22 matches
-
Doinitoarea oșenilor, Mara Tripon, este deopotrivă clăditoare a buchetelor de cântece și florăreasă care răsădește, udă și culege de la boboci la înflorire, mladele spirituale de cea mai autentică specificitate, ale creației artistice populare a Țării Oașului. Interpretă de muzică folclorică oșenească, profesoară la Clubul Copiilor din Negrești-Oaș, catedra Ansamblu Folcloric, Maria Tripon răscolește și scoate la lumină fibra arhaică originală, ca structură, care solicită interpretului calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
Tripon răscolește și scoate la lumină fibra arhaică originală, ca structură, care solicită interpretului calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor instruiți de ea. Datorită ei și altor asemenea cântăreți, folclorul oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri cu pana, ale danțului oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri cu pana, ale danțului oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă muzicii folclorice oșenești o dragoste fără de care nimic nu e. Și
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă muzicii folclorice oșenești o dragoste fără de care nimic nu e. Și un dor neîncetat! Etern ca muzica este dorul și, odată ce o cunoști pe oșeanca ce-și zice „Mărie”, simți până la stările sufletului aceasta. Dorul e stăpânul necesar al frumusului din viață, ce
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
folclor muzical și de joc popular: ,,Apa-i rece, la izvor,/ De sete, nu am să mor,/ Întunericul ne-așteaptă,/ ROATA (s.n.) s-o jucăm la poartă” - pentru a îngemăna, în final, zvâcnete viguroase de chiuituri oltenești sau de țâpurituri oșenești: vocea I. ,,Să treceți, voinici, prin foc,/ Fetele s-aibă noroc!; vocea a II-a. ,,Focul dragostelor mele/ A ajuns până la stele.” Sau ...I. ,,Carul Mic și Carul Mare/ Luminează pe cărare”; II. Ulița ori poarta mea/ Zâmbește, când vin
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
mămăligă și horinca maramureșană și pentru sângele meu ortodox, pentru mirosul pământului țării după ploaie și pentru penelul lui Sabin Bălașa și flinta lui Peneș Curcanul și pentru spată și fuștei, și pentru inima mea ortodoxă, pentru tropotita maramureșană, țipuriturile oșenești și hăulitele gorjenești, pentru Cahul, Bolgrad, Ismail și Bălți și pentru binecuvântările și mustrările duhovnicului meu, și pentru aerul curat al Rarăului și Peștera Muierii, pentru Cetatea Neamțului și Cetatea Hotinului și pentru „Rădița, neichii, Rădiță”, „Muică, suntem neam de
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
psalmodiate la strană în anii copilăriei, iar în ocazii mai rare, după copilărie. Acestea-s zestrea de ani a maestrului Gheorghe Turda, răsunând cu anticipație în urechea sa pentru ca acum să dea măreție și să se ridice în uimirea neamului oșenesc din propriul glas. Insolitul spectacol nu a irosit solemnitatea acestor cântece cărora li se simt aspirația și armonia într-o mare parte a repertoriului lui Gheorghe Turda. Cine iubește Maramureșul și e prieten cu maramureșenii nu ajunge cu mare anevoință
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395870503.html [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
ai unor valori etno-culturale autentice, oșenii au reușit să transmită din generație în generație ceea ce are mai de preț un popor: limba, portul și datinile strămoșești. Țara Oașului a devenit celebră prin portul popular, prin arta, muzica și dansul specific oșenesc, care se desfășoară privirilor în special cu ocazia unor evenimente deosebite: nunți, hore, șezători, sâmbre, lăutul torturilor și alte sărbători. reprezintă una dintre cele mai spectaculoase elemente ale culturii populare din nord-vestul Transilvaniei. Pregătit din timp de tineri și de
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
de dimensiuni mai mici decât cele marginale. MMB este, in medie, de cca. 10,2 (8-15) g. În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance, calce, calinică, călincă, căldărușe, cilimică, cilimine, coconite, crăițe, felimică, filimica, fetișcă, flori galbene, flori oșenești, gălbenioare, hilimică, năcoțele, ochi-galbeni, gălbenare, ochișele, roșioare, rujinele, rujulițe, rușculițe, salomie, salunii, sinilii, stîncuțe, tătăiși, vâzdoage, chilimiche, cilimini, filimină, filimini, filincică, hloare, floare galbenă, gălbănușe, gălbioare, hilimică, năcoțele, ochiul boului, ogriștene, roșioara, roșiori, roșulița, ruginele, ruguliță, rujinei, rujinele, rujmică, rujnică
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
este cel mai mare festival din Țară Oașului, se desfășoară în fiecare an în luna mai pe dealul de la Huta-Certeze.. Acest eveniment are la bază vechiul obicei oșenesc numit sâmbra oilor. Organizatorii festivalului sunt: Primăria orașului Negrești-Oaș, Casa Orășeneasca de Cultură Negrești-Oaș, Instituția Prefectului Județului Satu Mare, Consiliul Județean Satu Mare, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Primăria comunei Certeze. Gazdă evenimentului este Ansamblul folcloric Oașul. "Sâmbra
Festivalul Național Sâmbra Oilor - Țara Oașului () [Corola-website/Science/321681_a_323010]
-
băncile de lemn, se sfătuiesc, dincolo de concretul vieții de fiecare zi, integrând parcă experiențele tuturor înaintașilor lor. Dincolo de această fascinație a reprezentărilor fantastice, descoperim însă și nevoia de a înscrie tot ce aparține omului, în compoziții ca ""Buciumașul" (1947), "Dans Oșenesc" (1947), "Țărancă cu coșul" (1942), "La fân" (1958), "Recolta" (1960)" sau ""Horitoarea" (1958)", pentru că toate aparțin aceleiași viziuni, dominate de observarea unor crâmpeie de viață. Materialul său preferat, lemnul, accentuează volumele și le dă pregnanță în spațiul pe care îl
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
Cultură Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 34 Vasile Filip - Portret Ulei pe pânză, 2007 Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Vasile Filip - Dans oșenesc Ulei pe pânză, 2005 „Contactul cu mediul artistic fertil din Baia Mare a influențat în anii tinereții preocupările artistice ale lui Vasile Filip, orientându-le către valorile de început ale artei europene, îndeosebi cele din Renașterea timpurie. Cu toate acestea, repertoriul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și face diferența în real, încrucișare pe cotul din obîrșia văii, Huta Certeze hută cu sens de cătun pe contactele nordice ale românității, în Polonia Nowa Huta grafie poloneză, siderurgie, Certeze în desimea imobilelor, splendide la individual, șoferul tot muzică oșenească autobuzului, cruce de început de drum și am ajuns acum la sursă, livezile fîșii clivaje în podoabele de case, ramificația Bixad 8 km, Liceul Teoretic Negrești-Oaș, mergi pe Strada Turistului, casă de vînzare! porecla precede nomenclatura primăriei, da microtoponimiei populare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spun în treacăt - în testarea reacției localnicilor la auzul danțurilor culese de Béla Bartók în 1912 și executate de un ordinator portabil pe care oșenii l-au numit atunci, în 1993, ";pianul ista".) Cartea este o monografie problematizată a danțului oșenesc (gen pe care ar fi fastidios să-l descriu aici, dar pe care vă recomand să nu-l identificați cu jocul!). Fără a înceta o clipă să se aplece asupra acestui danț, ea propune pe parcurs soluții metodologice, analitice și
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
dragu' mieu, ei sunt ce-au fost între anii '96 - 2000 și mai mult decât atât! Așa că va fi mare vânzoleală la UE când vom năvăli noi de prin hrube, cu sape de lemn pe umăr cântând "Internaționala" cu țâpurituri oșenești... Sigur că ar fi fain și patriotic să fie măcar cineva care să cânte ca "marinarul" lu' Minulescu, da' nu mai avem proră, fi-r-ar a nabii de flotă, că iar mă inervă! Mă rog... -Cum adică, de prin hrube ? îl
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
Dai Ishida (Banco/Macol ), Kazuo Tachibana (limonardier și vânător de fluturi), Sumako Koseki (slujnică și vrăjitoare) Sachiko Shigyo (slujitoare, femeia), Katsue Koga (soldat, femeie). Finalul, exuberant și vital, ce angajează întreaga trupă într-un dans frenetic cu ritmuri japoneze și oșenești, umbra morții, trupul prăbușit a lui Macbett și baletul straniu al vânătorului de fluturi, imagine poetică, laitmotiv al spectacolului, aruncă un semn secret peste zădărnicia și vanitatea puterii. Un sfârșit ionescian care tulbură, farmecă și neliniștește pentru că "nu există teatru
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
1810, Szirmay Antal spune că «Negreștii este cea mai mare așezare românească din Oaș. Acest sat se întinde peste 77 de coline, cu toate că are numai 300 de case». În 1452, Cetatea Sătmarului aparținea familiei Huniazilor. La fel și Negrești. «Gubele» oșenești ar explica denumirea localității. «America-i mai deșteaptă ca România!» Acum, casele învelite cu țiglă roșie invadează spații ce n-au fost niciodată locuite. Acoperișul are «patru ape», cu una sau două «borduri». Căciuli coborâte de pe Columna lui Traian. Predomină
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
față, cu țâțele goale. O ridic, mă uit în ea, de ce să nu mă uit, dacă era în parohia mea. În pungă, un pachet într-un tișlaifăr de-ăsta folcloric, da’ nu cu specific din zonă. Mai mult ardelenesc sau oșenesc, ceva în felul ăsta, cu dungi. Și-n cârpă, un alt pachet, în hârtii de ziar. Scânteia, 28 octombrie 1985. Țin minte ca acu’ toate astea, că prea au fost de pomină. Noi eram în nouăștrei. Deci ziar vechi, ceaușist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]