77 matches
-
acesta povestește despre evenimentele care au dus la apariția ideii prezentate în el. Nuveleta a apărut inițial în numărul din decembrie 1983 al revistei "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine" și a ocupat locul 5 la categoria "Cea mai bună nuveletă" în sondajul efectuat de Locus în 1984. O mare parte a populației americane trăiește pe străzi, în condiții mizere, mâncând șobolani și orice le oferă vânzătorii ambulanți și fiind atent păziți de forțele de ordine. Cei mai norocoși fac rost
Alte Americi () [Corola-website/Science/325643_a_326972]
-
angajează pe post de bodyguarzi și le oferă condiții de viață mai bună și o mâncare decentă. Dar de la stradă la viața mai bună e un sigur pas, la fel cum este și în sens invers, după cum descoperă eroina acestei nuvelete, Maria. Nuveleta a apărut pentru prima dată în decembrie 1970 în "Science Against Man". Statele Unite au decăzut în urma Panicii care a distrus întreg mediul, iar supremația mondială este acum deținută de Africa. Negri organizează periodic excursii pe teritoriul american, pentru
Alte Americi () [Corola-website/Science/325643_a_326972]
-
post de bodyguarzi și le oferă condiții de viață mai bună și o mâncare decentă. Dar de la stradă la viața mai bună e un sigur pas, la fel cum este și în sens invers, după cum descoperă eroina acestei nuvelete, Maria. Nuveleta a apărut pentru prima dată în decembrie 1970 în "Science Against Man". Statele Unite au decăzut în urma Panicii care a distrus întreg mediul, iar supremația mondială este acum deținută de Africa. Negri organizează periodic excursii pe teritoriul american, pentru a vedea
Alte Americi () [Corola-website/Science/325643_a_326972]
-
în urma lor această matcă pentru ca el să îi poată înțelege, ierta și să îi ajute să își găsească o nouă casă pe care să o repopuleze. Alături de Valentine, Ender începe să viziteze numeroase lumi, căutând una potrivită pentru matca nenăscută. Nuveleta originală, "Jocul lui Ender", furnizează câteva cadre legate de experiențele lui Ender la Școala de Luptă și la Școala de Comandă; romanul detaliază viața lui Ender de dinainte, din timpul și de după război, descriind și isprăvile politice de pe Pământ ale
Jocul lui Ender () [Corola-website/Science/313392_a_314721]
-
fost scrisă special pentru a creiona personajul Ender în vederea Vorbitorului din "Vorbitor în numele morților", carte a cărei schiță fusese realizată înaintea transformării "Jocului lui Ender" în roman. În introducerea scrisă în 1991, Card prezintă influența Fundației lui Isaac Asimov asupra nuveletei și a romanului. De asemenea, Card a fost influențat și de cercetările făcute de istoricul Bruce Catton asupra Războiului Civil American. Omenirea se confruntă cu o rasă extraterestră necunoscută, "gândacii", care aproape a exterminat-o. Toate națiunile s-au aliat
Jocul lui Ender () [Corola-website/Science/313392_a_314721]
-
de mare întindere. În luna august a anului 2006, Scalzi a primit premiul John W. Campbell pentru "Cel mai bun debutant" pentru scriitorii care au debutat în anul 2005. În luna februarie a anului 2007, Subterranean Press a publicat o nuveletă a cărei acțiune se petrece în universul "Războiul bătrânilor", "The Sagan Diary". Scalzi a declarat că inițial scrisese cartea sub forma unui poem cu cu versificație liberă, pe care a transcris-o ulterior în proză. O versiune audio a nuveletei
John Scalzi () [Corola-website/Science/323182_a_324511]
-
nuveletă a cărei acțiune se petrece în universul "Războiul bătrânilor", "The Sagan Diary". Scalzi a declarat că inițial scrisese cartea sub forma unui poem cu cu versificație liberă, pe care a transcris-o ulterior în proză. O versiune audio a nuveletei "The Sagan Diary" a fost disponibilă pe site-ul lui Scalzi în luna februarie a anului 2007, în lectura colegilor autori de science fiction Elizabeth Bear, Mary Robinette Kowal, Ellen Kushner, Karen Meisner, Cherie Priest și Helen Smith. În luna
John Scalzi () [Corola-website/Science/323182_a_324511]
-
luna februarie a anului 2007, în lectura colegilor autori de science fiction Elizabeth Bear, Mary Robinette Kowal, Ellen Kushner, Karen Meisner, Cherie Priest și Helen Smith. În luna noiembrie a aceluiași an, Subterranean Press a lansat online versiunea gratuită a nuveletei "The Sagan Diary". În april 2008, Audible Frontiers a realizat un audiobook al nuveletei, în lectura lui Stephanie Wolfe. Al treilea roman a cărui acțiune se petrece în același univers, "Ultima colonie", a fost lansat în aprilie 2007. A fost
John Scalzi () [Corola-website/Science/323182_a_324511]
-
Mary Robinette Kowal, Ellen Kushner, Karen Meisner, Cherie Priest și Helen Smith. În luna noiembrie a aceluiași an, Subterranean Press a lansat online versiunea gratuită a nuveletei "The Sagan Diary". În april 2008, Audible Frontiers a realizat un audiobook al nuveletei, în lectura lui Stephanie Wolfe. Al treilea roman a cărui acțiune se petrece în același univers, "Ultima colonie", a fost lansat în aprilie 2007. A fost nominalizat la premiul Hugo pentru "Cel mai bun roman" în 2008, iar Scalzi a
John Scalzi () [Corola-website/Science/323182_a_324511]
-
1937]; Mușchetarii literaturii române moderne, București, 1939. Traduceri: Șalom Alehem, Stația Baranovici și alte schițe, pref. trad., Iași, 1921, Cartoforii, Iași, 1923, O catastrofă comică, București, [1927], Povestiri tragicomice, pref. Octav Botez, Iași, 1928, Un șaizeci și șasă și alte nuvelete umoristice, București, f.a.; Herbert Eulenberg, Siluete literare, pref. trad., Iași, 1924, Alte siluete literare și artistice, Iași, [1924], Ultime siluete, Iași, 1928; Dmitri Merejkovski, Scriitori ruși, Iași, [1925]; Emil Ludwig, Geniu și caracter, Iași, 1929; A. Koralnik, Scriitori și artiști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
1914) și din comitetul de conducere al Asociației Scriitoarelor din România. Fire întreprinzătoare și deosebit de activă, V. și-a gestionat cu inteligență activitatea gazetărească, împletind-o cu profesiunea de dascăl și cu plăcerea scrisului literar. Volumașul de „schițe, cronici și nuvelete” Nou!, aflat după numai un an de la apariție la ediția a doua și prezentat de autoare Academiei Române pentru Premiul „Năsturel-Herescu”, fusese întâmpinat cu multă bunăvoință de H. Sanielevici într-o recenzie din „Adevărul ilustrat”. Criticul vedea în scrisul tinerei femei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
și sprijinul larg al Partidului Muncitoresc Român, spre a strânge și mai mult raporturile cu cititorii și pentru a lega activitatea scriitorilor tineri cu aceea a celor vârstnici.” Militând, în continuare, pentru scrisul scurt și concis, ilustrat de „schițe și nuvelete”, marele prozator încearcă să mascheze comanda de partid sub vălul unor imperative profesionale, văl pe care îl destramă cel de-al doilea editorial, nesemnat, intitulat Gazeta noastră literară: „Gazeta noastră literară se vrea în linia întâi de luptă pentru o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
simplu la complex în proza caragialiană așa cum a fost numită, atinge un anumit punct final, ușor de identificat în structurile care aparțin unei anumite scrieri care, astfel, se constituie în ,,summa’’ întregului ansamblu. Această poziție privilegiată este cea care revine ,,nuveletei’’ La hanul lui Mânjoală. Privită conform unor asemenea termeni problema, pe de altă parte, aceasta trebuie abordată cu atenție, în sensul că demersul analitic nu atrage după sine desemnarea unei scări valorice propriu-zise. Locul deținut de această scriere pe axa
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
proză se vădesc aceleași dominante. Autorul se oprește frecvent asupra dramelor trăite de cei umili, dar, treptat, alunecă spre literatura de magazin, accentuând melodramaticul și senzaționalul. O oarecare originalitate este atinsă atunci când recurge la propria experiență de viață, precum în nuveletele Fericirea, Prietenul meu, Succesul meu, Revederea. Merite de înainte-mergător, ce-i vor fi recunoscute târziu, are în domeniul literaturii științifico-fantastice. Prin articolul Romanul științific (1898) și prin altele, ulterioare, el este primul teoretician al genului, iar cele trei „romane”, În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
literat, U., vădește aceeași disponibilitate. Produce versuri, proză, teatru, încearcă tărâmul istoriei și al criticii literare. Debutează timpuriu, în 1850, când publică o fabulă în „Zimbrul” (unde mai târziu va figura în redacție), în anul următor îi apare în broșură nuveleta Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun, iar în 1854 Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii. Mai colaborează la „România literară”, redactează cu Iancu Codrescu ziarul unionist „Zimbrul și Vulturul” (1858), scrie la „Steaua Dunării”, „Bondarul”, „Din Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
aparțin preponderent redactorului, care publică la „Foileton” proză și lungi poeme în versuri (O scenă din viața lui Țepeș, Cântec haiducesc ș.a.), precum și câteva sonete, datate între 1850 și 1860. La această rubrică se remarcă semnătura lui G. Baronzi sub nuveleta Întâmplările unei măști, tipărită la foarte scurt timp și în broșură cu titlul Impresiuni din carnavalul 1861, și sub o savuroasă satiră la adresa disputelor lingvistice pe marginea originilor limbii române, O ședință a penelor limbiste. După săptămânalul „Țeranul român” se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
e că almanahul nu face economie de bune naivități, genul de stiluri și subiecte la care ai reveni în vacanță, fără pretenții exegetice și gusturi simandicoase, cu nostalgia înțelegătoare cu care deschizi un dulap cu poze și scrisori. De pildă, nuveletele lui Agârbiceanu, schițele lui Bassarabescu, ale lui Beldiceanu, poeziile lui Bârsan, prefața la Întuneric și lumină, de Brătescu-Voinești, versurile lui Coșbuc. O selecție prin treburile în așezare ale unei perioade așa de nesuferit numite, în toate cursurile de literatură, sfîrșit
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
la locul lor, după părerea ta, celebrități și mituri ale exilului, această viață oferită cu iubirea de sine cu care-ți oferi o vacanță a lăsat, în cărțile Silviei Cinca, mai multe urme adunate acum într-un traseu. Episoade autonome, nuvelete extrase dintr-o experiență cu răni românești și vise americane, dau un efect de aglomerare care, deși ar putea fi oboseala, recunoscută ca atare, e bucuria. Chiar și în momentele în care afli ce înseamnă solidaritatea în rău, sau cît
Drumul american by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8125_a_9450]
-
Mycroft James Boulder, un profesor asistent de filozofie la care Tywood apelase pentru traducerea cărților de chimie în greaca veche. Însă acesta, conștient de implicațiile planului lui Tywood, tradusese doar atât cât să nu intre în contradicție cu relatările istorice. Nuveleta a fost scrisă între 1 și 10 octombrie 1948 și a apărut în numărul din mai 1949 al revistei "Astounding Science Fiction", fiind considerată ca aparținând Seriei Roboților. Pământul este pe punctul de a se confrunta cu coloniile sale, care
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
sistemul solar interzisă. Abia acum se dezvăluie faptul că tocmai acesta era scopul armei necunoscute: înfrângerea îi va obliga pe pământeni să facă reformele necesare, să folosească roboți și să controleze natalitatea, în timp ce coloniile vor slăbi și se vor diviza. Nuveleta pare a umple golul existent între primele povestiri cu roboți și "Cavernele de oțel", dar finalul ei vine în contradicție cu evenimentele prezentate în roman. Explicația ar putea fi că reformele dorite de arma necunoscută nu au avut succes, conducând
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
contradicție cu evenimentele prezentate în roman. Explicația ar putea fi că reformele dorite de arma necunoscută nu au avut succes, conducând la starea de lucru existentă la începutul "Cavernelor de oțel". O altă contradicție pare a fi aceea că, în nuveletă, ultima lume colonizată este Hesperus, nu Solaria, așa cum se spune în "Soarele gol". O explicație posibilă ar fi că, la vremea evenimentelor din nuveletă, Solaria nu fusese colonizată încă (în cărțile din Seria Roboților se afirmă că Solaria nu a
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
lucru existentă la începutul "Cavernelor de oțel". O altă contradicție pare a fi aceea că, în nuveletă, ultima lume colonizată este Hesperus, nu Solaria, așa cum se spune în "Soarele gol". O explicație posibilă ar fi că, la vremea evenimentelor din nuveletă, Solaria nu fusese colonizată încă (în cărțile din Seria Roboților se afirmă că Solaria nu a fost colonizată de pământeni, ci de o altă colonie), ipoteză care ar avea o oarecare acoperire în descoperirea listei lumilor spațiene din romanul "Fundația
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
subtitlul "din memoriile unui călător"), Ascanio și Eleonora, Orașul bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti (și aceasta apărută, în 1858, în Naționalul). Editorul, dl Mircea Anghelescu, precizează că publică, în ediția sa din 1975, pentru prima oara în volum aceste nuvelete, adăugîndu-le trei basme culte și nuvelă Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, publicată în volum, în 1861. E o recuperare prețioasă (reluată, acum, în ediția din 1998) care e totdeauna prestigiul unui editor. Cu unele reale calități, O cantatrită
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
șubrede.../ Dar cum ființa este numai iubirea ei,/ așa și apartamentul 8 trebuie să ne ocrotească." Lumea literară este și ea prezentă, prin notații de jurnal, în poeziile lui Gheorghe Izbășescu: Iar tu, negustorule de piei de cloști/ uiți mereu nuveleta promisă, vârtos scuturând/ zaruri prin mlaștini (!) la ședintele ASPRO./ Iar Bogdan Lefter, milos, se face că plouă.", "La Oradea, Ioan Moldovan se scarpină-n barbă...", "Adrian Dinu Rachieru din buzunarul vestonului/ scoate o laternă de hârtie", "Alexandru Cistelecan întorcea o
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
unde cade eroic în bătălia de la Mărășești chiar în ziua în care împlinea patruzeci și doi de ani. Înainte de a-și lua bacalaureatul, N. debutează cu versuri în ziarul „Independentul” din Ploiești. Colaborează cu poezii originale și traduceri, precum și cu „nuvelete” (ale căror titluri - Nebun din dragoste ori Dragoste nenorocită - revelează tematica și modelele) la „Revista contimporană”, „Lumea ilustrată” (semnând uneori Andrei de la Zagovia ori Andrei de sub salcâmi), la „Literatură și artă română”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generația nouă”, „Făt-Frumos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]