8 matches
-
poate că ne-ai cam uitat, tot zăbovind la alții... dar noi atât te-am așteptat, cu ochii-nlăcrimații! A fost un an sărac și greu, dar tot ne-am scos la capăt... și-acum, vecine Dumnezeu, să ne cinstești ca oaspăt! E bradul plin de-mpodobiri, cu nuci și ciocolată, și pentru Tine un clondir de vin am pus pe masă. Și lângă pita aburind vom povesti de toate, că n-am mai stat asa, grăind, de multă vreme poate. Vom
ANGHEL POP , COLIND ROMÂNESC PENTRU DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Anghel_pop_colind_romanesc_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/351489_a_352818]
-
Barbălată poartă drept moto un gazel, marea are „ochi de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire-i al smârcului oaspăt/despletindu-și penajul din coc!”; „Pe-o fragedă tipsie de smarald,/ un nufăr aburind în rouă, cald:/ ou despicat prin dur albuș,/până-n polen de gălbenuș.” Un număr important de poezii sunt scrise în călătoriile în jurul lumii, constituindu-se în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
dar nu specifică nimic în legătură cu pluralul. 8 Încă din gramatica lui Tiktin (1883: 40) sunt indicate variații ca: berbec - berbece, flutur - fluture, șoarec - șoarece, vultur - vulture, iar în Iordan (1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun - gărgăune, grangure - grangur, graure - graur, mugur - mugure, nasture - nastur, piepten - pieptene, purice - puric, scripet - scripete, strugur - strugure, țurțure - țurțur. Pentru majoritatea substantivelor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
snopi legat-au recolta minunată. 585 Îi duseră în largile hambare în mare sărbătoare și triumf De flaute și harfe, tobe și trîmbițe, corni, goarne. Ospățul se întinse în luminoasă Miazăzi, și Omul cel Regenerat Se așeza cu bucurie la oaspăt, și vinul Veșniciei Era adus aici de-ale lui Lúvah flăcări toată ziua și Noaptea toată. 590 Și cînd peste îndepărtatele coline începu Dimineață să mijească, Vîrtej de vînt se înalță în Centru, si in vîrtej un țipat, Și-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Pentr-un crin căscat de-o jună tijă. Și mai poartă-mi sufletul în cană, Moale-amestecat cu apa rece, Către-amurgul mare cît o rană De după amiază grea ce trece. Și-ți voi fi, și-n iad și-n rai, blînd oaspăt Ce nici o dorință nu-ți înfrînă, Lăudîndu-ți vecinic trupul proaspăt Și-adormit, în norii calzi, pe-o rînă. Căci te-aș cam strivi, trist, într-o doară: Omiduță-omidă-omijoară ...
Sonet Laic by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10155_a_11480]
-
Emil Brumaru Dă-ne, Doamne, ajutor Să ieșim din lumea asta Cum parfumu-mbătător Cînd deschizi în vînt fereastra. Fă cu mine semn spre bine Să-ți fiu oaspăt Ca o miere de albine Prelingîndu-se-n rășine. Dă-ne, Doamne, ajutor Să ieșim din lumea asta Cum parfumu-mbătător Cînd deschizi în vînt fereastra....
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7382_a_8707]
-
Precum o floare ar ieși din surii Și morții munți, din piatra lor uscată, 315Astfel copila - nvioșază murii, Pe când în bolta geamului s-arată Copil al apei, cerului, pădurii, A lumii - ntregi mai drăgălașă fată. Ea asculta pe-al primăverii oaspăt 320În dimineața ce-i zâmbește proaspăt. Împrăștiată fulgerează roua În viorii, strălucitoare boabe, Țărâna - Nvie-n primăvara nouă, Răcoare-i vântul ca miros de ape; 325Părea c-ar fi plouat, deși nu plouă Decât lumină, ce nu mai încape. Cu gura
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de jubileu, un turnător crescut între furnale, aduse vorba - despre Caragiale: „La Reșița, nu doar la Centenar e scrisul lui aproape de-oțelari. Vin maldăre de cărți în librării Dar noi vrem tot mai multe. Suntem mii (...) Ni-e Caragiale-aproape, oaspăt darnic. Și râzi când îl citești, cu-un râs amarnic...” E-n râsu-acesta o povață grea: Ai doborât o lume! N-o uita! Mihail NOVICOV - Mândria. În: Iașul Nou, nr.4, dec, 1952 Când Stalin a suit la a Congresului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]