95 matches
-
legumelor”, „fîntîna din cer”, „clopoțeii de lemn pe sfori de vînt/ anunță o trecere și mai adîncă”, „îngerul închis în gutuie”, care acordă naturii moarte o perspectivă de adîncime, pipăind „sufletul lucrurilor”. Incontestabil, autorul Arheologiei blînde are un suflet bucolic, nutrit însă de impresiile unui sat „civilizat”, ale unui mediu în care natura se întrepătrunde cu alcătuirile toposului de origine, cel al Banatului, intersecție a unor factori de civilizație și timpuri specifice. Inteligența fină a poetului fixează tocmai această particularitate etnopsihologică
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
din universitățile apusene", iar C. Georgiade opina că psihologul român se clasează în aceeași familie de psihologi alături de Main de Biran, Lachelier, Bergson, Delacroix, Lips etc., întemeietorii psihologiei introspective. D. Drăghicescu era convins că activitatea filosofică a lui Motru este ,nutrită și la înălțimea cugetării filosofice contimporane din apusul civilizat". în fine, Emil Cioran, în 1932, remarca figura aparte pe care o făcea Motru în cultura epocii: ,într-o cultură de diletanți, nu poți să nu ai respect pentru un om
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
de literatură, New York 1996) - dar o integrare în "republica literelor universală", așa cum și-o dorea, pe bună dreptate - i-a lipsit. Mai ales în cultura franceză, deși fusese tradus și publicat în Franța (Ed. Gallimard). Pentru Adrian Marino, crescut și nutrit, ca orice om de cultură român (mai ales cei activi în epoca interbelică) în cultul Franței, faptul că nu a fost admis - nici înțeles - în Franța a fost o deosebit de tristă deziluzie. Iată de ce atunci cînd, în finalul "autobiografiei spirituale
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
el are alte proporții, are un alt profil, are o biografie în parte (dar o parte esențială) inventată. Afirmînd acest lucru, nu am în vedere suspiciunile ce au planat asupra autoarei cărții ce relatează instaurarea comunismului în România. Suspiciuni grave, nutrite nu numai de exilul românesc, ci și de poliția franceză, așa cum atestă memorialistica vremii. � " Tot în 1950 povestește Monica Lovinescu notez șîn jurnalț sosirea din Israel a Soranei Gurian, precedată de o reputație sulfuroasă de agent al poliției sovietice
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
de publicitate pentru salamuri, brânzeturi, paste de dinți, desuuri sau tampoane igienice pentru dame. Exista ceva ce s-ar putea numi respectul față de spectator, față de cel care își sacrifică un timp irepetabil din viața lui ca să vadă un film; respect nutrit în egală măsură de producători, regizori, scenariști, actori. Un respect comparabil cu cel față de cititori, care tot în perioada aceea erau răsfățați cu scrieri minunate, cu traduceri inegalabile. Pe celebrul bulevard ,6 a III-a" am văzut de câteva ori
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
MARIAN BARBU ȘI POEZIA ANALITICĂ genereze „coerentă în viziune” și să aibă o „sintaxa funcțională”. Primul termen poartă asupra efectului necesar, al doilea, asupra unei cauze formale. Determinarea lor ține de contextul cultural, fenomenologic și structuralist, si de exigenta creatorului, nutrita din atâtea „lecții” și „poetici” întâlnite și predate că dascăl. Dintre acestea, referindu-ne doar la spațiul romînesc, se luminează, la un capăt, cea barbiana, iar la celălalt, cea soresciană - după cum accentul se mută de pe cuvânt pe existența. (Despre amândoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
MARIAN BARBU ȘI POEZIA ANALITICĂ genereze „coerentă în viziune” și să aibă o „sintaxa funcțională”. Primul termen poartă asupra efectului necesar, al doilea, asupra unei cauze formale. Determinarea lor ține de contextul cultural, fenomenologic și structuralist, si de exigenta creatorului, nutrita din atâtea „lecții” și „poetici” întâlnite și predate că dascăl. Dintre acestea, referindu-ne doar la spațiul romînesc, se luminează, la un capăt, cea barbiana, iar la celălalt, cea soresciană - după cum accentul se mută de pe cuvânt pe existența. (Despre amândoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lupta cu morile de vânt ale reziduurilor comuniste. Rămână-i întreagă d-lui C. Stănescu plăcerea de a ne vâna și împunge cu sabia boantă a insinuărilor care nu-i fac onoare, dar consună perfect cu aberațiile pompate prin revista nutrită exclusiv din resentiment, al cărei prizonier a devenit. De Vladimir Tismăneanu mă leagă o prietenie adâncă, fără fisură și imposibil de murdărit de insinuări precum cele enumerate mai sus. Sunt un admirator al lui Vladimir Tismăneanu - și încă unul din
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
întoarcere o suită de articole de tot interesul, înfățișând nuanțat și în cunoștință de cauză situația politică și economică de acolo și cu simpatie față de frații basarabeni. Ediția realizată de Ioan Lăcustă e însoțită de un aparat de note, foarte nutrite documentar, și de o bogată bibliografie. Când vine vorba de text, d-sa face o afirmație de-a dreptul deconcertantă: "Nu am veleități și nici aptitudini de editor de texte și îngrijitor de ediție. Vocația mea, câtă este, cred că
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
sieși și cititorului un răspuns. Departe de viziunea îngust tehnicista sau provinciala deseori întâlnită în muzicologia noastră, dornică să pătrundă dincolo de litera partiturii, și să acceseze universul secret al creatorului, Valentina Sandu-Dediu ne-a dat o carte densă de informație, nutrita de pasiunea pentru cultura în globalitatea ei, de aspirația către o înțelegere complexă a muzicii. Este nu numai o contribuție originală valoroasă la deslușirea unei teme de muzică universală puțin cercetată ci și o explorare care stimulează reflecția asupra a
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
lea, studentului (de cele mai multe ori bărbat) care se pregătea să devină critic literar, istoric literar sau pur și simplu profesor de literatură i se oferea o educatie umanista în spiritul lui Matthew Arnold. Adică o educatie întemeiata pe valorile clasicismului, nutrita la "marile opere" ale omenirii, Platon, Shakespeare, Robert Browning și James Joyce. Literatura universală era necesarmente o literatura tradusă, chiar dacă unele universități încurajau studiul limbilor străine, mai cu seamă latină sau greacă. Lansarea Noii Critici a modificat esențial această panoramă
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
ori violei atât de senzuale a Sandei Crăciun-Popa. M-am bucurat să surprind din nou capacitatea de adaptare a muzicii contemporane românești (Cornelia Tăutu: De doi; Aurel Stroe: Drumul spre flacără; Tiberiu Olah: Sonata pentru clarinet solo) la altitudinea fantasmelor, nutrite totuși de forțele realului, imaginate de Ariana Nicodim, dar și să fantazez pe tema (cu variațiuni?) a destinului unui instrument, clarinetul, pe care compozitorii preclasici, fie ei francezi, englezi sau germani, l-ar fi inventat dacă Aurelian-Octav Popa le-ar
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
sub un unghi pe care însăși formula scriitorului l-a configurat ca atare. Construcția parabolică, pe mai multe nivele ale textului și cu chei de interpretare oferite lectorului merituos, nu ia structura și aspectul unui sistem rigid, închis. Ideația bine nutrită și speculația eseistică desfășurată pe turnantele ei au găsit un punct de echilibru compozițional cu o epică gustoasă a ideilor, un stil ușor ceremonios și o retorică atât de abilă, încât cu greu poate fi surprinsă. Viața pe un peron
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
luni, din imposibilitatea de a-i mai îngriji. I-au luat în brațe și i-au abandonat la intrarea în primărie. S-a întâmplat în localitatea spaniolă Talavera de la Reina (Toledo), iar reprezentanții primăriei au declarat că micuții erau bine nutriți și îngrijiți. Este vorba despre un delict și vom lua măsuri, au declarat reprezentanții Protecției Copilului din localitate. Țara trece printr-o profundă criză financiară. Recent, un oraș din sud, Velez Malaga, a renunțat la serviciul de transport cu tramvaiul
Și-au abandonat copiii la primărie pentru că nu-i mai pot îngriji by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78280_a_79605]
-
prilejuri un fapt care trebuie să ne dea de gândit: felul în care până și cele mai aplicate și minuțioase comentarii de poezie (și nu mă refer la cele intuitive artistic ale unor Negoițescu sau Grigurcu, ci la cele filologico-filosofic nutrite ale unui Balotă) au lăsat neelucidate versuri sau poeme întregi. E cazul lui Bacovia (poemul Plumb, cu enigmaticul vers „dormea întors amorul meu de plumb” - subl. mea), Arghezi („odraslă vie a crimei tuturor”) sau Ion Barbu (poeme întregi, precum Mod
Filologicale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4926_a_6251]
-
prilejuri un fapt care trebuie să ne dea de gândit: felul în care până și cele mai aplicate și minuțioase comentarii de poezie (și nu mă refer la cele intuitive artistic ale unor Negoițescu sau Grigurcu, ci la cele filologico-filosofic nutrite ale unui Balotă) au lăsat neelucidate versuri sau poeme întregi. E cazul lui Bacovia (poemul Plumb, cu enigmaticul vers „dormea întors amorul meu de plumb” - subl. mea), Arghezi („odraslă vie a crimei tuturor”) sau Ion Barbu (poeme întregi, precum Mod
Filologicale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4944_a_6269]
-
Adamek, Dulcea poveste a tristului elefant, București, Editura Cartea Românească, 2011 Autoarea acestui roman își mărturisește (pe coperta a treia a volumului, într-un paratext care ghideză lectura) pasiunea pentru elefanți și pentru bibelourile înfățișând elefanți, moștenită de la mama sa, nutrită inconștient, mulți ani, până când acest roman a țâșnit la suprafață, probabil cu forța unei iluminări personale. Chiar dacă pasiunea pentru elefanți a cititorului de azi este chestionabilă, iar atribuirea unor valențe erotice uriașului pachiderm - una din temele principale - mi se pare
Călătoriile pe hârtie ale elefanților by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5395_a_6720]
-
-si paginile din anii 1980, 1985, 1987 - în suita altora din proximii noștri ani, în măsura în care textele nu poartă urma nici a unui fier roșu, nici a unor foarfeci. Împrejurarea răspunde opiniei noastre că, în integralitate, tabletele răspund unei viziuni unitare, nutrita de o certă erudiție și clamând, în esență, valurile acelui amor de sine nutrind pagina sub semnul unui netrădat optimism creativ. Punct în care - e cu putință - cenzură să fi închis un ochi. Vorba nu e, desigur, de a vedea
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]
-
plajă spălată de valurile Pacificului, spune povestea lui Josué Nadal, fostul lui posesor, ucis la 27 de ani, și implicit pe aceea a țării sale care, ca și el, a coborât în infern, pierzându-și brutal toate speranțele și iluziile nutrite cândva. Romanul nu ocolește politicul cel mai actual. Politicieni corupți, narcotraficanți și afaceriști veroși își dau mâinile murdare într-un lanț fără capăt, protejați de un președinte populist. Comentatorii francezi ai romanului, tradus recent în Franța, îl consideră „recviemul lui
Ultimul roman al lui Fuentes () [Corola-journal/Journalistic/3492_a_4817]
-
MARIAN BARBU ȘI POEZIA ANALITICĂ genereze „coerentă în viziune” și să aibă o „sintaxa funcțională”. Primul termen poartă asupra efectului necesar, al doilea, asupra unei cauze formale. Determinarea lor ține de contextul cultural, fenomenologic și structuralist, si de exigenta creatorului, nutrita din atâtea „lecții” și „poetici” întâlnite și predate că dascăl. Dintre acestea, referindu-ne doar la spațiul romînesc, se luminează, la un capăt, cea barbiana, iar la celălalt, cea soresciană - după cum accentul se mută de pe cuvânt pe existența. (Despre amândoi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mettere în atto? La functioning pone l'accento sulle "capacità di una persona i ottenere le cose alle quali lei ha attribuito valore"22 e riguarda quella attività che îl soggetto consideră rilevante per la propria esistenza (ad esempio essere nutriți, istruiti e impiegați în un lavoro, ecc.). Se îl soggetto è messo în condizione di realizzare în modo libero tale functioning, allora realizza una capability. Per comprendere meglio tale relazione dal punto di vista concettuale, possiamo dire che una functioning
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
functioning che conducono l'uomo a seguire e scegliere un determinato tipo di vită liberamente".23 Tale scelta è fatta prendendo în considerazione tutte le functionings che riguardano la vită di una persona, sia quelle materiali (ad esempio essere ben nutrito) che quelle più ideali (ad es. essere saggi e soddisfatti). "Proprio come una persona con una tașca piena di monete può acquistare diverse combinazioni di cose, così una persona con molte functionings può scegliere tra varie opportunità e perseguire una
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
confronti multiculturali, prevede dieci voci che qui elenchiamo. 1. Longevità: essere în grado di vivere a lungo e non morire prematuramente. 2. Integrità fisica: essere în grado di godere di buona salute, ivi compresa la salute dell'apparato riproduttivo; essere nutrito adeguatamente; avere un adeguato riparo. 3. Integrità corporea: essere în grado di muoversi liberamente da un luogo all'altro, essere protetti da ogni tipo di violenza, comprese le molestie sessuali e la violenza domestică. 4. Sensi, immaginazione e pensiero: essere
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
se simțea suficient de relaxată și băuse destul.” Chiar dacă fraza e vag depreciativă, ea reprezintă, în codul lui Capote, un semn de înaltă admirație. Dialogul scânteietor evocat mai sus, presărat cu comentariile autorului, e proba supremă a afecțiunii și admirației nutrite de scriitor față de una din întrupările cele mai stranii ale fragilității ființei umane. Într-un interviu din 1975, Capote avea să pună tușele decisive ale acestui portret la care a lucrat, cu intermitențe, peste două decenii: „Uite, să-ți spun
T. C. and M. M. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3983_a_5308]
-
mai ușor de modelat. Cel mai dispus uniformizării minții umane. Cealaltă suprafață, suprafața ascunsă, cea din interiorul omului, adică cea formată prin ani de educație, de lectură, de afecțiune familială și de studiu asiduu, mână-n mână cu fiecare vis nutrit, nu se vede cu ochiul liber și ca atare, este extrem de greu de controlat, de uniformizat și chiar de format cu ajutorul mijloacelor moderne de formare și informare. Această suprafață (mai bine zis adâncime, deoarece ea ființează numai pe verticală) deține
7 (FĂRĂ NICIUN TITLU) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362800_a_364129]