătorile și datinele romane vechi, București, 1884; Novăceștii. Cinci ani înaintea Academiei Române, Timișoara, 1886; Dialectul român-bănățean, Lugoj, 1902; Ilirii, macedoromânii și albanezii, București, 1904; Întru memoria lui George Barițiu, Sibiu, 1904; Pețitorii, Sibiu, 1905; Sara, Miază-Noapte și Zorile, Sibiu, 1908; Negru Vodă și epoca lui, București, 1909; Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
1886; Dialectul român-bănățean, Lugoj, 1902; Ilirii, macedoromânii și albanezii, București, 1904; Întru memoria lui George Barițiu, Sibiu, 1904; Pețitorii, Sibiu, 1905; Sara, Miază-Noapte și Zorile, Sibiu, 1908; Negru Vodă și epoca lui, București, 1909; Țara Severinului sau Oltenia, București, 1910; Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, Minerva, 1970. Culegeri: Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; ed. București, 1861; Doi feți cotofeți sau Doi copii cu părul de aur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
în accepțiunea sa tradițională, întregul cântec epic, adică: b. propriu-zisă (sau nuvelistică), cântecele epice de vitejie, de haiducie, cele istorice și cele despre întâmplări contemporane. Astfel, atât Soarele și luna, Meșterul Manole, Miorița, cât și Miu Cobiul, Corbea, Toma Alimoș, Novăceștii, Miu Haiducul intră în categoria b. Spre deosebire de cântecul liric, b. este întotdeauna destinată unor auditori care, cel mai adesea, cunosc acțiunea și îl corectează pe interpret de câte ori este cazul. Întrunirile prilejuite de șezători, târguri, nunți, cumetrii sau hramuri sunt cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Faragó József, București, 1963; Ion Bănuță, Üzenet [Mesaj], București, 1964; Veronica Porumbacu, Egyensúly [Echilibru], București, 1967; Kaleidoszkóp [Caleidoscop], București, 1967; Lucian Blaga, Évek krónikája és éneke [Hronicul și cântecul vârstelor], București, 1968; Novákékról szól az ének. Román hősi balladák [ Cântecul Novăceștilor. Balade vitejești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1969; Szarvasokká vált fiúk. Román kolindák [Feciorii schimbați în cerbi. Colinde românești], îngr. și introd. Faragó József, București, 1971: Mihai Beniuc, Az égő sas [Vulturul de foc], București, 1973; Márk vitéz. Román
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]