107 matches
-
Prin urmare, iubirea e sublimație, o înnobilare a instinctului pînă la rangul vocației culturale. Al treilea vorbitor, Lavinello, face sinteza predecesorilor și urcă iubirea la treapta dragostei de Dumnezeu. Iubirea nu e nici fornicație și nici sublimație, ci aspirație către numenul divin. Cine năzuiește la iubirea frumuseții eterne se va mîntui, căci adevărata iubire e iubirea de Dumnezeu. Dacă primele două poziții au bunul-simț al concepțiilor normale, cea de-a treia aduce o nuanță de stupefiere transcendentă, cu îndrăzneala postulării unui
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
lumești, pe cînd Cabasila e mai occidental, îmbrățișînd ridicarea anafatică cu puterea minții spre Dumnezeu. Nicoleta Baciu e palamitică in pectore (în inimă), dar cabasilică în spațiul academic. Știe carte, dar mai știe că, fără rugăciune, erudiția te desparte de numenul transcendent. Uneori erudiția autoarei surprinde detalii atît de infime încît scoate la lumină personaje de care nici măcar nu știai că există în opera lui Dostoievski. E cazul lui Semion Iakovlevici din Demonii, personaj „scrîntit întru Domnul, cu darul prezicerilor“, cum
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
Beau). Corzile stihului vibrează cu furoarea păgînă a dezlănțuirii trupești. Mitologia e alexandrin amestecată: "Sînt de varga atins/ vuind din eter/ a lui Jupiter Tonans -/ pe ruperi de plasmă/ și furioasă/ glorie-a sîngelui/ strig dintre secoli/ punte pulsînd în/ numenul pur -/ mi se dezleagă/ inima-n ceruri/ văd cu arterele/ rupte-n azur!" (Sînt de varga). Sau acest extaz grevat pe o vanitate mixtă, somatic-spirituală, șocant prin decantarea de euforii fiziologice: "toate ființele nemuritoare/ se-mbată-n mine/ ca-ntr
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
oximoronică menită a terfeli spiritul. „Filosofia burții“ ține de aceeași carență din cauza căreia filosofii arată un apetit straniu pentru teme deșucheate, al căror conținut atrage prin insolit și respinge prin absurditate. Gastrosofia face ca appetitus-ul medieval, acea aspirație rațională spre numenul divin, să decadă la banala poftă a celui care simte cum îi crește apetitul culinar. Că numeroase concepte moderne sunt rodul secularizării unor noțiuni ce odinioară purtau sens teologic se vădește chiar în cazul apetitului și gustului (pregustarea lumii ce
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
ai mînerelor de lectică, principalul lor defect fiind că, văzînd pretutindeni doar fenomene, reduc superiorul la inferior și fac din cauzalitate criteriul realității. Lor le lipsește sentimentul sublimului, care cere ridicarea în conștiință a contrastului dintre coaja aparențelor și imensitatea numenului transcendent, și de aceea rolul științelor e de nivelator statistic al unor fenomene trecătoare. Rezultatul este preschimbarea oricărui proces într-un mecanism, cu eliminarea programatică a noțiunii de organism. Aici Schopenahuer este bucățică ruptă din Kant, la care mecanismul (mechanema
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
diletanți pufăind apoftegme prețioase într-un domeniu pe care nu-l cunosc: filosofia. Ce au în comun cei șase sunt cîteva însușiri generice: 1) nu cred în Dumnezeu și se declară, dacă nu atei, atunci agnostici cu rezerve serioase în privința numenului divin; 2) au convingerea că singura formă de cunoaștere e știința, religia fiind o contrafacere ivită din superstițiile speciei, drept care singura speranță legată de religie e să dispară cît mai repede; 3) religia e sursa a numeroase nenorociri, cazul cel
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
ți se deschidă în viață, realizezi cât de fără poveste este acest adevăr; și că viața e o poveste a neadevărului, nonșalant, neglijent și fermecător cum numai efemerul, trecătorul, poate naște o poveste de iubire devoratoare. * ...de priveghi la căpătâiul numenului, copii ai lui Kant, șomeri ai sufletului, singuri știind ce înseamnă să fii mort. Ratații. * Scriind toate câte le scriu, nu fac de fapt altceva decât să mă gândesc pe mine însumi ca și cum nu aș exista. * Viața ca o noapte
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
decît o colcăire a resentimentelor: "îndărătul frazelor atent controlate mocnește iritarea, înverșunarea și, uneori, ura. Cînd respinge o idee, un principiu, o practică dăunătoare, Maiorescu are dinaintea ochilor persoanele pe care le întrupează. Ca să fie mai bine încercuit și lichidat, numenul primește neapărat un nume". Nefiind capabil a practica "o discuție cinstită", e un familiar al "tertipurilor", "subterfugiilor", "deturnărilor". Simplist, didacticist, Maiorescu e mortal devansat de "gîndirea estetică europeană". Nu e întîmplătoare împrejurarea că din rîndul "favoriților" săi "aveau să se
Un duel cu aerul (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7705_a_9030]
-
sînt realități propriu-zise (potrivit autorului, avem realitate acolo unde ceva opune rezistență simțurilor sau gîndirii noastre), cea de-a patra instanță e dincolo de realitate, adică transcendentă. Terțul ascuns e un alt cuvînt pentru sacru, un fel de eufemism tehnic pentru numenul divin. Pe el îl postulăm din nevoia de a da coerență celorlaltor niveluri, care, în lipsa unui brîu exterior care să le țin la un loc, s-ar risipi în neant. Din păcate, brîul acesta nu opune rezistență omului, de aceea
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
trăiesc decuplat, în două dimensiuni separate, cînd erosul cu intuițiile pe care le stîrnește, cînd munca intelectuală cu ordalițiile pe care le impune, și că separarea aceasta nici măcar nu depinde de voința lor, ci de ceva constitutiv, un fel de numen temperamental care, dictîndu-le preferințele, îi condamnă la sterilitate speculativă. Acestor „decuplați lăuntric" le lipsește fie empatia pentru esențe, așadar rafinamentul, fie inflexiunea menită a le exprima, așadar subtilitatea. Ei nu pot lega latura sensului de latura afectului, nu pot provoca
Cultura afectului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6226_a_7551]
-
Termenul desemnează un eveniment neașteptat în viața unui om, o trăire care îi răstoarnă înțelegerea și îi deschide o altă perspectivă. E o răscolire de pe urma căreia devii cu totul altul decît erai. Hapaxul e varianta laică a drumului Damascului, arătarea numenului și dezvăluirea nenumitului, e trauma aducătoare de revelații. Deși termenul l-a împrumutat de la Jankelevitsch, motivația care l-a îndemnat pe Onfray să se oprească asupra lui a fost biografică. Fiind la un pas de moarte în urma unui infarct, Onfray
Hapaxul existențial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6259_a_7584]
-
ritmul alert al vieții (orice ritual se derulează lent, motiv pentru care nu există ceremonii rapide); 3) un protagonist, adică persoana centrală din a cărei autoritate descinde substanța solemnă a ritualului (rege, președinte, preot, profesor sau vedetă mediatică); 4) un numen, care este forța în numele căreia se desfășoară ceremonia (spirit divin, zeu, sfînt, erou dispărut, vedetă răposată, politician înhumat etc.) și 5) charisma pe care o deține persoana în care se încarnează numenul, adică puterea fascinatorie pe care publicul o resimte la
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
rege, președinte, preot, profesor sau vedetă mediatică); 4) un numen, care este forța în numele căreia se desfășoară ceremonia (spirit divin, zeu, sfînt, erou dispărut, vedetă răposată, politician înhumat etc.) și 5) charisma pe care o deține persoana în care se încarnează numenul, adică puterea fascinatorie pe care publicul o resimte la vederea celui care este încărcat cu aura puterii. Cînd unul din cele cinci elemente lipsește, evenimentul cade din rangul de rit și se preschimbă într-o întîmplare a cărei semnificație nu
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
care iau parte la el. De pildă, decernarea premiilor la Festivalul de la Cannes stare de extaz cvasi-religios: laureații izbucnesc în lacrimi, fizionomia le iradiază a fericire, iar întreaga butaforie e impregnată de prezența celor cinci elemente anterioare: decorul, lentoarea, protagoniștii, numenul și charisma. Trăirea e autentică, emoția e peste pragul obișnuit și senzația participanților e de electrizare a aerului în numele unor valori perene, chiar dacă nici unuia nu-i trece prin minte că se află prins în urzeala mistică a unui ritual de
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
umană, divină, livrescă sau artistică, cum la fel e mai puțin important dacă apartenența e de castă, rasă, religie sau etnie, important e ca valoarea să fie etalată în văzul tuturor sub auspiciile unei forțe constrîngătoare: această forță e chiar numenul din care iau naștere normele ritualului. În fond, codul de conduită pe care îl cere un ritual este alcătuit din norme, adică din constrîngeri răsfrînte asupra participanților. Fără constrîngeri nu există cod, fără cod nu există ceremonie și fără ceremonie
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
urmarea fiind că decenii la rînd anatema la modă pentru repudierea incomozilor era etichetarea lor ca mistificatori. În realitate, fără mistificare nu se ajunge la trăire mistică și e ridicol să ne închipuim că un sfînt se poate uni cu numenul altfel decît mistificîndu-se. Iar dintre miile de mistificatori autentici din închisorile comuniste, Valeriu Gafencu a fost plămada mistică cea mai convingătoare. E îndeajuns să ne uităm la fotografiile sale ca să simțim cum sfințenia îi răzbate în trup, spre deosebire de cuvîntul scris
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
în dispoziția pe care ți-o insuflă: entuziasm senin sau excitație trecătoare. Dar cine n-are aderență la ficțiunea artei, iar Dan Iacob intră în această categorie, acela își cultivă atenția pentru detaliile imediate ale vieții, în spatele cărora caută mereu numenul divin, de aici grija pentru ecourile fine de esență duhovnicească. Să-ți resimți cu bucurie reacțiile la contemplarea lumii și să stărui în această bucurie, avînd speranța că un canal nevăzut te leagă de logosul transcendent - iată ecuația de suflet
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
stă legea cauzalității. A înțelege un fenomen înseamnă a intui relația cauzală din care a luat el naștere. Fără cauzalitate, omul nu poate înțelege nimic, numai că relația cauză-efect, fiind valabilă numai în tărâmul fenomenelor, nu poate fi extinsă asupra numenului divin. Apoi, pentru Schopenhauer, intelectul este o activitate a creierului, așa cum digestia este funcția stomacului și secreția de bilă funcția colecistului. Creierul secretă gândire, iar această gândire nu se poate desfășura decât în timp și spațiu și numai în tiparul
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
gust de bază la lectură, ca o concluzie finală a unei reacții de intelect, atunci volumul lui Mihai Butnariu are aerul încurajator al unei pledoarii senine. Pledoaria se sprijină pe știință și are drept țintă același obscur și afurisit de numen divin, care, de milenii încoace, îi frămîntă pe gînditori cu inexistența lui. De data aceasta, aplombul autorului, inspirat de cîteva din descoperirile științei, slujește unei singure intenții: să sugereze că omenirea e în pragul unei schimbări de paradigmă în urma căreia
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
ca omenirea să nu poată afla vreodată cum arată universul ca atare, în afara prezenței umane. Noi știm doar forma pe care le iau procesele în conștiința noastră, iar această formă e chiar lumea în care trăim. Noi percepem fenomenele, dar numenul ne este interzis. Azi oamenii de știință au epuizat cercetarea fenomenelor și au ajuns la numen. Urmarea e că vor să gîndească numenul în termeni de fenomen. Mai precis, Dumnezeu e o matrice energetică care constă din niște supracorzi care
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
știm doar forma pe care le iau procesele în conștiința noastră, iar această formă e chiar lumea în care trăim. Noi percepem fenomenele, dar numenul ne este interzis. Azi oamenii de știință au epuizat cercetarea fenomenelor și au ajuns la numen. Urmarea e că vor să gîndească numenul în termeni de fenomen. Mai precis, Dumnezeu e o matrice energetică care constă din niște supracorzi care se pot lungi și scurta după reguli neștiute, iar aceste corzi au fiecare 10 dimensiuni, numai
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
procesele în conștiința noastră, iar această formă e chiar lumea în care trăim. Noi percepem fenomenele, dar numenul ne este interzis. Azi oamenii de știință au epuizat cercetarea fenomenelor și au ajuns la numen. Urmarea e că vor să gîndească numenul în termeni de fenomen. Mai precis, Dumnezeu e o matrice energetică care constă din niște supracorzi care se pot lungi și scurta după reguli neștiute, iar aceste corzi au fiecare 10 dimensiuni, numai că ele sînt înfășurate, adică trecute în
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
autorevelarea progresivă, gradată, a Absolutului” (p. 78). Potrivit acestei optici, Universul e manifestarea treptată a ființei divine, detaliu care din păcate nu stă alături de revelația dintr-o dată, pe loc și pentru totdeauna, în persoana lui Hristos. Între apariția filială a numenului și autodezvăluirea treptată a aceluiași numen e o discrepanță de viziune, pe care preotul o domolește prin despicarea unghiului de vedere. Sub unghiul cogniției, lumea e manifestarea de sine a lui Dumnezeu, dar sub unghi moral lumea nu putea fi
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
78). Potrivit acestei optici, Universul e manifestarea treptată a ființei divine, detaliu care din păcate nu stă alături de revelația dintr-o dată, pe loc și pentru totdeauna, în persoana lui Hristos. Între apariția filială a numenului și autodezvăluirea treptată a aceluiași numen e o discrepanță de viziune, pe care preotul o domolește prin despicarea unghiului de vedere. Sub unghiul cogniției, lumea e manifestarea de sine a lui Dumnezeu, dar sub unghi moral lumea nu putea fi izbăvită decît prin coborîrea mielului. Soluția
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
împuternicire mistică, cu acea prerogativă pe care ți-o ei iei singur atunci cînd simți că ceva ți-a adus atingere pe dinlăuntru. În schimb, calea cea mai lesne de măsluire a spiritului athonit e să simulezi revelații inspirate de numenul aflat în spatele Muntelui. Genul de pietism postiș ivit din nevoia de a ascunde constatarea că Athosul, lăuntric vorbind, te-a lăsat acolo unde erai înainte de a-l atinge cu piciorul. Nimic din toate acestea la Dan C. Mihăilescu, criticul fiind
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]