242 matches
-
en Moldavie (XVIIe et XVIIIe siécles), în RRH, Tome V, 5, 1966, p. 781. 93 Op. cit., p. 158. 94 Ibidem. 95 Ibidem, p. 113. 96 Gh. Bichicean, Congregațiile, pp. 70-87. 97 apud Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 26. 98 A. Oțetea, op. cit., p. 148. 99 apud Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 37. 100 Op. cit., p. 259. 101 Ibidem. A se vedea și J. H. Baker, op. cit., p. 259. 102 O. Brunner, I diritti, pp. 207-208. 103 E. Lousse, op. cit., p. 89
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
op. cit., p. 53. 125 Ibidem, pp. 181-196. În același sens: E. Lousse, op. cit., p. 89; J. Sieminski, Le principe de l'unanimité en Pologne, în vol. VIe Congrès International des Sciences Historiques, Oslo, 1928, pp. 240-242. 126 Pe larg A. Oțetea, Reformațiunea și Războaiele religioase (sec. al XVI-lea), Facultatea de Litere și Filosofie, Universitatea Iași, 1928-29, (curs de mână, multiplicat, Biblioteca ASTRA, Sibiu, Fond Colecții speciale, C. XCII/95), passim; Idem, Renașterea și Reforma, în special pp. 174-175. K. Randell
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
moderne, Paris, 1828, pp. 30-32 (10e leçon); Ch. Bémont, R. Doucet, Histoire de l'Europe au Moyen Age, II (1270-1493), Paris, 1931, pp. 5-15; G. Dupont Ferrier, Du moyen âge aux temps modernes (1328-1610), Paris, 1933, p. 36. 142 A. Oțetea, Renașterea și Reforma, p. 174-175. K. Randell, op. cit., pp. 100-101. A se vedea și J. Tazbir, op. cit., p. 37. 143 L. Konopczyňski, op. cit, p. 70. 144 K. Kaser, op. cit., p. 156. Histoire de la France, p. 156. 145 Ibidem, p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Statelor Generale nu poate fi raportată Adunărilor de pe Câmpul lui Marte și Câmpurile lui Mai (placitum) . 181 R. Boutruche, op. cit., p. 183. 182 H. Pirenne, Mahomed și Carol cel Mare, București, 1996, p. 245. 183 Ibidem p. 246. 184 A. Oțetea, op. cit., p. 116. 185 M. Bloch, op. cit., p. 39. 186 Ibidem, p. 45. 187 S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, 3, "State și identități europene (secolul XIV-1815)", Institutul European, 1998, Iași, p. 68. 188 v. K. Kaser, op. cit., p. 22
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
83-84 217 A se vedea Gh. Bichicean, op. cit., p. 81. 218 Fr. Guizot, op. cit., p. 33. 219 Ch. Petit-Dutaillis, op. cit., p. 370. G. M. Travelyan, Istoria ilustrată a Angliei, București, 1975, p. 206. 220 Ch. Petit-Dutaillis, op. cit., p. 372. A. Oțetea, op. cit., p. 132. G. M. Travelyan, op. cit., p. 206. Ch. Bémont, G. Monod, Histoire de l'Europe au Moyen Age, vol. I (395 1270), Paris, 1921, p. 374. 221 L. Konopczyňski, op. cit., p. 51. 222 Ch. Petit-Dutaillis, op. cit., p. 377
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
278 L. Konopczyňski, op. cit., p. 125. 279 Ibidem, p. 127. 280 Ibidem, p. 126. 281 R. Altamira, op. cit., p. 85. 282 L. Konopczyňski, op. cit., p. 128. 283 R. Altamira, op. cit., pp. 98-99. 284 R. Manolescu, op. cit., p. 126. 285 A. Oțetea, op. cit., p. 144. 286 S. Berstein, P. Milza, op. cit., p. 66. 287 L. Ranke, op. cit., p. 230. L. Bertrand, Histoire d'Espagne, Paris, s.a., pp. 403-404. 288 R. Manolescu, op. cit., p. 127. 289 A. Oțetea, op. cit., p. 145. 290 R.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
op. cit., p. 126. 285 A. Oțetea, op. cit., p. 144. 286 S. Berstein, P. Milza, op. cit., p. 66. 287 L. Ranke, op. cit., p. 230. L. Bertrand, Histoire d'Espagne, Paris, s.a., pp. 403-404. 288 R. Manolescu, op. cit., p. 127. 289 A. Oțetea, op. cit., p. 145. 290 R. Altamira, op. cit., p. 141. 291 Ibidem. Carol I va depune jurământul în fața Cortès după un an și jumătate. 292 Ibidem, pp. 145, 147. 293 Marina, Teoria de los Cortès, III, C. I. apud L. Ranke
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Cortès după un an și jumătate. 292 Ibidem, pp. 145, 147. 293 Marina, Teoria de los Cortès, III, C. I. apud L. Ranke, op. cit., pp. 237-238. 294 L. Bertrand, op. cit., p. 439. 295 L. Ranke, op. cit., pp. 232-233. 296 A. Oțetea, op. cit., p. 145. 297 L. Ranke, op. cit., p. 240. 298 Ibidem, p. 260, 265. L. Konopczyňski, op. cit., p. 129. 299 L. Ranke, op. cit., p. 332. 300 H. Pinnow, Histoire d'Alemagne, Paris, 1931, p. 21. R. Manolescu, op. cit., pp. 132
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Spania: mărire și decădere, 1474-1643, All, București, 1998, pp. 43-70; L. Ranke, L'Espagne sous Charles Quintul, Philippe II et Philippe III, Paris, 1845; S. Macdonald, Carol Quintul: suveran, dinast și apărător al credinței, All, București, 1998, passim. 334 A. Oțetea, Reformațiunea și războaiele religioase, (sec. al XVI-lea), Curs predat la Facultatea de Litere și Filosofie, Universitatea Iași, 1928-29, Biblioteca ASTRA, Sibiu, Fond Colecții speciale, C. XCII/95, p. 153. 335 K. Kaser, op. cit., p. 36. 336 Trócsány Zsolt, Az
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
basso medio evo (traduzione di Enrico Besta), Firenze, 1925, pp. 49-50. L. Konopczyňski, op. cit., p. 107. 395 L. Konopczyňski, op. cit., p. 106. 396 C. G. Picavet, op. cit., p. 51. 397 Ibidem, pp. 51-52. 398 L. Konopczyňski, op. cit., pp. 107-108. A. Oțetea, Reformațiunea și războaiele religioase, pp. 232-238. 399 W. Martin, op. cit., pp. 127-128. 400 W. Martin, op. cit., p. 203. 401 R. Manolescu, op. cit., pp. 140-141. 402 Ibidem. 403 Op. cit., p. 58. 404 Op. cit., pp. 23-24. 405 Izbucnește la Palermo în 1282
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Bichicean, op. cit., pp. 91-93. 541 P. Lendvai, op. cit., pp. 156-157. 542 L. Konopczyňski, op. cit., p. 113. 543 Istoria universală, (sub red. N. A. Sidorova), vol. III, București, 1960, p. 692. 544 S. Berstein, P. Milza, op. cit., p. 61. 545 Ibidem. A. Oțetea, Reformațiunea și războaiele religioase, p. 280. 546 L. Konopczyňski, op. cit., p. 116. 547 A. Oțetea, Renașterea și Reforma, pp. 283-284. 548 L. Konopczyňski, op. cit., p. 113. 549 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 216-217. 550 Imm. Wallerstein, Sistemul mondial modern, vol. III
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
113. 543 Istoria universală, (sub red. N. A. Sidorova), vol. III, București, 1960, p. 692. 544 S. Berstein, P. Milza, op. cit., p. 61. 545 Ibidem. A. Oțetea, Reformațiunea și războaiele religioase, p. 280. 546 L. Konopczyňski, op. cit., p. 116. 547 A. Oțetea, Renașterea și Reforma, pp. 283-284. 548 L. Konopczyňski, op. cit., p. 113. 549 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 216-217. 550 Imm. Wallerstein, Sistemul mondial modern, vol. III, Edit. Meridiane, București, 1993, p. 43. 551 D. Ogg, op. cit., p. 466. 552 L. Konopczyňski
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Panaitescu, Problema originii clasei boierești, în "Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială", ed. a II-a, Prefață, note și comentarii de Șt.S. Gorovei și M.M. Székely, Edit. Enciclopedică, București, 1994, p. 59. Este de reținut opinia lui A. Oțetea (La formation des États féodaux roumains, NEdH, vol. 3, 1965, p. 97), care admite un transfer al obligației de auxilium, ce revenea formațiunilor politice din spațiul românesc sud-carpatic către Ordinul Ioaniților. A se vedea și: V.Al. Georgescu, op. cit., p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
construcția rațională și de aceea imaginarul se dezvoltă și în cadrul acestei perspective. Așa încât odată începută dezvoltarea imaginarului rațional, mai departe acesta nu a putut să facă altceva decât să se amplifice până la limitele specifice celui pulsional. Așa cum bine observa Andrei Oțetea în perioada medievală după ce: "biserica a recunoscut rațiunii facultatea de a demonstra adevărul revelației ea nu a mai putut impune exercițiului acestei facultăți alte limitei decât acelea care sunt recunoscute de rațiune"49. Astfel în acest spațiu închis s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Isaac, Principiile matematice ale filosofiei naturale, Editura Academiei, București, 1956. Nistor, Octavian, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984. Nistor, Octavian, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. I, Editura Minerva, București, 1984. Oțetea, Andrei, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, Paladie, Istoria Lausiacă, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993. Pârvu, Ilie, Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Peters, Francis E.
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Istoria vieții private, vol. II, Editura Meridiane, București, 1994, p. 127. 46 Henri-Irénée Marrou, Patristică și umanism, Editura Meridiane, București, 1976, p. 297. 47 Anselm din Cantebury, Proslogion, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996, p. 9. 48 Ibidem, p. 12. 49 Andrei Oțetea, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, p. 182. 50 Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 213. 51 Jacques Ellul, Histoire des institutios. Le moyen
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
creștine, Nemira, 2011, nu se ajunge la nicio concluzie. Echilibrul între influența prin spațiul arab în Spania, Renașterea Carolingiană și impactul filosofiei bizantine în secolul al IX-lea și importul prin spațiul italian, toate merg mână în mână. 72 Andrei Oțetea, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, p. 182. 73 Ibidem, pp. 182-183. 74 Romanul lui Umberto Eco, Numele trandafirului, Editura Hyperion, Chișnău, 1994, care descrie pierderea părții privind comedia din Poetica, pornește de la o întâmplare reală. Ținând seama de
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din punctul de vedere al imaginii promovate. 75 Eugenio Garin, Întoarcerea filosofilor antici, Editura Omniscop, Craiova, 1998, p. 21. 76 Ibidem, p. 26. 77 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, vol. I, Editura Meridiane, București, 2000, pp. 224-225. 78 Andrei Oțetea, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, p. 182. 79 Dionisie pseudo Areopagitul, Ierarhia Cerească. Ierarhia Bisericească, Editura Institutul European, Iași, 1994. 80 Ibidem, p. 26. 81 Dionisie pseudo Areopagitul, Despre numele divine. Telogia mistică, Editura Institutul European, Iași, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe I.G. Duca, ucis de legionari cu patru ani în urmă. V.I. Cataramă publică articolul D.G. Călinescu și noua Junime, iar cronica plastică se ocupă de pictura lui Ștefan Dimitrescu. La rubrica „Profesori ieșeni” sunt prezentate câteva figuri universitare: Andrei Oțetea, care „aduce cu sine un suflu puternic de tinerețe și înnoire în Alma Mater”, Gh.I. Brătianu ș.a. Reproducerile din pictura lui O. Briese dau personalitate unei reviste care încerca să iasă din perimetrul provincial. I.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288847_a_290176]
-
Paris). Cartea scrisă Împreună cu Ralea, Istoria psihologiei (1958), premiată de Academie, este utilizată și astăzi. Era un cercetător cunoscut, apreciat de Ralea, Îi frecventa pe G. Călinescu (care-l transformă În personaj de roman În Scrinul negru), pe academicienii Vianu, Oțetea și Rosetti, era prieten cu Păstorel teodoreanu și Demostene Botez, Îl vizita pe doctorul Georgiade (care făcuse doctoratul la Paris și era prețuit de cei mai importanți psihologi francezi - Janet, Piăron și Wallon) la Biblioteca Academiei, unde acesta era acum
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
editura Academiei. În volumul IV, Mihail Kogălniceanu,este prezentat ca adept al neutralității României, dar pe măsură ce evenimentele se precipită el se pronunță, pentru participare la război. Cu energia și talentu-i caracteristic, Mihail Kogălniceanu a apărat cauza independenței naționale - susținea Andrei Oțetea în studiul său, Un făuritor al României moderne, Mihail Kogălniceanu. Când în 1875-1876, Imperiul Ortoman, a încercat să anuleze statutul de autonomie al populațiilor creștine de sub stăpânirea sa, și să readucă teritoriul lor la situația de simple provincii, Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și a criticii literare românești, I, 1812-1866, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967. Kogălniceanu, Mihail, Limba și literatura românească sau valahică (1837), traducere de Vasile Kogălniceanu, Carol Göbl, București, 1895. Kogălniceanu, Mihail, Opere, I, Scrieri istorice, ediție îngrijită de Andrei Oțetea, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1946. Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (1825), ediție electronică coordonată de Maria Aldea, Cluj-Napoca, 2013, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php. Maiorescu, Titu, Poezia rumână. Cercetare critică urmată de o alegere de poezii
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
129, 233 Noakes, Susan, 14, 231 Noiray, Jacques, 41, 234 Nora, Pierre, 124, 229 O Odobescu, Alexandru, 45, 119-120, 125, 138-144, 151-152, 162, 212-213, 227, 229, 232 Oprișan, Ionel, 107, 226 Orășanu, Nicolae T., 196, 198 Oțetea, Andrei, 226 P Pann, Anton, 206 Panu, Anastasiu, 91 Papadima, Ovidiu, 66, 71, 233 Papiu-Ilarian, Alexandru, 119, 227 Paul, Jean, 117 Paulhan, Jean, 41 Pavel, Eugen, 233 Pelimon, Alexandru, 196-197 Pénisson, Pierre, 233 Perian, Gheorghe, 111 Perlet, Adrien, 68 Perpessicius
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intelectuală, în A.R. au fost alese importante personalități, între care: Alexandru Rosetti, Emil Petrovici, Șerban Cioculescu, Ion Coteanu, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, Alexandru A. Philippide, Constantin C. Giurescu, Emil Condurachi, Constantin Daicoviciu, Andrei Oțetea, David Prodan, Virgil Vătășianu, Henri Coandă, Elie Carafoli, Ilie G. Murgulescu, Nicolae Hortolomei, Theodor Burghele, Ștefan Milcu, Ioan Enescu, Iuliu Hațieganu, Ana Aslan, Marius Nasta, Grigore Moisil, Alexandru Myller, Octav Mayer, Miron Nicolescu, Alexandru Ghica, Caius Iacob, Tiberiu Popoviciu, Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
care, deși reflectă diferitele tendințe critice ale vremii, nu îmbracă forma polemicii sau a controversei, ci mai curând a diversității de opinie: Tudor Vianu (Croce în românește), Cezar Petrescu (Mihail Sadoveanu), Paul Zarifopol (Din estetica tipurilor sociale), Tudor Arghezi, Andrei Oțetea, Traian Herseni, F. Aderca, Ion Agârbiceanu, V. V. Haneș, Victor Eftimiu, I. Gherghel. În numărul 290 din 1928, Nichifor Crainic critică faptul că piesele lui Lucian Blaga nu sunt jucate la Teatrul Național. Anglistul Dragoș Protopopescu publică studii legate de relațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]