4 matches
-
liber, așa cum este de exemplu specia Amoeba proteus care poate ajunge până la 500 µ. Alte specii pot avea până la 3 mm cum este Spirostomum ambiguum sau chiar 6 cm Collozoum sp. Există și protozoare mult mai mari cum ar fi numuliții. Aceștia ating dimensiunile cele mai mari din cadrul protozoarelor. Astfel Neusina agassizi ajunge până la 19 cm diametru. Cele mai mici protozoare sunt leishmaniile și sporozoarele. Astfel sporozoarul Theileria parva are doar 1-2,5 µ. Organisme unicelulare protozoarele au corpul format dint-o
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
terminată în 1898. În timpul peregrinărilor sale geologice a descoperit o serie de rămășițe de faună și floră fosile din perioadele mezozoic și terțiar, care au făcut obiectul unor lucrări cunoscute. Una din primele sale lucrări se referă la calcarele de numuliți de la Albești, Muscel (1864). Mai târziu (1884) a descoperit in aceeași regiune o specie nouă de echinoid, Conoclypus giganteus.A descoperit o serie de noi specii fosile de plante, prezentate în lucrarea: "Flora terțiară a României" (1879). Cea mai cunoscută
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
negative: dispariția amoniților și a reptilelor gigantice. Există totuși și un criteriu pozitiv, apariția unor organisme unicelulare, foraminiferele de talie mare, numite Numulitide, ce nu vor exista decât în Paleogen, de unde și tendința de a denumi această perioadă, Numulitic. În afară de numuliți, Neozoicul este, în domeniul nevertebratelor, era necontestată a moluștelor, mai precis, a scoicilor și a melcilor. Ele sunt adaptate apei sărate marine și apei dulci, iar melcii până și vieții de uscat. Un eveniment important al Neozoicului a fost apariția
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
s-au acumulat sedimente marine în special argilo-carbonatice de adîncime mare cu un conținut mic de materiale terigene (aleurito-nisipoase). Aceste depuneri conțin cochilii de moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți. Depunerile neogene sînt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povîrnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sînt alcătuite din roci sedimentare de origine marină și continentală aparținînd seriei mocine si celei pliocene. Grosimea lor nu depășește 750
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]