46 matches
-
ai fi tristă" - Gheorghe Crețu; „Scrisoare către mama" - Mircea Ciududean; „Mi-e dor" - Nelu Danielescu; „De ziua nunții tale-ți scriu" , „Pe lângă boi", „Pe sub fereastră trece-un râu" - Vespasian Vasilescu; „Mi-e dor de nopți cu lună plină" - Ionel Băjescu Oardă; „Îmi pare rău" - Titel Ppovici; „Mai am un singur dor" - Guilem Șorban; „De ce nu vii" - Nelu Danuielescu; „În gara stelelor aprinse" - Marin Voican-Ghioroiu; „Te-aștept pe același drum"; „Cine iubește, iartă" - Aneta Stan; „Când eram copil odată" - Năstase Ionescu. În
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_cu_raza_ochilor_marin_voican_ghioroiu_1355480359.html [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]
-
mulțumescă pentru acest monument magistral, șlefuit cu geniul lui Dedal, amplasat cu Parthenonică măiestrie, ridicat cu Don Quijotească visare, urnit cu Sisifică rabdare, intuit cu Van Der Bildtiană viziune, încropit din Hagi Tudosică iconomie. Dacă ȘCOALELE acestei regiuni binecuvântate de oarde de achingii de iarmaroace și târguri, în care se vorbește în limbi, asemeni sfinților, ar beneficia și ele de lumina care se revarsă din acest Proiect al Luminii, care întrece chiar strălucirea Curții Regelui Soare, atunci binecuvântate logaritmic fie, ridicate
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/De_pe_caracalului_la_scoala_olteneasca_in_politica_si_inapoi.html [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
1947) Albă Iulia, str. Avântului, nr. 19, bl. J 6, ap. 7, țel: 0258/826383; 0721048277 16130 OPRUTA MARIANA (n. 1965) Albă Iulia, str. Septimius Severus nr. 39, bl. TOP6, ap. 13 țel: 0258/817683 16141 POPESCU PARASCHIVA (n. 1945) Oarda de Jos, str. Cocorilor nr. 30 țel: 0258/816836; 0723268472 13244 SABĂU EUGENIA (n. 1951) Aiud, str. Ecaterina Varga, bl. P2, ap. 8, țel: 0258/864075 16148 SÎRBU RUBEN MIHAI (n. 1973) Sebeș, str. Valea Frumoasei, bl. 6, sc. B
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Bohotin, județul Iași, România, fiul lui Gheorghe și Aglaia, cu domiciliul actual în Austria, 4400 Steyr, Klarstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în satul Bohotin, comuna Raducaneni, județul Iași. 166. Iosa Alexandru, născut la 1 octombrie 1956 în localitatea Oarda, județul Albă, România, fiul lui Gheorghe și Susana, cu domiciliul actual în Austria, 4048 St. Agatha, Parz 9, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Vedea nr. 5, bl. 91, sc. 1, ap. 2, sectorul 5. 167. Iosa Aurica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136332_a_137661]
-
TOP 6, ap. 10 țel: 0258/817740; 0721236417 27320 MĂRGINEAN MARIA (n. 1958) Blaj, str. Nicolae Bălcescu nr. 9 țel: 0258/710302 27321 MIHET ADELA ILEANA (n. 1974) Cimpeni, str. Zorilor nr. 14 țel: 0729399087 24971 MOLDOVAN LUCIA (n. 1970) Oarda, str. Victoriei, nr 15 țel: 0258/817935; 0721101196 27322 MUNTEAN DANIELA (n. 1970) Cugir, str. I.L.Caragiale, nr. 3, sc. A, ap. 13 țel: 0258/755545; 0723836299 23066 MUNTEAN MONICA NICOLETA (n. 1977) Sebeș str. Ștefan cel Mare, nr. 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
1947) Albă Iulia, str. Avântului, nr. 19, bl.J 6, ap.7, țel: 0258/826383; 0721048277 16130 OPRUTA MARIANA (n. 1965) Albă Iulia, str. Septimius Severus nr. 39, bl. T0P6, ap. 13 țel: 0258/817683 16141 POPESCU PARASCHIVA (n. 1945) Oarda de Jos str. Cocorilor nr. 30 țel: 0258/828030; 0723268472 13244 SABĂU EUGENIA (n. 1951) Aiud, str. Ecaterina Varga, bl.P2, ap.8, țel: 0258/864075; 0729737202 16148 SÎRBU RUBEN MIHAI (n. 1973) Sebeș, str. Valea Frumoasei, bl.6, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
CAMEREI DEPUTAȚILOR ȘI A SENATULUI 1. DELIMITAREA COLEGIILOR UNINOMINALE ÎN CIRCUMSCRIPȚIA ELECTORALĂ NR. 1 - JUDEȚUL ALBA A. Colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Municipiul ALBA IULIA Localități componente: Alba Iulia, Bărăbanț, Micești, Oarda, Pâclișa Comuna Berghin Sate: Berghin, Ghirhom, Henig, Straja Comuna Ciugud Sate: Ciugud, Drâmbar, Hăpria, Limba, Șeușa, Teleac Comuna Daia Română Sat: Daia Română Comuna Ohaba Sate: Ohaba, Colibi, Măghierat, Secășel Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Municipiul BLAJ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
, în româna veche "Bălgrad", (în , în trad. "Cetatea Albă a lui Iuliu", în latina medievală "", în , apoi "Karlsburg") este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa. Se află în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș. În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
o frumusețe răpitoare”. Viitoarea soacră nu s-a împotrivit mariajului, când a aflat că el este compozitorul unor romanțe deja folclorizate: „Flori de nufăr”, „Mi-e dor”, „Frumoasa mea cu ochii verzi”. Pe textul „Poema ochilor” al lui Cincinat Pavelescu, Oardă a compus o romanță nemuritoare. Se stinge din viață la 10 septembrie 1979, tot în București. „Flori de nufăr” - (1924)
Ionel Băjescu-Oardă () [Corola-website/Science/313906_a_315235]
-
legiuni staționate în Dacia. În jurul noului centru militar, politic și administrativ au luat ființă o serie de colonii romane sau "villa rustica" în locul vechilor așezări dacice: la Stremț, Șard, Ighiu, Cricău, Galda de Jos, Benic, Tăuți, Zlatna, Pețelca, Partoș, Micești, Oarda de Jos, Berghin. Noile colonii au ajuns în scurt timp la un nivel ridicat de bunăstare și cultură. Urmele arheologice descoperite la Stremț, în locul „După vii” atestă existența unei colonii, așezată în N-E-ul actualei vetre a satului în apropierea vechii
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Movilă le dăruiește nouă sate, aflăm că deja la 1637 ei nu mai erau in Bugeac și aceasta în urma unui tratat între Polonia și hanul de Crîm. Iată ce zice Miron Costin: Tot în același an (1637), Cantemir Pașa cu oardele sale, peste voia hanului, au ieșit din Crim și s-au așezat iar în Bugeac, care lucru nesuferind hanul și mergând dodăială și de la leși, care legase a doua legătură prin Koneț-Polski cu Mustafa Pașa vizirul, să nu fie slobozi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și la Matei Vodă (Basarab), domnul muntenesc, să meargă cu hanul asupra lui Cantemir. Deci au venit hanul cu oști și au purces și Domnii cu îmbe țările asupra lui Cantemir care, temîndu-se de hanul, au fugit în Țarigrad, iar oardele lui le-au luat hanul cu sine la Crim, și de pâra lui au pierit și Cantemir zugrumat în Țarigrad. După ce-au pornit din Bugeac hanul pe tătari, au lăsat pe doi sultani, frați ai săi, să vie cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
câte o cruce de lemn la piept, semn de închinăciune. Ci leșii așa loc deșert fără oameni mai înlăuntrul țării sale neavând, le-au dat câmp pre Nipru între Krilav și între Kodin: și era aproape de 20 000 de nohai oarda aceea. Nu-i vorbă, peste un secol îi întîlnim iar în Buceag, cerând acum loc de la moldoveni, cari, neavând ce să-și facă capului, le măsura un petec de pământ de 32 ceasuri lungime și două lățime tot pe locurile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
moșii bine numărate pe fața pământului Moldovei. Astăzi... astăzi e cu totul altceva. Astăzi nu mai e cum era în zilele mocanilor celor greoi și cinstiți, pe care-i durea inima de biata țara asta, izbită din toate părțile de oarde de sute de mii, cari se sfărâmau de marginea colțoroasă a ei ca talazurile mării de stânci. Astăzi, daca vor să vie tătarii, îi poftim noi înșine, le facem drum de fier ca să călătorească huzurind de bine și-i priimim
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se învecinește: la nord și la vest cu Austro-Ungaria, la vest cu Rusia și cu Turcia și la sud cu Turcia. O Vest al României, regiune infernală, În care ruși și unguri cu turci amestecați Pândesc să treacă Prutul, în oarde adunați, De doctorul Vlădescu de n-ar avea sfială. Săracul Ștefan Vodă! Crișu el, la răsărit avea tatari, la miazănoapte țara leșască, la apus Ardealul, la miazăzi Ungro-Vlahia. Acuma ce ar face când ar vedea la apus turci, ruși și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Coșbuc și Goga”. Revista conține și traduceri din Corneille, Lenau, Shakespeare. Alți colaboratori: Elena Farago, C. Ramură, H. Sanielevici, D.V. Țoni, C. Beldie, Constantin Graur, I. Nisipeanu, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Pavel I. Papadopol, Zamfir C. Arbore, Cezar P. Oardă, Ioan Băjescu-Oardă. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
dădu naștere numelui țării udate de ambele aceste două cursuri de apă. Analiza hidrografiei Sciției după Herodot ne-a arătat deci că patru nume de râuri, Prutul, Siretiul, Argeșiul și Mureșul își au Originea lor încă de pe timpul când sălbăticite oarde ale Sciției locuiau pe marginile lor. După mai bine de două mii de ani, Românii păstrează încă denumirile vechi ale acestor patru cursuri de apă, o continuitate în tradiția locală, care nu se poate explica decât printr-o continuitate a poporației
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ca popoare nomade, mai mult din prădăciunile vecinilor. Întărirea regatului macedonian, nemaivoind Geților, nepedepsiți, prădalnicele lor incursiuni către sud, era firesc lucru ca ei să caute o despăgubire într-o întindere către nord, unde câmpia munteană, numai rar străbătută de oardele nomade ale Sciților, aștepta liberă și fără stăpân lățirea puterii getice. Aceste împrejurări explică cum se face că, îndată după moartea lui Filip al II-lea, găsim centrul puterei Geților, nu mai mult ca până atunci, în sudul Dunării, ci
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
într-o poziție materială destul de favorabilă, cauză pentru care și vedem în Dacia stâmpărându-se mai curând decât aiurea viața nomadă și alipindu-se omul de pământul roditor, precum cu multe veacuri înainte darnica vale a Nilului oprise pentru prima oară oardele vagaboande ale omenirii, împingându-le către pârghiile civilizației. 2. RELIGIA ȘI MORAVURILE Dacă temelia unui stat este traiul material al poporului său, nu este mai puțin adevărat că formele în care se va închega viața lui, vor fi determinate în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vedem pe scriitorii antici spunând într-un glas, că aceste popoare erau foarte curajoase și aproape neînvinse prin disprețul ce-l arătau pentru viață și apetitul lor de moarte. De aceea ei singuri din toți Tracii îndrăznesc a se opune oardelor nenumărate aduse de Darius cu sine în Europa. Tot de aici se explică ușurința cu care ei părăseau viața de bunăvoie. Așa regele get Dapix, văzându-se trădat de un Grec și silit a se preda împreună cu armata sa, se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dac se explică prin pozițiunea mai tare a țării ocupată de ei, cetatea Carpaților, înconjurată de munți aproape din toate părțile. Și pe atunci ca și în timpurile mai noi Transilvania era adăpostul firesc al poporațiunilor alungate din câmpii, de către oardele barbare. Stăpânii adăpostului însă deveniră cu timpul stăpânitorii firești ai câmpiilor învecinate, și acest raport întâi trecător se schimba în curând în unul statornic. Astfel ajunseră Dacii, mai mult poate decât prin cucerire, domni și peste văile carpatine ce se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Macedonia fusese, ca țară mai civilizată, întotdeauna expusă loviturilor popoarelor barbare, care stând la nordul Dunării, adăposteau mai cu ușurință aici prăzile lor. Romanii, pentru a apăra stăpânirea lor în peninsula Balcanului, sunt nevoiți să întâmpine în mai multe rânduri oardele barbare, ce se revărsau de peste Istru ca un potop peste frumoasele țări de la sudul Hemului. Astfel îi găsim de mai multe ori în luptă cu Bastarnii și Scordiscii, unul popor german, celalat celt, care-și aveau locuințele la nordul fluviului
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Cronica” lui Tudor Arghezi și Gala Galaction, cu poezie, proză și cronici dramatice. Mobilizat între 1916 și 1918 la Iași, își continuă activitatea publicistică la „Omul liber” și la „Deșteptarea politică și socială”. În 1917 se căsătorește cu Ana-Maria Băjescu Oardă (viitoarea poetă Tana Quil), de care se desparte la scurt timp. După încheierea primului război mondial devine redactor la „Adevărul” (1919-1922), semnătura regăsindu-i-se, de asemenea, în „Cuvântul liber”, „Facla”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Cugetul românesc” ș.a. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
mare, noi copii ai lumii mici / Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici" (Scrisoarea I). Nu numai timpul macină zidul cetăților, ci și monarhii răi care-și ucid "populii" prin războie nemiloase: "Căci eretic tiranul, ce Crucii se închină / Când oardele-i barbare duc moarte și ruină..." (Preot și filozof). Piatra cetăților devine doar fin nisip ridicat și risipit de vânturi: "Ș-atunci vântul ridicat'a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu el orașe, ca gigantice sicriuri..." (Egipetul) Ultima formă a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
, Tana (pseudonim al Anei Maria Băjescu Oardă; 27.XII.1894, București - 1976, București), poetă. Este fiica Cleopatrei Băjescu Oardă, profesoară, și a lui Constantin Băjescu Oardă, medic. Își va alcătui pseudonimul pornind de la Tanaquil, numele soției lui Tarquiniu cel Bătrân. Tânăra urmează tradiția familiei pe linie maternă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]