77 matches
-
subtitlul "din memoriile unui călător"), Ascanio și Eleonora, Orașul bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti (și aceasta apărută, în 1858, în Naționalul). Editorul, dl Mircea Anghelescu, precizează că publică, în ediția sa din 1975, pentru prima oara în volum aceste nuvelete, adăugîndu-le trei basme culte și nuvelă Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, publicată în volum, în 1861. E o recuperare prețioasă (reluată, acum, în ediția din 1998) care e totdeauna prestigiul unui editor. Cu unele reale calități, O cantatrită
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
șubrede.../ Dar cum ființa este numai iubirea ei,/ așa și apartamentul 8 trebuie să ne ocrotească." Lumea literară este și ea prezentă, prin notații de jurnal, în poeziile lui Gheorghe Izbășescu: Iar tu, negustorule de piei de cloști/ uiți mereu nuveleta promisă, vârtos scuturând/ zaruri prin mlaștini (!) la ședintele ASPRO./ Iar Bogdan Lefter, milos, se face că plouă.", "La Oradea, Ioan Moldovan se scarpină-n barbă...", "Adrian Dinu Rachieru din buzunarul vestonului/ scoate o laternă de hârtie", "Alexandru Cistelecan întorcea o
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
e că almanahul nu face economie de bune naivități, genul de stiluri și subiecte la care ai reveni în vacanță, fără pretenții exegetice și gusturi simandicoase, cu nostalgia înțelegătoare cu care deschizi un dulap cu poze și scrisori. De pildă, nuveletele lui Agârbiceanu, schițele lui Bassarabescu, ale lui Beldiceanu, poeziile lui Bârsan, prefața la Întuneric și lumină, de Brătescu-Voinești, versurile lui Coșbuc. O selecție prin treburile în așezare ale unei perioade așa de nesuferit numite, în toate cursurile de literatură, sfîrșit
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
la locul lor, după părerea ta, celebrități și mituri ale exilului, această viață oferită cu iubirea de sine cu care-ți oferi o vacanță a lăsat, în cărțile Silviei Cinca, mai multe urme adunate acum într-un traseu. Episoade autonome, nuvelete extrase dintr-o experiență cu răni românești și vise americane, dau un efect de aglomerare care, deși ar putea fi oboseala, recunoscută ca atare, e bucuria. Chiar și în momentele în care afli ce înseamnă solidaritatea în rău, sau cît
Drumul american by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8125_a_9450]
-
editor și cu nici o revistă literară nu stau așa de bine, încât să-i pot recomanda un roman. Numai la Adevărul literar aș avea oarecare trecere, dar acela nu publică romane, ci numai bucăți scurte. Trimiteți-mi o schiță, o nuveletă, ceva substanțial, concret, cu fapte, cu deznodământ tragic sau cu „pointe" - sau povestirea unei întâmplări extraordinare, că ăsta li-i gustul. Și când mă duc iar la București, iau manuscrisul cu mine și-l recomand fierbinte lui Sevastos. Ne-am
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
lămuriți de activiști se dumireau, sau a „ciocănarismului” în care muncitorii împinși de activiști făceau tot ce nu făcuse burghezia, sau a eroismului dintr-o ilegalitate inexistentă, asupra eroilor cărora se lăsa apoi tăcerea, dovedindu-se agenți provocatori - broșuri cu nuvelete sau evocări scrise de George Demetru-Pan, Șerban Nedelcu, Petre Iosif, Savin Bratu, Ion Istrati, Maria Rovan, Stefan Mihăileanu, Aurel Mihale, Ștefan Gheorghiu, erau principalul exemplu de prostituare pentru noi fiindcă, adolescenți împătimiți fiind, le citiserăm celor mai importanți opera sau
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
proză se vădesc aceleași dominante. Autorul se oprește frecvent asupra dramelor trăite de cei umili, dar, treptat, alunecă spre literatura de magazin, accentuând melodramaticul și senzaționalul. O oarecare originalitate este atinsă atunci când recurge la propria experiență de viață, precum în nuveletele Fericirea, Prietenul meu, Succesul meu, Revederea. Merite de înainte-mergător, ce-i vor fi recunoscute târziu, are în domeniul literaturii științifico-fantastice. Prin articolul Romanul științific (1898) și prin altele, ulterioare, el este primul teoretician al genului, iar cele trei „romane”, În
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
ținută lirică. În general sprinten, prompt în ripostă, I.-Q. se simte atras de forma dialogată a discursului și cultivă cu oarecare dexteritate proza scurtă cu miză comică. După schițe și scenete satirice publicate în reviste, îi apare culegerea de nuvelete Clipe vesele, probabil în 1897. În 1909 era deja răsplătit cu ordinul Bene Merenti pentru scrierile sale literare. În „romanul dialogat” Căsnicii... (1910), dedicat soției sale, actrița Marioara Voiculescu, personaje de tot soiul combat, nu fără retorism, ideea de căsnicie
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
și sprijinul larg al Partidului Muncitoresc Român, spre a strânge și mai mult raporturile cu cititorii și pentru a lega activitatea scriitorilor tineri cu aceea a celor vârstnici.” Militând, în continuare, pentru scrisul scurt și concis, ilustrat de „schițe și nuvelete”, marele prozator încearcă să mascheze comanda de partid sub vălul unor imperative profesionale, văl pe care îl destramă cel de-al doilea editorial, nesemnat, intitulat Gazeta noastră literară: „Gazeta noastră literară se vrea în linia întâi de luptă pentru o
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
1937]; Mușchetarii literaturii române moderne, București, 1939. Traduceri: Șalom Alehem, Stația Baranovici și alte schițe, pref. trad., Iași, 1921, Cartoforii, Iași, 1923, O catastrofă comică, București, [1927], Povestiri tragicomice, pref. Octav Botez, Iași, 1928, Un șaizeci și șasă și alte nuvelete umoristice, București, f.a.; Herbert Eulenberg, Siluete literare, pref. trad., Iași, 1924, Alte siluete literare și artistice, Iași, [1924], Ultime siluete, Iași, 1928; Dmitri Merejkovski, Scriitori ruși, Iași, [1925]; Emil Ludwig, Geniu și caracter, Iași, 1929; A. Koralnik, Scriitori și artiști
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
aparțin preponderent redactorului, care publică la „Foileton” proză și lungi poeme în versuri (O scenă din viața lui Țepeș, Cântec haiducesc ș.a.), precum și câteva sonete, datate între 1850 și 1860. La această rubrică se remarcă semnătura lui G. Baronzi sub nuveleta Întâmplările unei măști, tipărită la foarte scurt timp și în broșură cu titlul Impresiuni din carnavalul 1861, și sub o savuroasă satiră la adresa disputelor lingvistice pe marginea originilor limbii române, O ședință a penelor limbiste. După săptămânalul „Țeranul român” se
UNIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
literat, U., vădește aceeași disponibilitate. Produce versuri, proză, teatru, încearcă tărâmul istoriei și al criticii literare. Debutează timpuriu, în 1850, când publică o fabulă în „Zimbrul” (unde mai târziu va figura în redacție), în anul următor îi apare în broșură nuveleta Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun, iar în 1854 Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii. Mai colaborează la „România literară”, redactează cu Iancu Codrescu ziarul unionist „Zimbrul și Vulturul” (1858), scrie la „Steaua Dunării”, „Bondarul”, „Din Moldova
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
1914) și din comitetul de conducere al Asociației Scriitoarelor din România. Fire întreprinzătoare și deosebit de activă, V. și-a gestionat cu inteligență activitatea gazetărească, împletind-o cu profesiunea de dascăl și cu plăcerea scrisului literar. Volumașul de „schițe, cronici și nuvelete” Nou!, aflat după numai un an de la apariție la ediția a doua și prezentat de autoare Academiei Române pentru Premiul „Năsturel-Herescu”, fusese întâmpinat cu multă bunăvoință de H. Sanielevici într-o recenzie din „Adevărul ilustrat”. Criticul vedea în scrisul tinerei femei
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
unde cade eroic în bătălia de la Mărășești chiar în ziua în care împlinea patruzeci și doi de ani. Înainte de a-și lua bacalaureatul, N. debutează cu versuri în ziarul „Independentul” din Ploiești. Colaborează cu poezii originale și traduceri, precum și cu „nuvelete” (ale căror titluri - Nebun din dragoste ori Dragoste nenorocită - revelează tematica și modelele) la „Revista contimporană”, „Lumea ilustrată” (semnând uneori Andrei de la Zagovia ori Andrei de sub salcâmi), la „Literatură și artă română”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generația nouă”, „Făt-Frumos
NAUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
pe lagună sau Piața San Marco toamna predispun la melancolie, în timp ce Festa Veneziana ori Zanzara stimulează reveria. Diversitatea este augmentată prin alăturarea unui eseu-meditație asupra destinului unui personaj (Casanova), a relatării unui coșmar trăit în decor venețian și a unei „nuvelete” (Signor Canot). Talentul nu i-a lipsit lui N., dar ecloziunea lui a fost târzie și nu a durat. SCRIERI: Educație și ideal, București, 1927; Evocări venețiene, Cernăuți, 1928; Tolstoi educator, București, 1929; Ispite și biruinți, București, 1930; Patru mari
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
simplu la complex în proza caragialiană așa cum a fost numită, atinge un anumit punct final, ușor de identificat în structurile care aparțin unei anumite scrieri care, astfel, se constituie în ,,summa’’ întregului ansamblu. Această poziție privilegiată este cea care revine ,,nuveletei’’ La hanul lui Mânjoală. Privită conform unor asemenea termeni problema, pe de altă parte, aceasta trebuie abordată cu atenție, în sensul că demersul analitic nu atrage după sine desemnarea unei scări valorice propriu-zise. Locul deținut de această scriere pe axa
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
The Legion of Space" de Jack Williamson) lupta împotriva indigenilor unei planete înarmați doar cu arcuri și săgeți, nu era vorba, pur si simplu, de războiul dus de armata americană împotiva apașilor?"" Asocierea, trebuie sa o spunem, este forțată, întrucât nuveleta lui Zelazny depășește sensibil simpla transformare în termeni SF a unor conflicte din perioada Frontierei americane. Oricum însă, pentru a spulbera orice îndoială asupra talentului și posibilităților sale, Zelazny își ajudecă în anul următor premiul Hugo pentru romanul Nemuritorul, la
Roger Zelazny () [Corola-website/Science/299939_a_301268]
-
Muad'dib" (ISBN 0-441-77427-X), o culegere de poeme legate de "Dune" scrise de Frank Herbert și editate de fiul său, Brian. Brian Herbert și Kevin J. Anderson au lansat "The Road to Dune" pe 11 august 2005, cartea conținând o nuveletă intitulată "Spice Planet" (o versiune alternativă a acțiunii din "Dune", bazată pe un o schiță realizată de Frank Herbert), o serie de povestiri scrise de Brian Herbert/Anderson, precum și scrisori și capitole nefolosite scrise de Frank Herbert. În 1979, Avalon
Seria Dune () [Corola-website/Science/298427_a_299756]
-
în Franța, luându-și bacalaureatul în luna august 1856, iar mai apoi, studiază literele la Sorbona. Debutul literar are loc în anul 1850 cu fabula "Zimbrul și vulpea" în publicația "Zimbrul", iar în anul următor publică o broșură cu o nuveletă prelucrată după o anectodă franceză, "Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun". Mai scrie, în 1852, în calendarul apărut la tipografia "Buciumul român" și, apreciat de Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri, începe să colaboreze la "România literară", unde îi
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
în urma lor această matcă pentru ca el să îi poată înțelege, ierta și să îi ajute să își găsească o nouă casă pe care să o repopuleze. Alături de Valentine, Ender începe să viziteze numeroase lumi, căutând una potrivită pentru matca nenăscută. Nuveleta originală, "Jocul lui Ender", furnizează câteva cadre legate de experiențele lui Ender la Școala de Luptă și la Școala de Comandă; romanul detaliază viața lui Ender de dinainte, din timpul și de după război, descriind și isprăvile politice de pe Pământ ale
Jocul lui Ender () [Corola-website/Science/313392_a_314721]
-
fost scrisă special pentru a creiona personajul Ender în vederea Vorbitorului din "Vorbitor în numele morților", carte a cărei schiță fusese realizată înaintea transformării "Jocului lui Ender" în roman. În introducerea scrisă în 1991, Card prezintă influența Fundației lui Isaac Asimov asupra nuveletei și a romanului. De asemenea, Card a fost influențat și de cercetările făcute de istoricul Bruce Catton asupra Războiului Civil American. Omenirea se confruntă cu o rasă extraterestră necunoscută, "gândacii", care aproape a exterminat-o. Toate națiunile s-au aliat
Jocul lui Ender () [Corola-website/Science/313392_a_314721]
-
lui Dumnezeu" face aluzie la povestirea "Vânătoarea lui Kaa". Un capitol din "Cartea cimitirului" a fost publicat sub formă de povestire în antologia lui Gaiman "M is for Magic" și a câștigat premiul Locus în 2008 pentru "Cea mai bună nuveletă". Cartea a fost lansată în Statele Unite pe 30 septembrie 2008 de Harper Collins și pe 31 octombrie 2008 în Marea Britanie de Bloomsbury Publishing. Coperta și ilustrațiile interioare ale ediției americane au fost realizate de vechiul colaborator al lui Gaiman, Dave
Cartea cimitirului () [Corola-website/Science/320474_a_321803]
-
Seria Jocul lui Ender (titlu original "Ender's Game series", denumită uneori Universul lui Ender - "Enderverse" sau Seria lui Ender - "Ender series") este o serie de cărți science fiction aparținându-i lui Orson Scott Card. Seria a început cu nuveleta "Jocul lui Ender", dezvoltată ulterior în romanul "Jocul lui Ender". La ora actuală ea cuprinde unsprezece romane (opt dintre ele traduse și în limba română) și zece povestiri. Primele două romane ale seriei, "Jocul lui Ender" și "Vorbitor în numele morților
Saga lui Ender () [Corola-website/Science/323004_a_324333]
-
situație financiară precară, a căutat o sursă rapidă de bani. În timp ce majoritatea revistelor pulp ale vremii plăteau greu, de curând relansata "Astounding" făcea excepție de la regulă, dar nu accepta romane. De aceea, Williamson a trimis acolo trei povestiri și o nuveletă. Când a aflat că revista era dispusă să serializeze romane, el a trimis și "The Legion of Space", care a apărut în șase episoade, devenind rapid o lucrare de succes, ceea ce a dus la publicarea ei în format cartonat. Acțiunea
Jack Williamson () [Corola-website/Science/317222_a_318551]
-
de romancier, autor de non-ficțiune pentru reviste și scriitor de povestiri. Totuși, la mijlocul anilor '90 a revenit la proza de ficțiune și a continuat să scrie constant de atunci. În 2005, Beagle a publicat o continuare la "Ultima licornă", o nuveletă intitulată "Two Hearts", care avea să câștige premiul Hugo pentru cea mai bună nuveletă în 2006, premiul Nebula în 2007 și să obțină o nominalizare la premiul World Fantasy. Beagle a mai primit în 2006 premiul Inkpot pentru merite deosebite
Peter Beagle () [Corola-website/Science/319280_a_320609]