1,656 matches
-
lui Dumnezeu împotriva necredincioșilor și mai înaltă decât toate semnele. (Grigorie Teologul, în P.G. 35, 4). Istoricii Rufin, Sozomen, Socrate, Optațian, Lactanțiu, Porfirie, adeveresc mărturia lui Eusebiu despre monogramul (steagul) lui Hristos, care a fost pictat cu vopsea pe scuturile oștenilor lui Constantin. (Rufin, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 9; Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 4; Socrate, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 2; Optațian, Panegyric, Migne, PL 19, Ediția din 1846, col. 395-432). Nimeni dintre cei ce purtau
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
din picioare. Dar iată că mâinile sale, bâjbâind prin lut, reușiră să atingă o bucată de postav moale. Tragodas rămase încremenit: la numai un pas de el, înspre malul rece al râpei, zări atârnând un cadavru. Părea a fi un oștean al Atalyei. Privi înspăimântat ciudățenia aceea din fața ochilor lui, care părea inert și fără grai. Se apropie de fața lui, i-o atinse cu grijă și constată că nu respiră și era rece ca gheața. Ar fi vrut să încerce
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
soartă.. Crezând că la ei așa-i obiceiul, Attila pe Ortlib,cu drag l-a adus Și-n brațe cu toții au purtat fiul, Până ce-n brațe la Hagen, a ajuns. Atunci de afară a venit vestea, Că toți cavalerii și oștenii-s morți. Vin otrăvit le-a dat Krimhilda, să bea, La huni poruncind să-i ucidă pe toți. Hagen furios,pe Ortlib ucide, Tăindu-i capul cu sabia Balmung. Dar numai lupta acum va decide, Dacă ei teferi,acasă mai
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care-L implora cu rugăciuni adânci să-i ajute pe băieții ei să împărtășească norocul oșteanului din primul război, oșteanul care, atunci, îi era deja unuia dintre ei tată, celuilalt urmând să-i devină după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care-L implora cu rugăciuni adânci să-i ajute pe băieții ei să împărtășească norocul oșteanului din primul război, oșteanul care, atunci, îi era deja unuia dintre ei tată, celuilalt urmând să-i devină după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului, în ambele sensuri ale
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Citește mai mult Pământul meu de țarăLimba mea cea de-o ființă-i,Scump tezaur, suferință.Limba mea ca o comoară,E pământul meu de țară.Limba mea cu glasul dulce,Drag cuvântul mi-l aduce.Limba mea
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
mi-i străbună.Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor.Limba mea are un nume,E durere și renume.Limba mea vechi obicei,S-a născut cu vechi temei.Limba mea-i din neam de daci,Mândri și oșteni și traci.... XIII. INTRE CEI CE N-AU O PÂINE, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. Printre gânduri trecători Strada vieții -mi dă fiori, Doi copii ca două flori Întind mâna, cerșetori. Aveau haine
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
25 de ani în perioada cealaltă pentru cele ce ai scris !». Da! Așa este! Jean este destul de curajos. Reușește să creeze imagini, să-ți aducă în fața ochilor aspectele povestirii, te face părtaș la ele. În iureșul luptei se luă cu oștenii după o ceată răzleață a cotropitorilor și la trecerea peste un râu îi ajunseră din urmă și îi măcelăriră fără milă. Se însera și fără să-și dea seama, se trezi singur pe drumeagul din pădure unde în umbrele sinistre
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
nimic nu-i va scăpa - din bătaie - iernatic dezlănțuit tirului gheții VREMURI au fost cândva - în vremuri pline voievozi și de mărire duhuri : bouri veneau să se închine l-al Pajurii tron din văzduhuri au fost cândva - în vremuri sfinte oșteni născuți de stânci și codru : vârtej de vitejii și modru și hori de zâne pân' la grinde au fost cândva - în vremuri pline icoane și grădini de rai: eroi ai spadelor cu grai arhangheli - împărțeau lumine au fost cândva - în
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1483176951.html [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
supușii cu bunătate și milostenie, că toți îl iubeau ca pe părintele lor și lui îi dădeau ascultare. Era vestit acesta printre neamurile din preajmă și toți îl respectau și-l chemau când era nevoie cu oameni de ajutor, cu oșteni și cu grâne. Că era acest conducător darnic și își omenea prietenii, așa cum erau învățat din moși-strămoși și cum îi spusese preabunul Zamolxis, când urcase sus, pe Kogaion. Zice povestea că avea acest tarabostes mulți copii la care ținea ca
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
cum nu mai era alta pe lumea asta și pe care o chema Tarnita, ce era și sufletul lui,. Și era această copilă plină de har, că învățase să tămăduiască bolile și mânuia sabia și arcul mai abitir ca un oștean de-al tatălui ei. Ba , se spune, că ea cunoștea de la magii cei vestiți, ce-i fuseseră dascăli, științele lumii și ale magiei și alte lucruri folositoare neamului ei. Într-o zi de vară, când pruncii se juca voioși prin
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
ale magiei și alte lucruri folositoare neamului ei. Într-o zi de vară, când pruncii se juca voioși prin cetate, și femeile făceau de-ale gurii, la poarta cetății se auzi un sunet de corn care dădu fiori de spaimă oștenilor și regelui Comanus cel Viteaz. Era un străjer ce venea cu grabă de pe gruiul din depărtare. Și-i dădură drumul în cetate. Acesta se-nfățișă înaintea regelui și cu glas ca de animal rănit strigă: - Romanii ! Vin romanii! Și, cum
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
avem, că nu le mai ajunge ce-au luat de la măritul Decebal. Dar nu ne-om da cu una cu două și-om lupta cu vitejie pentru copiii și femeile noastre, pentru locul în care trăim. - Așa vom face, strigară oștenii într-un glas. Apoi regele Comanus se întoarse către femei și copii și le zise cu glas duios: - Soții și părinții voștri vor lupta ca să vă apere și, de-o vrea bunul Zamolxis, i-om alunga pe cotropitorii cei lacomi
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
-a neamului credință, Azi mărunt, liliputan, Este grabnic trebuință De-un sfânt nou, de-un căpitan...! Țara mea, amară-i fierea Dorului înstrăinat În rușinea și tăcerea Lacrimilor de bărbat. Grea povară-i și sentință Să nu poți să fii oștean, Este grabnic trebuință De-un sfân nou, de-un căpitan...! Țara mea în somn sedată, Perfuzată cu venin, Redeșteaptă-te odată, Că ți-e plinul peste plin! Să recapeți conștiință, Tu și neamul tău orfan, Este grabnic trebuință De-un
UN SFÂNT NOU, UN CĂPITAN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Un_sfant_nou_un_capitan_romeo_tarhon_1382601548.html [Corola-blog/BlogPost/347197_a_348526]
-
războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care-L implora cu rugăciuni adânci să-i ajute pe băieții ei să împărtășească norocul oșteanului din primul război, oșteanul care, atunci, îi era deja unuia dintre ei tată, celuilalt urmând să-i devină după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care-L implora cu rugăciuni adânci să-i ajute pe băieții ei să împărtășească norocul oșteanului din primul război, oșteanul care, atunci, îi era deja unuia dintre ei tată, celuilalt urmând să-i devină după lăsarea la vatră. Se ruga întruna în casă, în ogradă, la câmp sau la poartă, cu ochii ațintiți în lungul drumului, în ambele sensuri ale
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
poporului. - Tu chiar ai trăit istoria! - Am urmat imboldul de războinic al tatălui meu! Am fost la Plevna în 1877 în războiul de independență când trupele române au luptat alături de cele rusești și au zdrobit balaurul otoman al răsăritului. Mulți oșteni s-au prăpădit atunci... Noaptea mă plimbam printre cadavre și mă minunam de urgia care trona în jur. - Și nicio clipă nu te-ai temut că vei fi răpus? - Ai uitat că am două vieți? Doar inima trebuie să mi-
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1426143717.html [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
bătut cu întâmplări fără uitare, precum miracolul ieșirii din egipteana împilare, un dar divin care obligă copiii neamului evreu la veșnică recunoștință față de Domnul Dumnezeu. S-au liniștit încet-încet când alt miracol s-a ivit: deși părea c-acuși-acuși ne-ajung oștenii egipteni, din ochii lor am dispărut în norul-stâlp dumnezeit, păstrând între grupările adverse o neschimbată depărtare până la-n veci neliniștita mare. Aici, de-ndată undele atinse de-al meu toiag umplut cu har, s-au despărțit făcând cărare prin stâncăria
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
clipă.Mâna ta să mi-o întinzi, ( Se iau de mână. ). Ooo, fiorule, iată, mă cuprinzi Și îmi apari într-o frumoasă Fată ce-mi este mireasă. CEI DE FAȚĂ 23 De noroc și îndelungă împărăție să aveți parte! UN OȘTEAN Nu mai e cea fost, mai bine taci! Când dintr-o clipire spuneai ca după...vânt, Ce-am pățit și câte zile mai sunt ... Scena 2. DECEBAL (Intră grăbit și tulburat împreună cu Vezinas. Înlături cu voia bună! Și minciuna vracilor
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_4.html [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
de chaos pe cărări necunoscute Și în roiuri luminoase izvorând din infinit, Sunt atrase în viață de un dor nemărginit. Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici, Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici; Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați Ne succedem generații și ne credem minunați; Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, Că-ndărătu-i
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
după o rețetă de familie păstrată de la dacii al căror descendent indubitabil este. Neamul său, din câte înțeleg, și-a servit tara urcând în timp cu documente până la Ștefan cel Mare și Sfânt, când unul dintre străbunii săi a fost oștean nobil, dar să nu uităm că scriitorul Corneliu Leu a compus romanul „Vecinul cel bun”, despre străbunii săi daci, Dacia, primul imperiu european care a realizat unitatea de neam, limba, teritoriu. Era în anii '70 și Ambasada României se afla
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
foarte mică în acte de rezistență resemnată și de apărare pasivă, este o îndârjire de a nu ceda, a nu capitula cu totul. Luptele contra turcilor se fac cu pungile de bani; belșugul câmpiilor bogate inlocuie, față de turci, vigoarea brațelor oștenilor lui Mircea și Stefan. Reprezentanții cei mai desăvârșiți ai acestei epoci sunt Matei Basarab și Constantin Brancoveanu, care își apără țara și lungile lor domnii cu regimente de pungi, încărcate cu galbeni și trimise Sultanilor și vizirilor. Această notă precumpănitoare
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ndestin_secret_dona_tudor_1333601752.html [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
viitoarei mele soții. Am venit pe lume nu departe de Brâncoveni, satul martirilor pilduitori. Prin acest ținut l-au purtat pașii pe Iancu Jianu, cutreierând în sus și-n jos pe malurile Oltețului. Numele comunei vine de la Voinea, unul din oștenii celebrului haiduc oltean. În acest tărâm, cuprins între Balș și Caracal, bogat în păduri de stejar și zăvoaie virgine s-a născut Romuliana, mama împăratului roman Galeriu (Galer, Doamne, lerui, ler). Mai sus de satul meu, pe Olteț, veghează întru
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1467943319.html [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
balustradele podului tot ce sună fals și nu este picant pentru urechile deschise la curiozitate și bârfă iar străduța pe dedesupt urcă domol avidă de întâmplări șugubețe ca ochii orbului după lumină. În tolba cu povești și întâmplări adorm toți oștenii, cavalerii și prinții în somnul de piatră din orologiile din turnul sfatului ori al catedralelor, purificat de credința fiecăruia în zeitatea sufletului său , mereu deschis la demnitate, iubire și aspirație. Munca, iubirea și lupta pentru menținerea cetății întotdeauna neîngenuncheate și
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_oras_transilvan.html [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
fetelor, că e de rău cu unchiașul ăsta. Numai el e zdravăn la minte. Numai el are dreptate. În rest ... toți suntem niște căpiați. BĂTRÂNUL: N-o luați în seamă! De vreo câtva timp baba mea bate câmpii. Vede vede oșteni în zale, ba aude voci ciudate. Poate soarele i-a copt scăfârlia asta bătrână după ce i-a încins basmaua înflorată! BĂTRÂNA: Frumos din partea ta, nu am ce zice! Nu știi decât să mă faci de râs la toată lumea. Dar ce
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]