101 matches
-
lacului. „Peste câțiva ani”, începu fără posibilitate de contrazicere, „... peste câțiva ani, întreg peisajul va fi schimbat. Singurele monade care vor descopiri adevărul trecut vor fi înregistrate în structura intrinsecă a naturii. Ea își va reaminti muzica, vibrațiile nevăzute ale nucleonilor. Cine știe care va fi mediul de stocare a informației? Doar că tot mai mult cred în sunetele armonioase care vor transcede vibrația, vor ajunge dincolo de gând și rațiune. Mai presus de toate, libera alegere a ființei va defini unidirecțional și specific
PETRECEREA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Petrecerea.html [Corola-blog/BlogPost/361191_a_362520]
-
explica numai printr-un proces nuclear, deoarece au descoperit și mici cantități de produși de reacție nucleară: neutroni [particule fără sarcină electrică din componența nucleului atomic (exceptând cazul celui de hidrogen), cu masa puțin mai mare decât a protonilor - ceilalți nucleoni (particule din componența nucle-ului atomic), dar cu sarcină pozitivă] și tritiu (izotopul supergreu al hidrogenului). Presa a numit imediat această reacție Fuziunea la Rece [Cold Fusion]. Mulți cercetători au considerat această Fuziune la Rece ca nefondată, pentru că nu au reușit
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
energetice ale electronilor în atom. ÎI. FIZICĂ NUCLEULUI: clasa a XII-a 1. Proprietățile generale ale nucleului atomic. Constituenții nucleului atomic. Izotopi. Izobari. 2. Stabilitatea nucleului atomic. 2.1. Energia de legătură a nucleului. 2.2. Energia de legătură pe nucleon. Procese de dezintegrare. Fisiunea și fuziunea. 3. Radioactivitatea naturală și artificială. Legile dezintegrării radioactive. D. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN PENTRU PROFILURILE REAL, TEHNOLOGIC etc., proba scrisă va cuprinde patru subiecte, structurate astfel: Sub. I: La alegere: I.A. MECANICĂ SAU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
toate speciile și de antiprotoni: FAIR urmează să furnizeze fascicule de ioni de toate speciile, de la hidrogen la uraniu, și de antiprotoni într-un larg interval de energie (de la particule în repaus până la energii de câteva zeci de GeV pe nucleon în sistemul de referință al laboratorului). Cele mai mari intensități de fascicul: În cazul fasciculelor primare, intensitatea crește, comparativ cu situația actuală, de până la câteva sute de ori pentru speciile ionice cele mai grele. Pentru producția de fascicule secundare radioactive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256692_a_258021]
-
fiind unitatea structurală a chimiei. Este o grupare a materiei care constă într-un miez dens numit "nucleu atomic", înconjurat de un spațiu numit "nor electronic". Nucleul este alcătuit din particule încărcate pozitiv numite protoni și neutroni (împreună sunt numiți nucleoni), în jurul căruia orbitează particulele încărcate negativ din norul electronic (electronii). Într-un atom neutru, electronii încarcați negativ echilibrează numărul încărcăturii pozitive ale protonilor. Nucleul este dens, masa acestuia fiind de 1836 de ori mai mare decât a electronului, cu toate ca rază
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
macroscopică în prezența unui câmp magnetic extern care ridică degenerarea nivelelor (energetice) electronice de spin. (Câmpul magnetic nuclear este însă mult prea slab pentru a obține spectrele de RES prin despicarea nivelelor electronice de spin de către campul magnetic al unui nucleon, de exemplu, dar duce însă la despicarea hyperfină în spectrele de RES care se obțin în anumite condiții experimentale speciale. Echipament ENDOR („electron-nuclear double resonance”) special cuplează experiențe de RES cu RMN/NMR pentru a obține astfel de informații suplimentare
Rezonanță electronică de spin () [Corola-website/Science/315189_a_316518]
-
Fiecare atom este format dintr-un nucleu și din unul sau mai mulți electroni legați de nucleu. Nucleul este format din unul sau mai mulți protoni și, de obicei, dintr-un număr similar de neutroni. Protonii și neutronii se numesc nucleoni. Peste 99,94% din masa unui atom este concentrată în nucleu. Protonii au sarcină electrică pozitivă, electronii au sarcină electrică negativă, iar neutronii nu au sarcină electrică. Dacă numărul de protoni este egal cu cel de electroni, atunci atomul este
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
atrași unul de celălalt printr-o altă forță, , care de obicei este mai puternică decât forța electromagnetică de respingere ce acționează între protonii încărcați pozitiv. În anumite circumstanțe, forța electromagnetică de respingere poate deveni mai puternică decât forța nucleară, și nucleonii pot fi astfel scoși din nucleu, lăsând în urmă un element diferit: dezintegrarea nucleară rezultă în . Numărul de protoni din nucleu definește elementul chimic căruia îi aparține atomul: de exemplu, toți atomii de cupru atomi conțin 29 de protoni. Numărul
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
sarcină electrică și au o masă liberă de 1839 de ori mai mare ca masa electronului, sau , fiind cea mai grea dintre cele trei particule constituente, dar el poate fi redus prin . Neutronii și protonii (cunoscuți colectiv sub numele de nucleoni) au dimensiuni comparabile—de ordinul a —deși „suprafața” acestor particule nu este definită clar. Neutronul a fost descoperit în 1932 de către fizicianul englez James Chadwick. În Modelul Standard al fizicii, electronii sunt cu adevărat particule elementare, fără structură internă. Cu
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
forțe tari cu proprietăți oarecum diferite în raport cu raza de acțiune. Gluonul este un membru al familiei bosonilor gauge, particule elementare care mediază forțe fizice. Toți protonii și neutronii legați din atom formează un mic nucleu atomic, și sunt denumiți colectiv nucleoni. Raza nucleului este aproximativ egală cu 1.07 fm, unde "A" este numărul total de nucleoni. Acesta este mult mai mic decât raza atomului, care este de ordinul a 10 fm. Nucleonii sunt legați împreună de un potențial atractiv cu
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
bosonilor gauge, particule elementare care mediază forțe fizice. Toți protonii și neutronii legați din atom formează un mic nucleu atomic, și sunt denumiți colectiv nucleoni. Raza nucleului este aproximativ egală cu 1.07 fm, unde "A" este numărul total de nucleoni. Acesta este mult mai mic decât raza atomului, care este de ordinul a 10 fm. Nucleonii sunt legați împreună de un potențial atractiv cu rază mică de acțiune numit . La distanțe mai mici de 2,5 fm această forță este
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
un mic nucleu atomic, și sunt denumiți colectiv nucleoni. Raza nucleului este aproximativ egală cu 1.07 fm, unde "A" este numărul total de nucleoni. Acesta este mult mai mic decât raza atomului, care este de ordinul a 10 fm. Nucleonii sunt legați împreună de un potențial atractiv cu rază mică de acțiune numit . La distanțe mai mici de 2,5 fm această forță este mult mai puternică decât forța electrostatică care provoacă respingerea reciprocă a protonilor încărcați pozitiv. Atomii aceluiași
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
una de alta să rămână împreună într-o stare care necesită ca această energie pentru a se separa. Fuziunea a două nuclee care creează nuclee mai mari cu numere atomice mai mici decât fierul și nichelul—un număr total de nucleoni de aproximativ 60—este de obicei un care eliberează mai multă energie decât este necesară pentru a le aduce împreună. Acest proces de eliberare de energie este cel care face ca fuziunea nucleară din stele să fie o reacție auto-susținută
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
eliberează mai multă energie decât este necesară pentru a le aduce împreună. Acest proces de eliberare de energie este cel care face ca fuziunea nucleară din stele să fie o reacție auto-susținută. Pentru nuclee mai grele, energia de legătură per nucleon din nucleu începe să scadă. Aceasta înseamnă că procesele de fuziune producătoare de nuclee cu numere atomice mai mari decât aproximativ 26 și mase atomice mai mari decât 60 este un . Astea nuclee mai grele nu pot suferi o reacție
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de ani: , , și . Majoritatea nucleelor impar-impar sunt foarte instabile în raport cu , deoarece produsele de descompunere sunt par-par, și, prin urmare, mai puternic legate, din cauza . Marea majoritate a masei unui atom provine de la protoni și neutroni. Numărul total al acestor particule (numite „nucleoni”) într-un anumit atom se numește numărul de masă. Este un număr întreg pozitiv și adimensional (în loc de a avea dimensiunea de masă), pentru că exprimă un număr. Un exemplu de utilizare a unui numărul de masă este „carbon-12,” care are 12
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
într-un anumit atom se numește numărul de masă. Este un număr întreg pozitiv și adimensional (în loc de a avea dimensiunea de masă), pentru că exprimă un număr. Un exemplu de utilizare a unui numărul de masă este „carbon-12,” care are 12 nucleoni (șase protoni și șase neutroni). Deoarece chiar și cei mai masivi atomi sunt mult prea ușori pentru a lucra cu ei în mod direct, chimiștii folosesc în schimb unitatae mol. Un mol de atomi de orice element are întotdeauna același
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de acțiune a forței tari, care acționează numai pe distanțe de ordinul a 1 fm. Cele mai frecvente forme de dezintegrare radioactivă sunt: Alte tipuri mai rare de dezintegrare radioactivă sunt ejecția de neutroni sau protoni sau de grupuri de nucleoni din nucleu, sau mai multe particule beta. O emisie gamma analogă care permite ca nucleele excitate să piardă energie într-un mod diferit, este — un proces care produce electroni cu viteză mare care nu sunt radiații beta, urmațide producerea de
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
carbon până la fier. Izotopii, cum ar fi litiu-6, precum și unii izotopi de beriliu și bor sunt generați în spațiu prin . Acest lucru se întâmplă atunci când un proton cu energie mare lovește un nucleu atomic, provocând extragerea unui număr mare de nucleoni. Elementele mai grele decât fierul s-au produs în supernove prin și în prin , care implică capturarea de neutroni de către nucleele atomice. Elemente cum ar fi plumbul s-au format în mare parte prin dezintegrarea radioactivă a elementelor mai grele
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
din 1904 erau în contradicție cu cele din publicațiile anilor 1899 și 1900. și mai târziu, în anul 2000 Termenul de "actiniu" provine din cuvântul grecesc "ακτίς", "ακτίνoς", însemnând "rază" sau "fascicul". Structura atomului de Actiniu este determinat de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel pentru izotopul său natural, Ac, el are 89 de protoni și 138 neutroni. Numărul neutronilor poate varia de la 117 până la 147 în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1,88Å, volumul molar al actiniului chimic pur
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
scris codul genetic. Într-un grup format din trei atomi de hidrogen legați de un atom de carbon, deslușește electronii carbonului, care nu sunt vizibili individual, ci apar ca un roi în jurul unui nucleu masiv și compact format din 12 nucleoni: șase protoni și șase neutroni, strâns legați laolaltă prin forțele nucleare. Mai departe, când un singur nucleon ajunge să umple cadrul, filmul atinge limita a ce era cunoscut în anul 1977: structura nucleonilor, alcătuiți (probabil, pe atunci) din elemente numite
Powers of Ten () [Corola-website/Science/330427_a_331756]
-
carbon, deslușește electronii carbonului, care nu sunt vizibili individual, ci apar ca un roi în jurul unui nucleu masiv și compact format din 12 nucleoni: șase protoni și șase neutroni, strâns legați laolaltă prin forțele nucleare. Mai departe, când un singur nucleon ajunge să umple cadrul, filmul atinge limita a ce era cunoscut în anul 1977: structura nucleonilor, alcătuiți (probabil, pe atunci) din elemente numite quarci, reprezentați convențional prin culori care să simbolizeze proprietățile acestora. Comentariul final al naratorului: Călătoria noastră ne-
Powers of Ten () [Corola-website/Science/330427_a_331756]
-
nucleu masiv și compact format din 12 nucleoni: șase protoni și șase neutroni, strâns legați laolaltă prin forțele nucleare. Mai departe, când un singur nucleon ajunge să umple cadrul, filmul atinge limita a ce era cunoscut în anul 1977: structura nucleonilor, alcătuiți (probabil, pe atunci) din elemente numite quarci, reprezentați convențional prin culori care să simbolizeze proprietățile acestora. Comentariul final al naratorului: Călătoria noastră ne-a condus prin 40 de puteri ale lui 10; dacă acum cadrul este o unitate, atunci când
Powers of Ten () [Corola-website/Science/330427_a_331756]
-
dată de Marie Curie. Pentru a se înțelege fenomenul de radioactivitate trebuie pornit de la structura atomului, care are în centru un nucleu în jurul căruia orbitează electronii. Nucleul este format din particule încărcate pozitiv protoni și particule neutre neutroni, denumite generic nucleoni. Toți atomii unui element chimic au același număr de protoni, dar pot avea numere diferite de neutroni. În funcție de numărul de nucleoni elementul chimic are mai multe specii numite izotopi. În interiorul nucleului acționează două tipuri de forțe: forța de respingere dintre
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
nucleu în jurul căruia orbitează electronii. Nucleul este format din particule încărcate pozitiv protoni și particule neutre neutroni, denumite generic nucleoni. Toți atomii unui element chimic au același număr de protoni, dar pot avea numere diferite de neutroni. În funcție de numărul de nucleoni elementul chimic are mai multe specii numite izotopi. În interiorul nucleului acționează două tipuri de forțe: forța de respingere dintre protoni (de natură electrică) și forța de atracție dintre nucleoni (de natură nucleară). Când cele două forțe sunt în echilibru izotopul
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
protoni, dar pot avea numere diferite de neutroni. În funcție de numărul de nucleoni elementul chimic are mai multe specii numite izotopi. În interiorul nucleului acționează două tipuri de forțe: forța de respingere dintre protoni (de natură electrică) și forța de atracție dintre nucleoni (de natură nucleară). Când cele două forțe sunt în echilibru izotopul este stabil. Pentru nucleele care conțin neutroni în exces cele două forțe nu mai sunt în echilibru, iar izotopul este instabil și se dezintegrează spontan prin emisie de radiații
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]