369 matches
-
clipe ale vieții, ce preocupări avea etc. Cele mai multe însemnări le avem de la colegi și de la Slavici. Ion Slavici l-a remarcat la cursurile lui Lorenz Stein și ale lui Ihering- „un albanez, îmi ziceam, poate chiar un persan”: un tânăr oacheș, cu fața curată și rasă peste tot, cu un lung „clăbăț” bănățenesc peste pletele negre, cu ochii mărunți și visători și totdeauna cu un zâmbet oarecum batjocoritor pe buze...”. Amândoi apoi s-au cunoscut și au avut o prietenie îndelungată
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
Glodici Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului După o iarnă lungă, plină de frig și zăpadă, natura răsufla ușurată mângâiată de razele soarelui de primăvară. Grădina fremăta de viață, plină de armonie, florile zâmbeau oacheșe tuturor, mângâind cu miresmele lor îmbietoare. Trandafirii stăteau falnici și plini de candoare, impresionând de la primii pași privitorii. Ei întrebară florile care a fost calea pe care au străbătut-o și unde au poposit o iarnă întreagă și mai ales
LEGENDA GHIOCELULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1459007668.html [Corola-blog/BlogPost/368503_a_369832]
-
a da frâu liber vocii interioare. Astfel, privesc la România, această țară teribil de simplă și frumoasă, trecută adesea prin focurile unor războaie, despre care am învățat la istorie că nu au fost întotdeauna ale ei, aclamată și blamată, și oacheșă, cu oameni care visează să trăiască în altă țară. Iluzoriu? Nu știu ce să zic de la înălțimea celor 17 ani ai mei... Este țara mea, țară scăpată din mână ce se îndreaptă spre un declinul sadic creat de propriile mentalități? Ar fi
„ŢARA CONTROVERSELOR!” de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_tara_controverselor_.html [Corola-blog/BlogPost/342998_a_344327]
-
și apăsat, îți da chezășie că ce spune e din suflet și adevărat. Vătaf și-n sat, dar și la Călușari, Dinu era știut și cunoștea pe mulți. Îi părea c-ar fi zărit și el anul trecut un fecioraș oacheș, tare subțirel, înveșmântat în alb, încins cu brâu roșu, stând cu ochii prelinși la ceata Călușarilor. Amintindu-și asta, Dinu îl încredință pe fratele îngrijorat că-i va vorbi băiatului. Și chiar o făcu. Două zile să fi trecut? Ori
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
Aernoev, Aornev. Lângă manuscrisul poemului “Rugăciunea unui dac”, Eminescu adresează spontan chemarea: Verena! du! De asemenea în Kamadeva, poetul integrează propria lui făptură în poezie iar pe marginea foii compune anagrama Uxe Nime care răsturnată dă Eminescu: “Părul negru, chipul oacheș,/ Și obrazul arămiu,/ Ochii mari se uit cu sete,/ Lucesc negri, moale, viu.” Henrieta insinuează că legăturile poetului cu Veronica Micle au început de la Viena ( și este adevărat n.n.), ba chiar că de pe atunci ea îl “turmenta” pe Mihai, pentru că
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
-l audă nimeni, ăștia sunt jidani moldoveni, îi bag în casă la voi pentru un timp, avem ordin de la stăpânire... au fugit și ei de seceta asta din Moldova... Femeia, înzorzonztă cu ii și cu panglici, era pe măsura bărbatului, oacheșă, dălângă, cu picioare rotofeie, grasă și înaltă. -Ce să facem? - vine ea la mine. Că ne-a blestemat Dumnezeu cu nenorocirea asta care a căzut pe capul nostru... -Unde-i cheia? - veni namila de om la mine. -E la mama! -Du-te
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
părinții mei, pentru o vizită de trei luni. Ai mei locuiau pe strada Eminescu, la două case de clădirea Cercului Militar al cărui comandant era tânărul locotenent-major Ioan Țepelea. Trecând pe stradă, îl vedeam deseori la poarta edificiului. Înalt, suplu, oacheș, milităros. Am început să ne salutăm, iar mai apoi să conversăm. Era dornic de cunoaștere. Îi plăcea să îi povestesc despre locurile pe care le-am vizitat. Exista totuși o baricadă de sistem politic între noi... nu prea era indicată
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
ă atrage un bărbat. Femeia cu capul prelung să-și facă pieptănătura la mijloc, cea cu capul rotund să-și strângă pieptănătura într-un nod în creștet, lăsându-și urechile descoperite. Ia seama la culori, negrul stă bine blondelor, albul oacheșelor, să nu-ți miroase subsuorile sau picioarele, folosește dresurile cu măsură. Ascunde-ți vițiile, piciorul urât, gâtul pătat, pieptul diform, nu deschide gura mare, râzi cu măsură, cântă și dansează gratios” Naso magister erat... A murit în anul 17 d.
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri, Dacii? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât un bob de mărgăritar. Îl iubeam tare mult și m-am mâhnit când l-am văzut trist; i-am mângâiat fața, mustața și părul nins de ani. Bunicul m-a
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
Iarna îngheța apa și noi ne trăgeam pe gheață până ne rupeam opincile Ce știam noi?. A venit vremea să merg și eu la școală.eram așa “denevoie “, cum zicea tata, că deși aveam șapte ani, arătam de patru. Eram oacheșă, slabă și mărunțică. Poate mama se bucura că sunt așa de mică că nu cumpăra multă stambă de sărbători pentru a-mi face rochie.Cu o zi înainte de prima zi de școală mama mi-a făcut o traistă de cânepă
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Prima_zi_de_scoala.html [Corola-blog/BlogPost/360828_a_362157]
-
ă atrage un bărbat. Femeia cu capul prelung să-și facă pieptănătura la mijloc, cea cu capul rotund să-și strângă pieptănătura într-un nod în creștet, lăsându-și urechile descoperite. Ia seama la culori, negrul stă bine blondelor, albul oacheșelor, să nu-ți miroase subsuorile sau picioarele, folosește dresurile cu măsură. Ascunde-ți vițiile, piciorul urât, gâtul pătat, pieptul diform, nu deschide gura mare, râzi cu măsură, cântă și dansează gratios” Naso magister erat... A murit în anul 17 d.
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
-n viață, ca s-o crească, s-o iubească... La rîndul meu, eu știu de multă vreme, că nu mi-s ei, părinții naturali, că, într -o zi de toamnă, ploaia, la gust a frunză de mălin, c-un vers oacheș a păcătuit, într-un anume asfințit.... Gabriela Blănariu Referință Bibliografică: Eu și sora mea... / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 956, Anul III, 13 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gabriela Blănariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EU ŞI SORA MEA... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Eu_si_sora_mea_gabriela_blanariu_1376362106.html [Corola-blog/BlogPost/364329_a_365658]
-
Articolele Autorului Aprindeți ruguri în vechea cetate vin toamnele! niciodată mai bogate niciodată mai dăruite iubirii... Deschideți porțile! vin toamnele! ce falnic își poartă în privire: cerul, pădurile, munții și roadele clipelor... toate! ... Aprindeți ruguri în vechea cetate vin toamnele oacheșe în culorile timpului seducător înfășurate... niciodată mai tinere nicidată mai darnice cu cel ce-a știut să-nghenuncheze așteptarea, așteptarea... 17 septembrie 2012 Referință Bibliografică: Aprindeți ruguri ... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 625, Anul II, 16 septembrie 2012
APRINDEŢI RUGURI ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Aprindeti_ruguri_valentina_becart_1347820827.html [Corola-blog/BlogPost/358810_a_360139]
-
-nființase la noi, atrăgându-mă. Întâi o cercetasem la-nfățișare. Nu-și arata vârsta. Era micuță, subțiratică și tuciurie la piele. Îi erau libere numai fața, gâtul și mâinile. Trupu-i era îmbrăcat, iar picioarele acoperite, că nu știam de-i oacheșă din fire ori doar de la fumul în prejma căruia trăia și muncea. Capu-i acoperit c-un bariș alb răsărea de pe un gât subțiratic, proporțional cu trupul firav, lăsând la vezeală ceva din părul negru de smoală despărțit de-o
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
venirii cetei de călușari, îmi umpleam brațele cu florile de câmp, culese cu o zi înainte, și alergam la șosea cu părul despletit, cu ochii râzând și cu o dulce veselie în suflet. Călușarii erau flăcăi frumoși, zvelți, cu fețe oacheșe arse de soare, cu dinți albi ca mărgăritarele, veseli foc și foarte pricepuți în ale dansului. Când jucau, tălpile lor nu atingeau pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că zboară, păreau cocori în zbor planat. Cămășile
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
femeile, apoi cu accidentul de mașină, după atâtea sacrificii pe care le făcuse, nici fiul său nu-i aducea bucurii. Doar pentru el îndurase atâtea... „Când era gravidă cu Radu”, își aduse aminte Lina, „Gică umbla cu Mia, o femeie oacheșă din sat”. Lina era și ea la fel de măslinie la ten. „La ce-i mai trebuia Mia?”, gândea femeia necăjită. „Dar așa era felul lui Gică. Îi plăcea schimbarea!” Săraca Lina, a stat tremurând în iarba înaltă din curtea femeii, să
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
el, de la prima vedere. “Un bărbat atât de frumos, n-am mai văzut niciodată”, gândi ea. Și atunci când acesta o invită la dans, la căminul cultural, acceptă cu plăcere. Lina era o femeie nici prea frumoasă, dar nici urâtă. Era oacheșă,avea un nas mare, o gură mare și ochii bulbucați. Gică însă a plăcut-o. La fel ca pe toate femeile de care era totdeauna atras - urâte, frumoase, blonde sau brune, roșcate sau șatene, înalte sau scunde, grase sau slabe
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
noastră. Partidul are grijă de ele și de voi, cei fideli nouă și cauzei, explică activistul. - Bine! Și ce trebuie să fac? întrebă binevoitor profesorul. - Bă, tu o știi pe Lina a lui Spoitoru din capu’ satului? - Care? Învățătoarea? Cea oacheșă, cu părul lung, negru ca pana corbului prins în coc? Gândurile lui Gică fugiră imediat la Lina. Doar fusese recent a lui, fără nicio împotrivire. - Da, da, tovarășe Chiverniseală.Spune-mi, îți place fata? întrebă Mămăligă. Gică se gândi puțin
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
să-ți simt seva trupului tău, când zvâgnește între palme, copacule. Să fiu vecin cu veverițele, ori cu ciocănitorile, copacule, sau corbii cei bătrâni, și alți chiriași de-ai tăi, copacule. Să ne uităm la soarele dimineții, să-i zâmbim oacheș, copacule, și să ne încălzim la căldura lui, să ne bucurăm de înc-o zi binecuvântată, că facem parte din viață, copacule. Mihail-Mircea Matei, București, 24.02.2016 ... Citește mai mult COPACULEAm să-mi fac în scoarța tao casă, copacule,ca să
MIHAI MIRCEA MATEI by http://confluente.ro/articole/mihai_mircea_matei/canal [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
să-ți simt seva trupului tău,când zvâgnește între palme, copacule.Să fiu vecin cu veverițele,ori cu ciocănitorile, copacule,sau corbii cei bătrâni,și alți chiriași de-ai tăi, copacule.Să ne uităm la soarele dimineții,să-i zâmbim oacheș, copacule,și să ne încălzim la căldura lui,să ne bucurăm de înc-o zi binecuvântată,că facem parte din viață, copacule.Mihail-Mircea Matei, București, 24.02.2016... V. ÎNTRE ALBE ȘI NEGRE, de Mihai Mircea Matei , publicat în Ediția nr.
MIHAI MIRCEA MATEI by http://confluente.ro/articole/mihai_mircea_matei/canal [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
plecat în piață. M-am oprit în fața unei tarabe cu mere, reamintindu-mi că mărul a fost fructul care a contribuit la izgonirea Perechii Primordiale din Paradis. Am spus: - Vreau să cumpăr 21 grame de mere... Vânzătoarea, o blondă platinată oacheșă, mi-a aruncat o privire afrodiziacă, ușor descumpănită, după care mi-a ales din grămada de mere de pe masă unul mic, cel mai sfrijit măr dintre toate, pe care mi l-a pus mai apoi pe cântarul electronic. A privit
21 GRAME de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1426963337.html [Corola-blog/BlogPost/353390_a_354719]
-
el să explice în timp ce-și privea mâinile pe care le răsucea și le freca una de alta în încercarea disperată de a se liniști. Era un bărbat trecut de cinzeci de ani, sărăcăcios îmbrăcat, dar curat, mai puțin oacheș decât Violeta, scund și voinic, deși, destul de vizibil, adus de spate. Arunca priviri furișe spre cele două femei de la masa din fața sa, îmbrăcate în robă, de parcă erau din altă lume. - Puneți mâna dreaptă pe biblie și repetați după mine, vă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_7_marian_malciu_1326915713.html [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
la chivuțe, d-l Lefter își schimbă total modul de exprimare și aprecierile la adresa soției sale: „N-ai fost tu - o-ntrerupe d. Lefter - în strada Pacienții numărul 13, la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă înaltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu?” Marea lui dorință este de a le convinge pe chivuțe să îi dea biletele și pentru aceasta încearcă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
lungă și bogată în crețuri și culori, care mi-au creat impresia că, de fapt, sunt mai multe fuste, bluză cu mânecuțe de aceleași nuanțe și cu decolteu generos, cu o băsmăluță pastelată legată copilărește sub bărbie și aparent foarte oacheșă la față, nici că se putea să mă gândesc la altceva. Am prins un moment prielnic și am traversat strada în fugă, până să mă acroșeze vreun turism din cele ce năvăleau parcă speriate de bombe. M-am apropiat de
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1449595298.html [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
-ne la fiecare apariție. Semănau între ei, având figuri simpatice de păpuși orientale, cu ochii căprui și migdalați, pielea albă și părul negru ca abanosul, cu o statură medie ce aducea cu tatăl lor, mama fiind mai înaltă și mai oacheșă, dar la fel de frumoasă. Puteai să juri că au fost uitați de vreun japonez pe tărâmul nostru depărtat, fiindcă toți cei care-i vedeau își exprimau uimirea și întrebau curioși dacă sunt români. Cu Liana plecam și mă întorceam de la școală
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_pescuit_cristea_aurora_1370689186.html [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]