1,251 matches
-
a acestui semantism contradictoriu. Va descoperi cititorul în carte o interesantă descifrare a sculpturii lui Brâncuși, făcută din această perspectivă. Ultimele două capitole sînt dedicate momentului Nietzsche și momentului Heidegger. Sînt părțile cele mai ample ale volumului, analiza cunoaște aici nuanțări și precizări de maxim amănunt. Toate acestea, precedate de un capitol despre geneza și funcția simbolului artistic, dezvoltat în jurul ambiguității constitutive a simbolului: ,Înăuntrul artei, opera simbolică - arată Gabriel Liiceanu - reprezintă cel mai decis atentat la adresa ontologiei identității. Utilizarea simbolului
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
se poate face și o dezbatere relevanță ; chiar dacă sunt argumente familiare unora sau altora, este necesară readucerea lor în spațiul public. Also... o dezbatere nu trebuie neapărat să ducă la schimbarea unor opinii, cât la mai bună lor definire și nuanțare. De exemplu, referitor la distribuția capitalului în societate, eu văd două extreme - cea în care “nu există” capital (egalitate absolută) și cea în care capitalul este prea concentrat (deja faimoasa oligarhie:)). Ambele extreme sunt dăunătoare pentru idealul de altfel împărtășit
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
exterior, în cazul de față peisajul, nu este decît detonatorul care dizlocă un enorm fond de sensibilitate și de generozitate. Puternic fără demonstrații de retorică și rafinat fără ostentație, Alexandru Moser Padina este un pictor care trebuie urgent descoperit pentru nuanțarea și aprofundarea fenomenului nostru artistic din spațiul modernității. Însă dincolo de amploarea sa propriu-zisă, de forța exponatelor, de valoarea pedagogică a discursului asupra istoriei picturii noastre moderne, expoziția din colecții particulare pune la îndemîna privitorilor încă două valori fundamentale, acelea pe
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
logica dezvoltării în trepte a unui domeniu care la noi e încă la început de drum. Cartea se numește Tombouctou, orașul imaginar și e reluarea unei teme deja schițate într-unul dintre capitolele studiului anterior. Mai mult însă decît o nuanțare sau o simplă adăugare de date. E o analiză atentă ce se bazează pe observații istorice și comparative, ce devine o poveste în sine a unui oraș care a sedus imaginația Europei. Cititorul cărții descoperă de fapt două orașe. O
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
are de a face cu o anumită transcendență. M.C.: Lărgirea poeticii de la literar către artistic este vizibilă în FiguriV, mai ales în eseul, secvența cum ați spus, Arta în cauză. Faptul acesta vine poate dintr-o nevoie de precizare, de nuanțare față de Opera Artei? G.G.: Nu, nu cred. Eu continuu aici dar într-un mod mai degajat, mult mai relaxat, mai destins, lărgirea estetică pe care am propus-o în Opera artei. Vreau să spun că în FiguriV nu mai sunt
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
investigarea unor formule de roman, în diferite vîrste ale istoriei genului la noi: romanul clasic (avînd ca repere Dafnis și Chloe și Scrisorile persane), romanul primului război mondial și romanul copilăriei rurale. Autorul căruia i se aplică grila clasică, cu nuanțările și observațiile de rigoare, este Duiliu Zamfirescu, puțin cunoscut prin prisma preferințelor sale pentru modele latine și elene. în Viața la țară, ne spune criticul, "viziunea dominantă este cea clasică și ș...ț romanul de iubire este de maxim interes
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
scenografa Vioara Bara, cea care a materializat spațiul visului, al coșmarului. Mi-aș fi dorit o paletă mai amplă, gestual vorbind, pe care să o caute Vava Ștefănescu. Stilului i-ar trebui încă niște stimuli întru inventivitate și lărgirea sau nuanțarea coregrafiei sale, altfel provocatoare pentru trupă. Am fost la Oradea un martor participativ, un spectator activ la o fotografie vivantă, în sepia, cu o intrusă care nu m-a înfricoșat. Greierii cîntă și tac, prelung, și în curtea mea. Pe timpul
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
nici un obiect din loc". Scrutînd atent lucrurile, ne dăm seama că așa e! Dar cea mai convingătoare replică pe care dl Ciocârlie o dă preopinentului galic este însăși scrierea sa, atît de fin articulată din reflecții, observații, impresii, amintiri, precizări, nuanțări cu o mare diversitate tematică, ce are darul de a instaura o imagine auctorială dintre cele mai convingătoare. O imagine din care afirmațiile ori contestațiile izvorăsc ca dintr-un centru și a cărei analiză se impune, prin urmare, ca o
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
înșiși” prin privațiuni culturale. În Marea Bibliotecă era tezaurizat fondul de carte al țării, cu o singură excepție, Programul de dezvoltare a Republcii. În opoziție, Biblioteca lui Noe este un simbol al supraviețuirii (numele celebrului personaj biblic face superfluă orice nuanțare în plus), atât prin cultură, cât și printr-un spațiu de rezonanță a libertății interioare, prin ficționalizarea realului. Antonio Patraș, Ion D. Sârbu - de veghe în noaptea totalitară, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași,2003, 303 pag. Șerban Tomșa, Biblioteca
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
și demonic, un maniheism însă nu formal dramatizat, ci bonom, întrucît apare atins de dispoziția relativizării, ca și de... plictis. O înfruntare din capul locului... necavalerească, deoarece terenul pe care se desfășoară aparține mentalității demonizate, fie și printr-o vicleană nuanțare conjectural neutră: „În ceruri ca de beton bunul Dumnezeu/ își întoarce plictisit chipul. (...) Doar Satan mai dă semne de viață,/ dă din coate dirijînd coruri de muște./ Apoi scuipă și el plictisit, amețit/ de vara oltenească,/ pe asfaltul încins,/ pe
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
a-și aservi creația pe care n-a încetat niciodată a o socoti drept „o rotiță și un șurub” al angrenajului său politic-administrativ. Ceea ce recunoaște fără echivoc dl Negrici: „De altfel (...) o parte din temele ideologice mai vechi - supuse unor nuanțări, unor transfuzii și unor operații chirurgicale - au rămas în circulație și niciodată nu au fost abandonate de autorități, oricît de puțină atenție au trezit criticilor de prestigiu. Proza, în special, a fost aleasă să facă serviciile de rigoare și să
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
ale corporalității din rațiuni de logică internă a textului și “oportuniștii” care le introduceau într-o manieră vulgarizată, cu unicul scop de a crește gradul de vandabilitate a cărții. Ca și distincția de la 1933 dintre “erotomani” și pornografi, și această nuanțare de la 1936 se va dovedi prea subtilă pentru un auditoriu fie închistat în “idei primite de-a gata”, fie invidios. Chiar Șerban Cioculescu, care se opune teoretic judecării operelor literare de pe poziții ideologice sau moralizatoare, condamnă acuzele ce i se
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
acestea, Dragomir revine asupra lor, spunîndu-le încă o dată și evidențiindu-le din nou, în virtutea unei gîndiri recurente în cursul căreia aceeași problemă e judecată succesiv din mai multe puncte de vedere. Această recurență a unei gîndiri care progresează prin tatonări, nuanțări și reluări periodice este o trăsătură izbitoare a paginilor din Caietele timpului. Ea nu este de găsit într-o formă atît de vădită în primele două cărți. În concluzie, Dragomir izolează o temă, se adîncește în ea prin înșurubare, îi
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
minute, Robert Wilson găsește o cale inspirată, inventând un rol inexistent în piesa: acela al autorului, al lui Eugen Ionescu însuși, încredințat actorului Ilie Gheorghe, care citește, cu o dicție și o impostație impecabile, în ritm antrenant, cu putere de nuanțare și cu aplomb, acolo unde e cazul, cvasitotalitatea partiturii dramatice. Cu vocea să percutanta, bogată în inflexiuni de violoncel astral, acest mare actor european, singurul din România care a jucat o stagiune întreaga la Londra, în Furtună de Shakespeare, citește
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
însă, în cursul analizelor, la unele întrebări în aparență secundare, a căror recurență îmi sugera că în substanța lor se află mai mult decât o textură de suprafață”. Așa cum sunt formulate, aceste întrebări dezvăluie în mare măsură perspectiva urmată, înaintea nuanțărilor extrem de utile din capitolul al treilea, Mitul gnostic. Interogațiile, fie ele lipsite de consecințe imediate în primele pagini, privind rolul anamnezei, preocuparea obsesivă a lui Eliade pentru vestimentație și teatru sau paralelismul unor nunți (una terestră și alta „cezarică”), induc
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
în a fi făcut din asemenea muncă o artă și nu o simplă incursiune materială într-un domeniu atât de sensibil personal, este recunoscută fără exces de modestie de Mariana Iova. La rândul ei, studiul rezultat din analiza limbajului și nuanțarea semnificației lui în text, prin analizele fenomenului fonetic, morfologic, sintactic, lexical, conduce la recunoașterea valorii cercetătoarei, specializate în domeniul lingvisticii. Nu voi insista aici cu descrierea operei volum de volum, cu ce le este particular și cu ce se leagă
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
să vedem în ce constă "itinerarul exemplar". Abia ieșit din adolescență, băiatul de origine evreiască mic-burgheză, entuziast pînă la fanatism, își smulge rădăcinile (comparația cu Supraviețuirile lui Radu Cosașu se impune, mereu și mult în favoarea lui Cosașu ca expresivitate, complexitate, nuanțare, autoironie, relativizare, credibilitate, dar în primul rînd ca talent și originalitate a scriiturii) și intră în fabrica de îndoctrinare, numită în roman Institutul superior de marxism-leninism. Acolo, după umilințele la care e supus de colegii de internat cu "origine sănătoasă
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
că trebuie să fac: să respect âregula metodologică> a âdosarului>. Am denișat, am descris, am glosat. Cu înaintări și reveniri, minuțios" (p. 5-6). Bacovia este citit atent, în funcție de epoca lui, de "amănuntele operei", ceea ce a determinat reveniri, insistențe, comparații și nuanțări, pentru a satisface curiozități de detaliu. Constantin Călin scrie cu o bogată bibliografie de istorie literară, dar nu cu o aparatură în vogă. E un risc metodologic asumat, acela de a ignora toată critica mai recentă. E chiar un gest
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
Poenar a selectat 189 de nume din întreaga istorie a "Echinoxului", iar, după cum afirmă el în prefață, acestea "sunt cele pe care generația actuală și le asumă într-un act aproape oficial". Modificările asumate se reflectă în "rearanjarea numelor și nuanțarea ierarhiilor" - operațiune, fără îndoială, dintre cele mai delicate și mai discutabile. Coordonatorul nu dă prea multe explicații, decât că, față de anterioarele dicționare Echinox, inserate în revistă (1978, 1988, 1994), unele nume au fost eliminate (ca de pildă Horia Bădescu și
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
elefant. Creangă are capacitatea de a pune în ramă situații oarecare cu tîlcul incarnat și de a inventa din te miri ce un limbaj cu vocabule transfigurate semantic. Iată, spre exemplu, cum devitalizatul adverb "mai" devine o puternică pîrghie de nuanțare ad-hoc: gardul făcut de Chirică este "streșinit cu spini și atît de des de mai nici vîntul nu putea răzbate". Este subliniată aici, atît de simplu și subtil, trăinicia gardului. Cînd Dănilă dă boii pe car, cel blagoslovit prin schimbul
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
-le și ilustrându-le în răspăr, resuscitându-le din somnul dogmatic de idei primite de-a gata. La granița dintre seriozitatea moraliștilor și arta palinodiei, mult cultivatul autor recurge la stratageme varii, cum ar fi schimbarea de semn a axiomelor, nuanțarea sau forțarea unor convenții suspecte de anchiloză sub presiunea tradiției, moravurilor, religiei etc. Aruncând în aer metodic și convingător repertoriul de truisme legate de banal și banalitate, eseistul îi previne mai ales pe artiștii ademeniți de utopia capodoperei, de excepția
Criticul, eseist și poet by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12254_a_13579]
-
adevăruri. Atitudinea autorului mi se pare cea mai productivă, în domeniul științific: o îndîrjire polemică imediată se proiectează pe o fundamentală toleranță a ideilor; căci tendința de contrazicere e aplicată chiar propriilor poziții, judecata oscilînd permanent între atac fulminant și nuanțare înțeleaptă. Studiile din acest volum au drept noțiuni-cheie multiculturalismul și identitatea, Orientul și occidentalizarea, influențele și atitudinile culturale; cuprind sinteze și dezbateri asupra fenomenului cultural religios, domeniu neglijat timp de decenii, a cărui serioasă readucere în discuție e absolut necesară
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
ce au făcut acești mari scriitori în anii comunismului, pentru disocieri atente, apte să distingă în manifestările lor nuanțe și motivații, diferențe de atitudine și grade variate de vinovăție. Uneori, pentru stabilirea acestora, C. Stănescu merge chiar prea departe în nuanțări. I se pare astfel, idee discutabilă, că mai culpabili au fost acei scriitori care s-au străduit în producția lor proletcultistă să scrie bine, cum ar fi făcut Petru Dumitriu, decât alții, ca M. Sadoveanu, care nu au făcut-o
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
mai natural cu putință spectacolul formidabil, ACELA, inubliabil, copleșitor. Este nevoie de exercițiu permanent pentru asta, ca atunci cînd studiezi un instrument, cînd ești prim solist, cîntăreț sau balerin. Si actorii, și regizorii, au nevoie de studiu, de lucru, de nuanțare a instrumentelor, de re-întîlniri cu ele. Pentru o performanță de anvergură este necesar travaliul zilnic. Sînt sigură de asta. De aceea, mi se pare extraordinar cînd pătrund în locuri în care se întîmplă ceva, în care artiștii se întîlnesc, firesc
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
este doar unul de fațadă, ci reprezintă chiar specificul său cel mai adînc, este atît o formă de semnalare a unui loc și de solidarizare în jurul unei idei, cît și o sursă directă, rapidă și eficientă de îmbogățire și de nuanțare a patrimoniului. în absența, deocamdată, a unor spații amenajate muzeografic și a unor expoziții permanente, chiar dacă juridic Muzeul există, evenimentele periodice care se nasc în jurul Simpozionului de sculptură și în jurul Salonului de gravură - și aici trebuie neapărat amintite Salonul internațional
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]