51 matches
-
Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul ... Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul/ Mi-e prieten numai mie/ iară ție dușman este/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste./ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! ” Pe fruntea oamenilor care nu-și cunosc limitele -orgolioșii -, nu poate fi scris cuvântul „modestie”. Numai omul modest și înțelept cugetă mult și înfăptuiește
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vremea_orgoliilor_vavila_popovici_1339601471.html [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul.../ Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul,/ Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este,/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;/ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! (SCRISOAREA III) Nu părăsi pământul strămoșesc!-este de fapt o naștere, un botez, o renaștere, o logodnă, o continuitate, un crez, o credință, un
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
mai fost citite după Dar nici ei să poată rupă Pecețile cu dichis Am pierdut apoi cărarea Deși ei spuneau invers Ornicul din univers, Tuturor le lua darea Și privind din nou oglinda Greu ca să mai recunoști Ce himere, câte oști, Făceau noaptea să troznească grinda Împărate, Împărate Iartă, că ne dăm bătuți Bucuroși de servituți Slugile răscumpărate Dacă plouă sau nu plouă, Noi ne-am dus pe umeri vina Întunericul, lumina N-o s-o facă pe din două! Referință Bibliografică
PECEŢILE CU DICHIS de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Pecetile_cu_dichis_ion_untaru_1348807302.html [Corola-blog/BlogPost/365810_a_367139]
-
-l care-o-mparte Dar e ocupat și-nchis în palat . Șapte ore au stat bieții și-au scandat Până a iesit o “doamnă-n”sfârșit Cu gura cam mare(fostă-nvățătoare) Ce i-a făcut proști pe ciobănii n’oști Cum că n-au în cap decât pășunat . -Pentru câinii noștri stăm aici că prostii Pe când voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1450254170.html [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
erau interzise adunările în cimitire, contravenienții fiind pasibili cu exilul sau cu pedeapsa capitală). Valerian a reușit să recucerească Antiohia și Siria în 257. Dar tot atunci goții au atacat și devastat Peninsula Balcanică și Asia Mică. În 259, în timp ce oștea română era sub asediu la Edessa (azi Urfa), a izbucnit o epidemie de ciumă, în care au pierit numeroși osteni români. Armata lui Valerian a fost învinsă un an mai târziu de Șapur I în așa-zisa "bătălie de la Edessa
Valerian () [Corola-website/Science/303260_a_304589]
-
eveniment neașteptat i-a pus iar față în față cu moartea. Mamelucii din garda sultanului, proveniți din Turchestan, așa numiții mameluci Bahryya, s-au răsculat sub pretext că Al-Muazzam nu ar fi fost dispus să împartă cu toți conducătorii de oști banii plătiți de francezi drept răscumpărare cum o cerea datina, ci doar cu câțiva favoriți. În fond, este vorba de o lovitură de stat dată de grupul Bahryya, ascensiunea lui politică datorându-se nenumăratelor servicii militare aduse țării și faptului
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
Ștefan cu trupe moldovene, ne informează raportul unui sol al marelui cneaz al Moscovei, trimis la hanul Crimeei, Mengli I Ghirei. Solul lui Ivan al III-lea aflase în Crimeea că, până în toamna anului 1492, Ștefan trimisese în două rânduri oști sub conducerea fiului său Alexandru, „să lovească cu război Podolia”. Atunci când el pregătea o nouă armată, importantă ca efective, cu scopul de a o îndrepta iarăși spre Podolia, sub aceeași conducere, vestea sosirii unui sol al marelui cneaz îl face
Răscoala lui Muha () [Corola-website/Science/330660_a_331989]
-
opri, s-au întorsu și de sârgu au dat știre lui Ion vodă.” Mult mai bine informat, cronicarul Nicolae Costin precizează clar trădarea pârcălabului Ieremia Golia: „Irimiia pârcălabul, mergând la Dunăre și vădzind în ceia parte atâta mulțime de turci, oștiți cu Pătru vodă, el s-au agiunsu pre taină cu Pătru vodă și au luat 30.000 galbeni de aur de la Pătru vodă, daru și s-au făcut că nu poate opri trecătoarea turcilor, pentru mulțimea de oști ce sintu
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
În aceste împrejurări, în toamna anului 1185, vlahii Petru și Asan, doi frați din aceeași seminție care, nevrând să facă începutul fără cuvânt, se înfățișează la împărat pe când acesta petrecea în Kypsella (azi Ipsella). Dânșii îi cer dreptul să fie oștiți alături de romei și, prin carte împărătească, să li se dea un loc de moșie cu venit puțin din muntele Haemus; dar, cererea lor a fost respinsă, fiind dumnezeiască putere mai presus de aceea a omului. Deci, văzându-se neluați în
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
dă asupra originii conducătorilor și să ne oprim asupra cuvintelor formulate de ei, a căror nesocotire le-a determinat nemulțumirea și i-a împins, în cele din urmă, la acțiune. În special, trebuie dată mai multă atenție cuvintelor să fie oștiți (înrolați) de romei deoarece ele lămuresc, în parte, motivele și chiar inițiativa mișcării de secesiune a vlahilor din Imperiul Bizantin. Pentru a rezolva această problemă, trebuie să ne întoarcem în timp cu două decenii, când s-a produs un fapt
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
de circulație dosite, numai de băștinași cunoscute, depărtarea de centrele aglomerate că târguri, orașe, curți domnești, vaduri și treceri peste ape, au constituit factori favorizanți în care comunitățile mici să se poată apară de furia cotropitorilor, chiar și atunci când aveau oști puține, neorganizate și nu dispuneau de arme suficiente și cu eficacitate mare(Bucură Dumbrava). Primele urme de locuire în perimetrul (moșia) actualei comune sunt atestate de existență urmelor așezărilor neolitice și a civilizației geto-dacice. Cele câteva puncte arheologice descoperite aici
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
mucenicu Dimitrie, în târgu în Suceava, care trăiește și pănă astăzi. Zic unii să să fie arătat lui Ștefan vodă la acest războiu sfântul mucenicu Dimitrie, călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu-i întru ajutoriu și dând vâlhvă oștii lui ci este de a și créderea, de vréme ce au zidit bisérică"". De asemenea, în zidul absidei nordice a fost descoperită o lespede funerară fragmentară, utilizată ca material de construcție al noii biserici, cu următoarea inscripție în limba slavonă
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
și de acolo a înaintat spre Șirvan, Karabagh și Derbend, lăsând în urma sa doar jafuri și distrugeri. Culmea rezistenței poporului a fost apărarea cetății Alindja, care a fost asediata timp de 14 ani, invadatorii nereușind s-o cucerească. În 1397 oștea ținutului Șeki din nordul Azerbaidjanului, cu sprijinul soldaților georgieni, a venit în ajutorul cetății Alindja și timurizii au suferit o înfrângere însemnată. Anii dominației timuride reprezintă o perioadă întunecată a istoriei Azerbaidjanului. Măcelărind populația provinciilor sudice ale Azerbaidjanului în mod
Ibrahim I de Șirvan () [Corola-website/Science/309214_a_310543]
-
Bathory au jefuit crunt Țara Românească; inclusiv bisericile și mănăstirile au avut de suferit, fiind prădate de sfintele odoare și de acoperișurile de plumb (topite pentru turnarea gloanțelor), iar mormintele profanate. Între timp, Radu Șerban se străduia să-și adune oști în tabăra sa de la Roman și a reînnoit tratatul de alianță cu Imperiul Habsburgic. La începutul lunii iunie 1611 a revenit în Țara Românească și a adunat în jurul său și oastea țării, boierii și boiernașii fiind „"însetați de răzbunare în contra
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
sub domnia lui. Dar în anul 1272 Litovoi este înfrânt în luptele de la Râu, iar voievodatul său se reduce ca întindere. În 1279 refuză să recunoscă vasalitatea față de regele maghiar, fapt pentru care regele Ladislau al IV-lea Cumanul trimite oști împotriva voievodului. Litovoi cade în luptă, iar fratele său Bărbat după ce se răscumpără din prizonierat îl urmează pe tron. Numele lui Litovoi este reprodus în documentele ungurești ca "Lytuoy" sau "Lytuon", iar țara este denumită "terra Lytua". În hrisoavele moldovenești
Litovoi () [Corola-website/Science/299776_a_301105]
-
1455, trupele regelui Henric al IV-lea numărau 2000 de oameni, iar cele ale ducelui de York, 3000. Spre deosebire de societatea feudală occidentală care, prin organizarea ei, nu putea furniza un număr mare de luptători, Țările Române au reușit să ridice oști surprinzător de mari pentru secolele XIV-XV. Acest aspect original al organizării feudale al statelor românești nu a fost înțeles cum trebuie de istoricii români, din care cauză nu au cunoscut-o nici istoricii străini, care nu aveau nici un interes să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nistor Urechi: "La satul Stuhăria-lupului, ținutul Nicăiri, unde-i biserica într-un vârf de plop și Dunărea curge la deal, întîlnitu-s-au oștirea moldovinească cu urdii turcești, moschicești și ungurești și, dând război bărbătește de ambe părțile, mare mult s-au oștit până au biruit oastea moldovinească, iar limbele străine s-au ascuns toate într-o căpățină de sârb, pe care pan Vlădescul, biv-vel vraci Sadagorski o adusese din țara franțozească. Și astfel am biruit noi limbele străine cu mila Domnului, cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la bătrînețe într-o trăsurică trasă de îndrăgitul măgar Jacquot pe care îl mîna uneori singură. Nici un text scris sau vorbit de Victoria (cele mai multe dictate de Albert) nu se poate compara cu excepționalul discurs al Elisabetei de la Tilbury, ținut în fața oștii care se aștepta la invazia spaniolilor, sau cu "discursul de aur" (the Golden Speech) rostit în palatul Whitehall în fața parlamentarilor (v. vol. 1). În plus, împrejurările istorice în care au trăit cele două regine au fost total diferite. Dacă Armada
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Mărit și lăudat să fie numele Tău, în vecii vecilor, Amin!”. În scrisorile adresate marilor puteri ale vremii (epistole traduse în germană și italiană), ilustrul voievod consemna: „cu ajutorul lui Dumnezeu cel Atotputernic am învins!”. După luptă, dădea poruncă întregii sale oști să postească 4-9 zile, mâncând de obște numai pâine și poame uscate o dată pe zi, ca semn de smerenie și supunere lui Dumnezeu. El însuși, Ștefan, era pildă tuturor, postind în rând cu oștenii, cu preoții și cu tot norodul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prea bun sau prea deștept, iar de visezi, din vis-stăpân legitim, tu nu-ți faci adept... de viața-ntreagă și clipa de moarte, poți s-eternizezi, pe-același cântar, să le așezi... de poți adevărul, rostit de-al dușmanilor desfrânate oști... răstălmăcit minților bolnave, să-l auzi împletit cu-nșelăciunea, în curse uriașe pentru proști... de poți să ai curajul a privi ruina, ce întunecă privirea-ți slabă, într-o ireparabilă toamnă veștejită de-atâta osteneală; veșnicie a bătrâneții în sărăcia
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
și xenofobă. Într-o scrisoare trimisă episcopului Lemeni XE "Lemeni" , la mijlocul lunii septembrie, vicarul năsăudean dezvăluie cu o limpezime desăvârșită cauzele care au condus la Înstrăinarea grănicerilor de revoluția maghiară: Auzind militarii cum că ei nu mai stau sub sfatul oștesc de curte șHofkriegsratț, ci sub ministeriu, s-au amărât, necăjit și Întristat. Au Început a clama În gura mare cum că episcopii și popii i-au vândut ungurilor, și clamă neîncetat; la care i-au adus, pe lângă sumuțarea făcută din partea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Corinteni 5, 16) ca după chemare, în starea lor anterioară de „ca-tehumeni” ai lui Hristos: „Fericiți cei ce nu au văzut și au crezut”(Ioan 20, 29).„Unde Mă duc Eu știți, și știți și calea” (Ioan 14, 4). Ucenicii oștiau, într-adevăr, dar nu prin cunoaștere cu mintea, ci scrisă în inimile lor prin lucrarea Sa ca „semănare” (Matei 13, 3). Înainte de Jertfalui Hristos ca rupere a catapetesmei Templului, deci „prin catapeteasma trupului Său” (Evrei 10, 20) și privirea dincolo
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Apropo de domnitorul muntean cântat de Eminescu în Scrisoarea III. În acele zile, pornind tocmai de la stihurile eminesciene evocând sfidarea adusă lui Baiazid, poetul Niculaie Stoian a născocit, prin parafrază, vizându-l evident pe Brejnev, versurile vieții sale: „N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid / Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Leonid!”. A fost, orice s-ar zice, o atmosferă atunci... Se spunea că la Comitetul Central ofițerii de securitate stăteau cu radiourile fixate - și date
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de oști la atacul asupra Chiliei. Bogdan fusese tăiat la față în luptele Pocuției... Întoarcerea din țara de jos... Domnul ese ca să vadă alaiul, după chinuite zile de podagră, la 80 ani în lumina și înflorirea codrului și a câmpiei... Oști Bătrânul Boldur și Leul Moldovei Bogdan tânărul și Maria Doamna Hrăman... El a iubit pe domnița Leșilor Elisabeta Pentru dragostea și ura ei a dat o bucată de țară, a ars cetăți și a prădat Lehia. Și n-a nădăjduit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Egres, la mănăstirea cisterciană, și la Arad, ultimele două puternic întărite și necucerite, a așteptat Budjek corpul de oaste intrat în Transilvania pe la Oituz și armatele lui Cadan și Buri, care ocupaseră Oradea Mare, ca să nu lase în spatele său oști inamice și cetăți fortificate. Deși românii și secuii au închis trecătoarea (Olaci videlicet et siculi passus clauserunt), totuși, corpul de oaste mongol din Moldova a străpuns munții la Oituz, probabil sub comanda lui Calcan, subaltern al lui Budjek, și, pe la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]