121 matches
-
de studiile post-coloniale, în primis, de lucrările lui E. Said. În mod succesiv, eseul lui Terrusi se deplasează de la planul strict istoriografic la analiza unor cazuri literare deosebit de semnificative sau de la prezența lingvistică și ideologică a figurii lui Moro în nuvelistica italiană și europeană din secolele al XV-lea și al XVI-lea, iar tema Orientului - în Orașele invizibile ale lui I. Calvino 4. Tot asupra domeniul literar se insistă și prin lucrarea lui Ollendorf. Autoarea ne readuce în actualitate, exodul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dintr-un început nuvelele, adică revistele mai sus numite, cît și asupra timpului scrierii lor: în jurul anului 1950. Nota aliniază informațiilor de localizare și datare și pe aceea a caracterului viu al creativității lui Vintilă Horia. Restituind "aproape în totalitate nuvelistica de exil", volumul se transformă datorită numărului și calității, în argument, cu atît mai mult cu cît scrisul este raportat activității didactice, oratorice și organizatorice a aceluiași timp. Cuvîntul înainte al ediției vine cu un surplus de elemente de datare
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
parcurs, a rămas devotat Partidului, care, chipurile, îl eliberase. După 1944, s-a afirmat în critica literară, abandonând ingineria, scriind cu elan în spiritul dogmatic al epocii, dar manifestând și acte de curaj, ca în cazul articolului Pentru calitate în nuvelistica noastră. Deși sancționat, și nu va fi singura dată, Croh. (îi vom spune așa, cum îl numeau prietenii, spre a economisi spațiul) a făcut mai tot timpul parte din Biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor, a fost redactor-șef al
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
diverse, printre care sanscrita și persana"... (Guy Cherqui, Vocile României în Amadeus, mai 2006, reprodus în România literară nr. 22, 2 iunie 2006). Până la 40 de ani (adică până în 1947!) Eliade publicase peste 20 de volume: beletristică, memorialistică și orientalistică. Nuvelistica și eseistica (în română, franceză, engleză, italiană, portugheză și spaniolă) poate fi consultată în orice Bibliografie. Sunt peste o mie de titluri. în 1934 un publicist obscur, Ilariu Dobridor a scris un articol intitulat Un foarte oarecare: Mircea Eliade. Se
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
înșelăciunii, a neputinței, dar tocmai prin faptul că acestea sînt asumate întotdeauna de o instanță superioară, care le pricepe un rost adînc, uneori explicat cu poate insistent moralism, alteori rămas suspendat, ele par suportabile. Apariția celor două masive volume conținînd nuvelistica lui Thomas Mann în traducere românească reprezintă un fenomen editorial, cel puțin în intenția Editurii Univers. Impactul pe care îl va avea asupra cititorilor nu poate fi ghicit, mă tem. Cum va fi, oare, citit astăzi acela pe care un
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
Z. Ornea Gală Galaction (pseudonimul lui Grigore Pisculescu) avea, după război, statutul unui prozator respectat pentru nuvelistica să, bucăți vestite, precum De la noi la Cladova și Gloria Constantini, aducîndu-i faima și respectabilitate. Dar războiul modificase radical peisajul prozei românești, prin român. Toată lumea, observase Ralea, într-un eseu din 1927, scria române, înlăturînd din prim plan proza scurtă
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
observația (deloc, ce-i drept, inedită) ca întreg ciclul Comănestenilor a evoluat în descrescendo, Îndreptări, Anna fiind eșecuri indubitabile, la care as adaugă, parțial, și românul În război. Reiese că doar în Viață la țară și Tănase Scatiu, partial în nuvelistica, (colegul meu are dreptate indicînd pentru această secțiune, nuvelă Spre Cotești), a izbîndit Duiliu Zamfirescu. Și asta nu e deloc puțin. Restul (inclusiv poezia emfatica) sînt eșecuri sau semiesecuri. Și cît de neplăcut superior își aprecia prozatorul românele sale, considerîndu-le
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
aleasă a firei lui etnice". Și să nu se uite că aceste aprecieri formulate de Maiorescu (în vestitul studiu Literatura română și străinătatea) se produc la numai un an după apariția, în 1881, a primului volum (Novele din popor) din nuvelistica - mare - a lui Slavici. Era prima apariție artistică importantă în volum a lui Slavici. Iar autorul, ca și Maiorescu, avea conștiința că opera sa are, în esență, caracter poporan. De aici și titlul volumului. Incontestabil (citatele de mai sus o
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
avea conștiința că opera sa are, în esență, caracter poporan. De aici și titlul volumului. Incontestabil (citatele de mai sus o dovedesc), Ioan Slavici este creatorul acestui realism țărănesc în modalitatea căruia a crezut Maiorescu, ca o formulă ideală pentru nuvelistica vremii. S-a spus nu o dată că fără Eminescu poate că Maiorescu nu ar fi lansat (în 1871) direcția nouă. Prin analogie, aș spune că fără nuvelele lui Slavici de pînă în 1881, criticul Junimii nu și-ar fi putut
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
hotărîtoare care punctează ciclul existențial: căsătorie (precedată de ritualul logodnei), naștere, botez, moarte. Ca în tot ceea ce fac, și aceste etape esențiale au ritualul lor, bine orînduit de vechime, căruia nimeni și nimic nu-i poate modifica formula. De aceea nuvelistica lui Slavici se constituie adesea ca un tablou etnografic al lumii satului, de o naturalețe desăvîrșită, surprins în aceste momente de răscruce cu ritualul neclintit (scena pețitului din Gura satului e, desigur, memorabilă). Dar niciodată, cum spuneam, etnografismul nu copleșește
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
faptul că realitatea diferențierii sociale nu este niciodată nici ocolită, nici tăinuită. Satul apare cu stratificarea reală și trecerea de la o categorie la alta nu e tocmai lesne de realizat. S-a vorbit totuși de idealismul transfigurării diferențierii sociale în nuvelistica de început a lui Slavici, citîndu-se ca exemplu, firește, La crucea din sat. Aici Ileana, fiica bogătanului Mitrea, îl iubește pe Bujor, o slugă în gospodăria lor. Și, după un mic incident determinat tocmai de condiția socială a flăcăului (viitorul
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
reținut. Concluziile, nu mai puțin. Măcar pentru utilitatea lor latentă, confirmată de capitolele ulterioare. În schimb scrupuloasa analiză de natură structuralistă care face legătura între una și cealaltă e în măsură să creeze suspiciuni. Felul în care clamata influență dinspre nuvelistica fantastică a lui Théophile Gautier (în speță Avatar) și Avatarii faraonului Tla (să nu uităm, titlul îi aparține lui G. Călinescu) e spulberată lansează simultan o serie de întrebări bine țintite. Cum ar fi aceea privitoare la eterna confuzie dintre
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
Teatrul Național la Sibiu, unde Victor Papilian și-a continuat activitatea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cea mai mare parte a studiului lui Mircea Popa este consacrată creației literare a lui Victor Papilian. într-o primă secțiune analizează nuvelistica sa. Pornind de la caracterizarea făcută de G. Călinescu în Istoria literaturii române, potrivit căreia trăsătura fundamentală a nuvelisticii lui Victor Papilian este freudismul, Mircea Popa întreprinde o minuțioasă analiză a nuvelelor din această perspectivă, formulând însă și puncte de vedere
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
lăsate în urmă, iar contestatei literaturi postbelice i-au fost fixați pilonii unei noi perioade aurorale. În discuție intră, momentan, primele două volume ale proaspetei colecții, cuprinzând, unul, capodopera sus-menționată a Gabrielei Adameșteanu (Dimineață pierdută), celălalt, o extensie convingătoare din nuvelistica prozatoarei. Cărți perfect independente inițial, Dăruiește-ți o zi de vacanță (1979) și Vară-primăvară (1989) au fost comprimate sub titlul unei bucăți inedite, Gara de est, în vreme ce o piesă de rezistență ca Întâlnirea s-a văzut înlăturată de romanul omonim
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]
-
enumăr doar premisele, cât să vă faceți o idee: despre incorectitudinea politică a lui Creangă, oarecum în siajul celui al lui Valeriu Cristea; despre Ion Barbu și dificultatea reală a contactului cu poezia lui; despre corpurile dezarticulate ale personajelor din nuvelistica lui Rebreanu; despre noua structură a romanului, care ar trebui să evolueze dinspre „textualismul scriptic” spre un „textualism mediatic”. Iată cu ce se ocupa un tânăr critic literar în anii nouăzeci!
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
originii sale daco-romane, a latinității limbii, culturii și a legitimității idealului secular de unitate național-statală. O contribuție remarcabilă asupra cunoașterii operei literare, îndeosebi a prozei Acad. Nicolae Dabija, a adus recent tot neobositul literat Mihai Cimpoi, într-un studiu intitulat Nuvelistica lui Nicolae Dabija: jocurile frumuseții și sfințeniei, publicat în revista „Literatură și Artă” din Chișinău. „Nicolae Dabija - apreciază ilustrul savant al literaturii române - își scrie și nuvelele cu dezinvoltură, cu fantezie și umor suculent, înțesând narațiunea cu semnificații adânci, parabolice
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
aici acul bate mai totdeauna sud-estul, dincolo de fruntariile noastre, polarizând mai mereu orientul otoman cu „deliciile” sale. Iar biata aplatizare a părții anatomice amintite la bărbați, este sursa nesecată a unor ironii impudice și inhibante. Mi-aduc aminte, că în nuvelistica umoristică a sârbului Branislav Nușic sau a cehului Jaroslav Hasek aceștia vorbeau, de pe poziția școlarilor care au fost, mai modești în d-ale silinței la învățătură cum vedeau ei, din ultima bancă, pe colegii studiați. Analizând formele „grotești” ori cele
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
etapă obligatorie în orice intrigă amoroasă, dar devenise totodată un adevărat vehicul al comunicării de la un palat la altul. Nivelul literar atins de povestiri (monogatari) în secolul al X-lea se explică pe de o parte prin influența exercitată de nuvelistica epocii Tang, pe de altă parte prin introducerea scrierii kana (silabică). Iar proza vremii a ajuns să fie predominant feminină prin curtezanele Murasaki Shikibu, Sei Șōnagon și Izumi Shikibu, tocmai datorită scrierii kana, scriere folosită mai ales de femei, deoarece
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
VARUJAN VOSGANIAN - este analizat, cu insistență, doar ultimul roman, Cartea șoaptelor (scris în cheia tragică aCărții plângerilor,a luiGrigore din Narek - 1002) -nu și poezia (e drept, una fără har și, deci, fără vibrații majore ori profunzimi deosebite!), nu și nuvelistica: „Varujan Vosganian e un bun notist, supraveghind linia melodică destul de complicată, fără să piardă pe drum temele fundamentale: moartea, libertatea interioară, capacitatea de a visa și de a crede că se poate trăi într-o lume din care violența a
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
fost destul ca să-i ajute să găsească răspunsul. Poate că autorul are dreptate atunci când afirmă: < >”; 18. la DUILIU ZAMFIRESCU - se insistă pe opera romanescă, în special, pe Viața la țară, Anna și, în special, pe „cazul Lydda” - deloc poezia, deloc nuvelistica și aforismele: „O predispoziție naturală spre seninătate, spre o artă calmă și echilibrată, la care va contribui decisiv contactul cu Italia (unde va căuta, de fapt, Roma antică), iar mai târziu contactul cu Grecia (Atena cea de demult) vor conduce
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
în veritabile analize psihologice, în divagări prin zone obscure ale subconștientului. Intrând în psihologia abisală adesea sub influența lecturilor, a informației bogate, în vogă în acea perioadă, precum și prin bagajul de tradiție la care a avut acces încă din copilărie, nuvelistica sa, precum și romanele, vor valorifica farmecul și misterul fabulosului, al fantasticului, al abisalului făcând saltul spre literatura existențialistă. În cartea lui Al. Fl. Țene profilul scriitoricesc al eroului ne oferă prilejul să cunoaștem odată cu propria-i experiență, atmosfera Bucureștiului cu
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
Ionel Teodoreanu, estetizanta și simbolistica la Mateiu Caragiale, memorialistica la Constantin Stere și fantastica la Mircea Eliade. În perioada aceea s-au format marile personalități precum Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Constantin Brâncuși. Proza interbelică se dezvoltă prin nuvelistica lui Gib I. Mihăescu, reportajul prin Geo Bogza și proza originală a absurdului prin Urmuz - deschizătoare de drumuri pentru literatura deceniilor următoare. În urma acestei sumare analize putem afirma că Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut un rol important
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
fi fost cîteva ediții ale Nītisărei în mîinile lui Machiavelli și ale lui Hobbes, pentru ca ei să cunoască doctrina politică indiană veche. Ideile se foloseau cîteodată de cele mai nebănuite mijloace culturale: dintre acestea se numără, mai întîi de toate, nuvelistica. Așadar, am văzut că Panciatantra nu era decît "un tratat propriu-zis de artă politică (nītiśăstra) în formă narativă și sentențioasă, pentru instruirea regilor și dregătorilor și de morală practică, chiar dacă uneori politica se folosește de mijloace necinstite" [37]. Ar fi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fac comentariile diferitelor întîmplări (sau viceversa) sînt obținute direct din Nītisăra (Esența politicii) a lui Kămandaki. E limpede că raporturile conceptuale dintre Kămandaki și Machiavelli se explică cu ajutorul unei cunoașteri din partea lui Machiavelli a doctrinelor politice ale lui Kămandaki, prin nuvelistica indiană și mai ales prin Panciatantra care, așa cum putem simplu constata din foarte numeroasele versiuni anterioare și contemporane cu Machiavelli, se bucura de o răspîndire extraordinară în mediile culturale europene, dar și mai mult în cel florentin. Principele lui Machiavelli
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
deosebită s-a acordat nuvelelor și schițelor, care sunt în număr mare și într-o bogată varietate de stiluri. Foarte bine reprezentată este nuvela realistă, a cărei tematică avea în centrul ei, de preferință, funcționarul mărunt sau dezmoșteniții vieții. Niciodată nuvelistica din C.l. nu a cunoscut excesele naturalismului, de la care a preluat totuși minuția și exactitatea descrierilor, interesul pentru periferia societății. În această categorie intră proza lui Duiliu Zamfirescu (Furfanțo, 1900), N. Volenti (O idee fixă, 1892) ș.a. Tonul general este
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]