121 matches
-
originii sale daco-romane, a latinității limbii, culturii și a legitimității idealului secular de unitate național-statală. O contribuție remarcabilă asupra cunoașterii operei literare, îndeosebi a prozei Acad. Nicolae Dabija, a adus recent tot neobositul literat Mihai Cimpoi, într-un studiu intitulat Nuvelistica lui Nicolae Dabija: jocurile frumuseții și sfințeniei, publicat în revista „Literatură și Artă” din Chișinău. „Nicolae Dabija - apreciază ilustrul savant al literaturii române - își scrie și nuvelele cu dezinvoltură, cu fantezie și umor suculent, înțesând narațiunea cu semnificații adânci, parabolice
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nicoale_dabija_un_exponent_de_pompiliu_comsa_1373170210.html [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
aici acul bate mai totdeauna sud-estul, dincolo de fruntariile noastre, polarizând mai mereu orientul otoman cu „deliciile” sale. Iar biata aplatizare a părții anatomice amintite la bărbați, este sursa nesecată a unor ironii impudice și inhibante. Mi-aduc aminte, că în nuvelistica umoristică a sârbului Branislav Nușic sau a cehului Jaroslav Hasek aceștia vorbeau, de pe poziția școlarilor care au fost, mai modești în d-ale silinței la învățătură cum vedeau ei, din ultima bancă, pe colegii studiați. Analizând formele „grotești” ori cele
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
VARUJAN VOSGANIAN - este analizat, cu insistență, doar ultimul roman, Cartea șoaptelor (scris în cheia tragică aCărții plângerilor,a luiGrigore din Narek - 1002) -nu și poezia (e drept, una fără har și, deci, fără vibrații majore ori profunzimi deosebite!), nu și nuvelistica: „Varujan Vosganian e un bun notist, supraveghind linia melodică destul de complicată, fără să piardă pe drum temele fundamentale: moartea, libertatea interioară, capacitatea de a visa și de a crede că se poate trăi într-o lume din care violența a
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
fost destul ca să-i ajute să găsească răspunsul. Poate că autorul are dreptate atunci când afirmă: < >”; 18. la DUILIU ZAMFIRESCU - se insistă pe opera romanescă, în special, pe Viața la țară, Anna și, în special, pe „cazul Lydda” - deloc poezia, deloc nuvelistica și aforismele: „O predispoziție naturală spre seninătate, spre o artă calmă și echilibrată, la care va contribui decisiv contactul cu Italia (unde va căuta, de fapt, Roma antică), iar mai târziu contactul cu Grecia (Atena cea de demult) vor conduce
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Ionel Teodoreanu, estetizanta și simbolistica la Mateiu Caragiale, memorialistica la Constantin Stere și fantastica la Mircea Eliade. În perioada aceea s-au format marile personalități precum Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Constantin Brâncuși. Proza interbelică se dezvoltă prin nuvelistica lui Gib I. Mihăescu, reportajul prin Geo Bogza și proza originală a absurdului prin Urmuz - deschizătoare de drumuri pentru literatura deceniilor următoare. În urma acestei sumare analize putem afirma că Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut un rol important
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
în veritabile analize psihologice, în divagări prin zone obscure ale subconștientului. Intrând în psihologia abisală adesea sub influența lecturilor, a informației bogate, în vogă în acea perioadă, precum și prin bagajul de tradiție la care a avut acces încă din copilărie, nuvelistica sa, precum și romanele, vor valorifica farmecul și misterul fabulosului, al fantasticului, al abisalului făcând saltul spre literatura existențialistă. În cartea lui Al. Fl. Țene profilul scriitoricesc al eroului ne oferă prilejul să cunoaștem odată cu propria-i experiență, atmosfera Bucureștiului cu
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1460707281.html [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
etapă obligatorie în orice intrigă amoroasă, dar devenise totodată un adevărat vehicul al comunicării de la un palat la altul. Nivelul literar atins de povestiri (monogatari) în secolul al X-lea se explică pe de o parte prin influența exercitată de nuvelistica epocii Tang, pe de altă parte prin introducerea scrierii kana (silabică). Iar proza vremii a ajuns să fie predominant feminină prin curtezanele Murasaki Shikibu, Sei Șōnagon și Izumi Shikibu, tocmai datorită scrierii kana, scriere folosită mai ales de femei, deoarece
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_yasunari_kawabata_si_george_petrovai_1353829803.html [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
Divina Commedia 2. Petrarca: Îl Canzoniere 3. Boccaccio: Îl Decameron 4. Goldoni și reforma teatrului: La Locandiera; I Rusteghi; La Bottega del caffe 5. Manzoni - creatorul romanului istoric 6. Leopardi - reprezentant al romantismului italian 7. Verga și verismul: I Malavoglia, nuvelistica: Vita dei campi 8. Svevo: La coscienza di Zeno 9. Pirandello: Novelle per un anno; IL fu Mattia Pascal: Sei personaggi în cerca d'autore, Enrico IV 10. Ungaretti: Allegria; Sentimento del tempo 11. Montale: Ossi di seppia 12. Buzzati
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Divina Commedia 2. Petrarca: Îl Canzoniere 3. Boccaccio: Îl Decameron 4. Goldoni și reforma teatrului: La Locandiera; I Rusteghi; La Bottega del caffe 5. Manzoni - creatorul romanului istoric 6. Leopardi - reprezentant al romantismului italian 7. Verga și verismul: I Malavoglia, nuvelistica: Vita dei campi 8. Svevo: La coscienza di Zeno 9. Pirandello: Novelle per un anno; IL fu Mattia Pascal: Sei personaggi în cerca d'autore, Enrico IV 10. Ungaretti: Allegria; Sentimento del tempo 11. Montale: Ossi di seppia 12. Buzzati
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
corifeilor Școlii Ardelene", ibid., p. 81-96; nr.3, p. 9-21; "Un pamflet inedit al lui Nicolae Bălcescu din toamna anului 1848", ibid., nr.4, p. 8-14; "Petru Maior. Care e portretul său real?", ibid., XX, 1989, nr.2, p. 170-176; "Nuvelistica lui Victor Papilian", ibid., nr.4, p. 55-62; "Un pamflet inedit al lui Eftimie Murgu împotriva lui Costache Conachi", ibid., XXI, 1990, nr.1, p. 94-102; "Alexandru Papiu Ilarian și Avram Iancu", în “Cadran mureșan”, Târgu Mureș, I, 1970, nr.
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
o iubire ce nu este nici patimă, nici ambiție, cu atât mai puțin rutină. Deși cei doi trec prin toate aceste dificultăți, reușesc să le depășească, să se autocunoască. Nimic din ce reprezintă corpul nu îi este străin prozatoarei, iar nuvelistica ei, anterioară ciclului romanesc, are și alte dimensiuni și fiziologii pe care prozatorii contemporani nu doar că nu le cunosc, dar nici nu au intenția de a le cunoaște, în același mod în care mizerabilismul fracturist de mai an descoperea
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
a personalității, sunt oameni bine definiți, conduși de instincte sau de patimi bine conturate”), căruia războiul îi declanșează în suflet „furtuna șovăielilor și a întrebărilor chinuitoare”. Tema principală a romanului este preluată din nuvela „Catastrofa”; criticul George Călinescu considera că nuvelistica lui Rebreanu conține „liniile operei mature” întrucât „nuvelele sunt niște detalii, brațe, pumni strânși, picioare, în vederea unei imense pânze”. Rebreanu încearcă să aprofundeze tema, încercând să evite finalul lui David Pop, personaj prea sărac sufletește pentru a avea o gândire
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
la Editură Științifică (1953-1955). A obținut titlul științific de doctor cu o teza despre naturalistul și filozoful grec Teofrast (Budapesta, 1914). A îndeplinit funcția de secretar al Muzeului Ardelean (1927-1941), implicându-se în viață științifică ardeleana. A scris studii despre nuvelistica lui Caragiale ("Societatea de Mîine", 1927), despre corespondență lui Alexandru Odobescu (Erdélyi Irodalmi Szemle, 1929), despre activitatea Muzeului Ardelean (Erdélyi Magyar Évkönyv, 1918-1929, Cluj, 1930) și performanțele sale (Pásztortűz, nr. 8, 1936), despre moartea lui Stephan Ludwig Roth (Siebenbürgische Vierteljahresschrift
Lajos Kántor (filolog) () [Corola-website/Science/335562_a_336891]
-
Din această perspectivă, Răscoala, de exemplu, este acreditată drept un discurs despre mitologia personajului, iar dorința de pământ drept o aspirație spre tanatic. În opoziție cu interpretările tradiționale se situează și Introducere în opera lui I. Al. Brătescu-Voinești (1997), unde nuvelistica acestui scriitor este văzută ca o posibilitate de afirmare a ezitării funciare între claustrare, intimitate și conformism, având ca rezultat însingurarea naratorului în limbaj. Metoda practicată de M. este una complexă, alcătuită din elemente de naratologie, psihanaliză, sociologie, estetica receptării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
accente freudiene, urmărește frământările sufletului modern într-o lume care și-a pierdut credința, autorul trasând cu precizie, chiar dacă fără a descoperi întotdeauna motivații convingătoare, istoricul disoluției unei căsnicii. Sectorul cel mai rezistent al scrierilor lui P. îl reprezintă însă nuvelistica, grupată în volumele Generalul Frangulea, Sufletul lui Faust (1928), Vecinul (1938), De dincolo de râu (1938), Manechinul lui Igor și alte povestiri de iubire (1943) și Nuvele oltenești (1946). Dacă într-o primă perioadă prozatorul se înscrie pe linia romantic-sentimentală a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
literatură și pentru scriitorii români. Beletristica tipărită în L. nu mai interesează decât în măsura în care aduce o mărturie în privința gustului și a culturii autorilor. Nuvelele scrise de A. Livianu și Șt. Bodin sunt simple încercări de tinerețe, foarte apropiate de model (nuvelistica lui Maupassant, bunăoară), dar nu li se pot nega o oarecare sinceritate și mai ales acuratețea stilului. Un Carm, rămas ascuns sub acest pseudonim, compune cu ușurință versuri în care răsună ecouri din poezia lui Mihai Eminescu. Cea mai mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287769_a_289098]
-
Zavostin despre Eminescu, M. Iosivaș comentează Răscoala lui Liviu Rebreanu, Priveliștile românești ale lui Al. Bădăuță, Lupii lui Dinu Nicodin, Ion Ion volumul de poezii Sincere de T. Murgoi-Jiboteanu, ca și romanul lui G. M. Zamfirescu Maidanul cu dragoste sau nuvelistica lui Ioan Slavici. De mare valoare pentru cititorii revistei era rubrica „Antologie”, unde sunt reproduse poezii de Barbu Nemțeanu, Ion Minulescu, Camil Baltazar, Oreste, Artur Enăchescu, A. Toma, Alfred Moșoiu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, V. Russu-Șirianu, Al. Mateevici. Se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
lucrărilor Plebiscitul în Basarabia (1919), Populația Basarabiei pe naționalități după izvoarele oficiale rusești (în colaborare cu P. Cazacu) (1920), Autoadministrația și Zemstva (1920), Basarabia (1926) ș.a., G. își încearcă puterile și în literatură, cu câteva traduceri în limba rusă din nuvelistica lui Al. Vlahuță (Valetul, Pierdut, Inconsolabilii) și Carmen Sylva (Călugărița, Robii), publicate în cotidianul „Bassarabeț” din Chișinău (1898). Aflându-se pe fronturile primului război mondial din partea Crucii Roșii, scrie amintirile Flămânzii, Fragment, Abisul, Rătăciri (Episod de război: Rușii la Grozești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
întreaga viață în teritoriul prozei scurte, scriind doar nuvele, povestiri și, mai ales, schițe. Această opțiune corespunde vădit naturii vocației sale specifice, autorul Porții fiind un descifrator al psihologiilor elementare. [...] Structural, personajele aparțin familiei de spirite a oamenilor mărunți din nuvelistica românească de la începutul secolului al XX-lea, însă manifestările psihice ale unora se explică doar în lumina descoperirilor psihologiei moderne. Prozatorul semnalează fenomenalități de natură lăuntrică bizare, ignorate sau trecute cu vederea de scriitori ai timpurilor revolute. Esențial, umanitatea literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
romantismului, s-a publicat o poezie cu un subliniat caracter educativ, moralizator, pe care o cultivau Gh. Săulescu, D. Gusti, Gh. Sion, și, în spiritul epocii, o bogată producție de fabule compuse de Gh. Asachi, Alecu Donici, Gh. Sion ș.a. Nuvelistica de inspirație istorică și teatrul își au, de asemenea, locul lor în coloanele gazetei. Prin subiectele tratate, alese din istoria Evului Mediu românesc, A.r. contribuie, alături de „Curierul românesc” și, după 1838, de „Gazeta de Transilvania”, la impunerea unui nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
Uniunii Scriitorilor (1981, 1983). I se acordă Premiul „Italia” (1968), Premiul de Excelență al Asociației Profesioniștilor din Teatru și Radioteleviziune (2000), Premiul Academiei Române (2001). A fost numit Cavaler al Meritului Republicii Italiene (1978) și Comandor al Meritului Republicii Polone (1999). Nuvelistica și reportajul literar reprezintă în scrierile lui G. două direcții relativ distincte, cu toate că o serie de caracteristici le sunt comune (caracterologia convențională, plantată pe corpul unei anecdotici colorate sumar, perspectivarea etică în funcție de dezideratele ideologice ale momentului). Oricum, cert e că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
vrem, o trădare a naturii umane. Căci drumuri care duc nicăieri, nu există. Planeta pare cuprinsă în pânza unui păianjen constructor care țese în piatră și în asfalt, iar drumurile, drepte sau întortocheate, nu duc omenirea decât către ea însăși.” Nuvelistica lui G., mai restrânsă cantitativ, nu este inferioară cărților de reportaje. Anecdotica e de cele mai multe ori un simplu pretext pentru concluzia de ordin moral. Personajele se reduc adesea la platitudini identitare, fiind fantoșe ale unor dezbateri cu final dinainte știut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
I-II, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1981; Valencea, Chișinău, 1982; Bijuteriile bunicii, Chișinău, 1986; Vâltoarea, Chișinău, 1988; Povestiri, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 169-184; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 161-178; Ion Ciocanu, Nuvelistica Anei Lupan, „Nistru”, 1983, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 214-215; Femei din Moldova. Enciclopedie, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 177-178. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
din capitală i se joacă piesa în trei acte Pavilionul cu umbre și, postum, în „Gândirea” (1935) se tipărește sub titlul Cel din urmă roman un fragment din Vămile văzduhului, proiect pe care scriitorul îl vedea drept opera sa fundamentală. Nuvelistica lui M., comentată extrem de aspru de E. Lovinescu și de G. Călinescu, care îi reproșează „truda de a îngrămădi «grozăvii» pentru a produce o obsesie, lipsă de discreție, de delicateță [...], beția de cuvinte, platitudinea de expresie ziaristică [...] și nepilduita masă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
în atmosfera de teroare și exterminare, încolțește o dragoste nefastă; un fântânar mobilizat dezertează de pe frontul stalingrădean și, întors acasă, se ascunde într-o fântână etc.). Războiul, destinul unei generații mutilate, trecutul mai îndepărtat al neamului jalonează în linii mari nuvelistica lui I. Protagoniștii din Dincolo de ploaie, Dans în trei, Magdalena, plictisiți de existența lor mediocră, nu sunt învinși, nici ratați. Ei fac parte din categoria nonconformiștilor, înscriindu-se în galeria tipurilor tradiționale ale prozei rurale. Un hectar de umbră pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]