570 matches
-
Unități de morărit Unități de panificație și patiserie Unități de comerț cu amănuntul, supermarket/hipermarket, magazine specializate Semestrial de la maximum 2 unități din fiecare județ, pentru produsele provenite din producția internă, comerțul intraunional și import 9. Cadmiu Fructe și fructe nucifere Unități de comerț cu amănuntul, supermarket/hipermarket, magazine specializate Depozit de fructe Trimestrial de la maximum 3 unități din fiecare județ, pentru produsele provenite din producția internă, comerțul intraunional și import Legume (rădăcinoase și cu tuberculi, bulboase, fructoase, brasicacee, cu frunze
ORDIN nr. 66 din 2 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255665]
-
variabilității intra și interspecifice în vederea ameliorării soiurilor de alun, nuc, migdal și castan comestibil Perioada de derulare a planului sectorial: 2023-2026 Bugetul estimat: 1.000.000 lei Total lei: d.c. 2023 2024 2025 2026 1.000.000 154.000 308.000 308.000 230.000 Rezumat: Speciile nucifere (alun, nuc, migdal și castan comestibil) sunt specii pomicole deosebit de valoroase, adaptate condițiilor de mediu din România și cu potențial economic ridicat. Fructele acestor specii sunt foarte benefice pentru consumul uman, având aport caloric însemnat, sunt bogate în acizi
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
1) și castan comestibil (1), adaptate schimbărilor climatice, productive, eficiente și performante economic, rezistente sau tolerante la principalele boli și la dăunători, cu fructe de calitate și benefice unei alimentații umane sănătoase, compatibile cu cerințele pieței naționale și internaționale. Speciile nucifere (alun, nuc, migdal și castan comestibil) sunt specii pomicole deosebit de valoroase, adaptate condițiilor de mediu din România și cu potențial economic ridicat.Fructele acestor specii sunt foarte benefice pentru consumul uman, având aport caloric însemnat, sunt bogate în acizi grași
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
uleiuri aromate Dau gustul bun puse-n mâncare, sau în produse conservate Măraru-nfrunze sau tulpini și leușteanul : aromate Cimbrul și hreanul folosim : trufanda sau conservate ! Comestibila ciupercă, spontană sau cultivată E în azot, acizi organici, vitamine, fier, bogată ! Fructele, sunt nucifere, de arbuști sau semințoase Pomi frucutiferi, semiarbuști, de import și sâmburoase Auriile gutui și-atâtea soiuri de mere Cele ce cresc în pădure, sau în livadă bune pere ! Apoi gustoasele cireșe, ce sunt de vișine urmate Caise, piersici, dar și
LEGUME, ZARZAVATURI, FRUCTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379045_a_380374]
-
vegetează doar frunzele subacvatice. Prin toate aceste caracteristici se deosebește de nufărul alb(Nymphaea alba),comun în toată Europa,care are frunza cu marginea întreagă,iar florile sunt deschise ziua și se închid spre seară. Nuferii din Băile Felix (Nelumbo nucifera), specie provenită din Asia și cu nufărul alb vegetează foarte bine în bazinele artificiale cu apă geotermală, făcute cu scop decorativ. Alternanthera reineckii În acvaristica a fost introdusă sub numele de Telanthera osiris. Planta este răspândită în zona tropicală a
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
prin absurditățile ei toate manuscrisele orientale cu care suntem familiarizați? Cartea respectivă a fost scrisă probabil cu scopul de a face bani și poartă titlul The Wonders of Sympathy and Magnetism, &c., by Gerstenbergk. În India, unde crește cocotierul, Cocos nucifera, brutarii folosesc sucul lui, numit toddy, la dospirea aluatului. La Lahore, unde toddy nu poate fi obținut, ei folosesc În loc un amestec de diferite mirodenii; și, cum doamnele din Lahore ar dori probabil să știe ce mirodenii sunt zilnic folosite
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nobili - Pădureții de altoit - Uneltele de altoit - Legăturile de altoit - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și surceilor nobili. Capitul VI. Pomii pitici și cultura lor: Piramida - Columna - Globul sau pomul rotund - Pocalul sau căldarea - Furca - Palmeta - Cordoanele. Partea a II-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
11 grupe tehnologice (solanacee pentru fructe, cucurbitacee, legume de frunze, legume de păstăi, rădăcinoase, bulboase, tuberculi, grupa verzei, condimentar-aromatice, perene și ciuperci); unii autori consideră rădăcinoasele și tuberculii în aceeași grupă tehnologică; fructele au 6 grupe tehnologice (arbuști, pomacee, drupacee, nucifere, fructe compuse și fructe exotice); b. produse semiprelucrate (materie primă pentru prelucrare în anotimpul rece); din fructe 3 sortimente - pulpe, marcuri, sucuri; din legume 4 sortimente - produse lactofermentate, acidifiate exogen (prin adaos de oțet etc), suprasărate, sucuri; comune 3 sortimente
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
etc.), măslinele (Olea europaea subspecia sativa), smochinele ( Ficus carica), kiwi (Actinidia sp.), fisticul (Pistacia sp.), fizalis (Physalis peruviana), roșcovele (Ceratonia siliqua), zizifus (Zizyphus sp.) etc. c) tropicale: bananele (Musa sapientum), avocado (Perseea gratisima), ananasul (Ananas comosus), nucile de cocos (Cocos nucifera), curmalele (Phoenix dactylifera), mango (Mangifera indica), papaia (Carica papaya), maracuja (Passiflora edulis), opuntia (Opuntia ficus indica), kiwano (Cucumis metuliferus), litchi (Litchi sinensis), carambola (Averrhoa carambola), rambutanele (Nephelium lappaceum), mangustanele (Garcinia mangostana), batatele (Ipomaea batatas) etc. 3.3. Importanța alimentară a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
conopida (8), batatul (9) și morcovii (10), urmate la oarecare distanță de porumbul zaharat (locul 12), cartof (locul 14), varză (locul 15), tomate (locul 16), salată (locul 26), ceapă (locul 31) etc. Printre fructele cu valoare nutritivă semnificativă se numără nuciferele, fructele de arbuști (coacăzele negre, afinele etc). Căpșunile, merele sau strugurii au doar parțial aport nutritiv, importanța lor constă însă în momentul, frecvența și accesibilitatea consumului, relativ mai mare în comparație cu speciile menționate pe primul loc. Proprietăți antinutritive sau chiar toxice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
semințele numai 45%. La pătrunjel, frunzele conțin 80% apă, rădăcinile 85%, iar semințele 9%. Produsele horticole din țara noastră se pot grupa, în funcție de conținutul lor în umiditatea totală, în grupe. 1. Prima grupă (conținut de umiditate până la 70%) cuprinde fructele nucifere, care au sub 10% umiditate totală și castanele (47-53%). 2. Grupa a doua (70-80%) cuprinde produse bogate în glucide: cartofii, mazărea verde, păstârnacul, strugurii, prunele. 3. Grupa a treia (80-90%) cuprinde majoritatea legumelor și fructelor. a. O umiditate de 80-85
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Legumele de frunze, fructele de arbuști fructiferi, se valorifică în mod specific, fiind foarte sensibile la deshidratare. Produse ca rădăcinoasele, cartofii, merele, pierd 6-8% din umiditatea totală în 6 luni de păstrare, în funcție de specie, soi sau tehnologia de păstrare. Fructele nucifere pot absorbi din atmosferă umiditate, în cazul când au fost deshidratate excesiv (sub 6 %) sau când umiditatea relativă în depozit depășește 70-75 %. 7.2. Compoziția produselor horticole în substanțe minerale Produsele horticole și chiar țesuturile lor componente au un conținut
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fructe limitele valorilor medii se situează între 0,3-0,4% (afine, mere, pere) și 2 % (nuci), 3 % (migdale). Produsele horticole mai răspândite care au peste 1 % conținut total în substanțe minerale sunt: cartofii, ciupercile, păstârnacul, pătrunjelul, spanacul, usturoiul și fructele nucifere. Ponderea elementelor chimice în componența țesuturilor vegetale diferă. Răspândire și pondere mai mare au așa numitele macroelemente dintre care fac parte, în afară de C, O, H, elementele numite substanțiale (N, P, S) și hidroregulatoare (K, Ca, Mg, Na). În cantități foarte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
înregistrat la următoarele produse horticole: usturoi (134 mg/100 g), ciuperci (123 mg/100 g), mazăre verde (112 mg/100 g), porumb zaharat (111 mg/100 g), țelină (80 mg/100 g), broccoli (72 mg/100 g), iar la fructele nucifere (395 mg/100 g). Potasiul. Conținut maxim la pătrunjel (880 mg/100g), spanac (560 mg/100 g), ridichi de iarnă (554 mg/100 g), usturoi (515 mg/100 g), cartof (407 mg/100 g), iar la fructe nucifere (700 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la fructele nucifere (395 mg/100 g). Potasiul. Conținut maxim la pătrunjel (880 mg/100g), spanac (560 mg/100 g), ridichi de iarnă (554 mg/100 g), usturoi (515 mg/100 g), cartof (407 mg/100 g), iar la fructe nucifere (700 mg/100 g). Calciul. Conținut maxim la pătrunjel (203 mg/100 g), spanac (93-126 mg/100 g), praz (87 mg/100 g), gulii și țelină (68 mg/100 g), iar la fructele nucifere (87-333 mg/100 g). Magneziul. Conținut
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mg/100 g), iar la fructe nucifere (700 mg/100 g). Calciul. Conținut maxim la pătrunjel (203 mg/100 g), spanac (93-126 mg/100 g), praz (87 mg/100 g), gulii și țelină (68 mg/100 g), iar la fructele nucifere (87-333 mg/100 g). Magneziul. Conținut maxim la spanac (75 mg/100 g), gulii (43 mg/100 g), pătrunjel (41 mg/100 g), cartof (34 mg/100 g), la fructele nucifere (190 mg/100 g). Sulful. Conținut mai mare la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și țelină (68 mg/100 g), iar la fructele nucifere (87-333 mg/100 g). Magneziul. Conținut maxim la spanac (75 mg/100 g), gulii (43 mg/100 g), pătrunjel (41 mg/100 g), cartof (34 mg/100 g), la fructele nucifere (190 mg/100 g). Sulful. Conținut mai mare la conopidă (86 mg/100 g), ceapă (75 mg/100g) și nuci (172 mg/100 g). Sodiul. Conținut mai mare la țelină (77 mg/100 g), spanac (65 mg/100 g), morcovi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rația zilnică trebuie să conțină 16 elemente, între care 10 metale (K, Mg, Ca, Fe, Cu, Co, Zn, Na, Mn, Mo) și 6 nemetale (Cl, P, I, S, Si, F). Unele produse horticole sunt foarte bogate în substanțe minerale. Fructele nucifere sunt mai bogate ca alte produse, în toate elementele minerale, dar mai ales în P, K, Ca, Mg, Fe și I. Pătrunjelul și spanacul se remarcă prin același conținut bogat în K, Ca, Mg, Fe, I. Usturoiul, țelina, guliile, ciupercile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aspectele cantitative, cât mai ales aspectele calitative (identificarea tuturor aminoacizilor liberi) la fiecare produs, aspectele dinamice și corelarea lor cu procesele fiziologice, se află încă în studiu. S-a putut constata că fiecare specie este mai bogată în anumiți aminoacizi. Nuciferele sunt bogate în arginină și acid glutamic, strugurii în arginină și metionină. La struguri s-au evidențiat deosebiri între soiuri. În timp ce unele soiuri au sucul sărac în aminoacizi (Riesling, 200 mg/100 ml), la alte soiuri conținutul este de trei
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
respirație. Conținutul în lipide al majorității produselor horticole este foarte redus, nedepășind în general 1%. La legume oscilează între minimum 0,1% (la sfecla roșie, usturoi, ridichi, pepeni, cartofi, sparanghel) și maximum 0,50% (la mazăre). La fructe se evidențiază nuciferele, cu valori deosebit de mari: alunele cu 62 %, nucile cu 63 % și migdalele cu 54 %. Restul fructelor conțin între 0,1 % (agrișele, caisele, piersicile) și 1 % (murele), 2 % (castanele). La fructele nucifere se poate constata și variația conținutului în lipide în funcție de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
maximum 0,50% (la mazăre). La fructe se evidențiază nuciferele, cu valori deosebit de mari: alunele cu 62 %, nucile cu 63 % și migdalele cu 54 %. Restul fructelor conțin între 0,1 % (agrișele, caisele, piersicile) și 1 % (murele), 2 % (castanele). La fructele nucifere se poate constata și variația conținutului în lipide în funcție de soi. În raport cu complexitatea lor lipidele vegetale se împart în mai multe grupe. A. L. Lehninger (1987), clasifică lipidele în lipide nesaponificabile (terpene, steroizi, prostaglandine) și lipide saponificabile (acil glicerolii, fosfogliceridele, cerurile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
superiori de la C12 în sus, sunt solizi. Dintre acizii grași saturați, în produsele horticole din țara noastră se găsesc în cantitate mai mare acidul palmitic (C16:0) (alune și migdale 3,0-3,3%; nuci 4,5%), acidul stearic (C18:0) (nucifere, circa 1%), acidul miristic (C14:0) (nuci 0,7%). Acizii grași nesaturați sunt reprezentați de a.g. mononesaturați = acidul oleic (C18:9) (substanță de rezervă depozitată în semințe; în alune 50%, migdale 36%, nuci 10%); a.g. polinesaturați acidul linoleic
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
uleiului de semințe de struguri, acidul linoleic reprezintă 55 %, acidul oleic 37 %, acidul palmitic 7 % etc. În timpul creșterii fructelor, sinteza triacil glicerolilor înregistrează un maxim, urmat de o scădere către perioada maturării. În timpul păstrării se produce hidroliza acestora. La fructele nucifere păstrate la o umiditate relativă mai ridicată decât cea indicată (peste 80%) și la lumină, se produce oxidarea compușilor rezultați din hidroliză, cu formare de cetone, aldehide și acizi volatili, substanțe care imprimă mirosul și gustul de râncezit. Cu cât
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de acid ascorbic îl au coacăzele negre (valori medii de 177 mg/100 g) și căpșunele (valori medii de 64 mg/100 g), coacăzele roșii și albe (40 mg/100 g). Conținut redus de vitamina C au strugurii, prunele, perele, nuciferele (4 mg/100 g). La mere conținutul mediu oscilează între valorile de 7-12 mg/100 g) produs proaspăt, la pere între 4-10 mg/100 g, la caise între 10-14 mg/100 g, iar la cireșe între 6-18 mg/100 g.
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
D) Vitamina PP (pelagropreventivă) se găsește în produsele horticole sub formă de nicotinamidă (niacinamidă), mai ales în legumele proaspete: ciuperci (5 mg/100 g), mazăre (3 mg/100 g), pătrunjel (2 mg/100 g), fasole boabe, cartofi, sparanghel. Dintre fructe, nuciferele au 4 mg nicotinamidă/100 g. Foarte stabilă la căldură, se dizolvă ușor în apa care fierbe. Apa în care au fiert legumele conține mai multă vitamină PP decât legumele respective fierte. Necesarul zilnic de nicotinamidă este de 6,6
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]