100 matches
-
noi vrem să-i croim tot acestei societăți o haină mai largă, în care să-ncapă toată lumea românească din Viena. {EminescuOpIX 446} ["DOMNULUI PRODAN I-E CIUDĂ... "] 2257 D[omn]nul[ui] Prodan [i]-e ciudă, cumcă, după cum spune, un oaspe ar fi tras pe cineva de roc pentru ca să voteze contra. Daca l-ar fi tras [de] limbă, mai zic și eu, ar fi avut dreptate d-nul Prodan, dar eu cred că a trage de roc pe cineva când apelul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de familie.” (C.P.) Complementul de excepție exprimă sintactic exceptarea de la sfera semantică a: • subiectului: „Afară de ușa pe care intrase, nu mai era o alta.” (M. Eminescu, P.L., 229) • complementului (direct, indirect, de agent): „Și afară de mine nu-i cunoșteam alt oaspe.” (M. Caragiale, 105), „Nimănui nu i-a fost menit așa ceva, în afară de Ali Kedri.” (B. Fox, 249), În afară de Ioana, cartea n-a mai fost citită de nimeni.” • complementului sociativ: N-a putut să intre în vorbă cu nimeni altcineva decât cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să le facă posibile. Acuitatea reporterului, gata întotdeauna să decupeze instantanee din cotidian și să surprindă faptul divers, se asociază preocupării pentru recuperarea „culorii locale”, a recompunerii unei atmosfere, tehnică exersată cu precădere în evocările despre Nicolae Bălcescu (Un palid oaspe calcă, din Sicilii), Emil Racoviță (A ști sau a nu ști), Lucian Blaga (Albastrul Lancrăm), Nicolae Labiș (Băiatul din fotografii), în dialogurile cu Dimitrie Cuclin, Grigore Moisil, C. Daicoviciu, Marin Preda, Liviu Ciulei ș.a., prezente în Convorbiri subiective (1971) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
în trecerea de la titlul cărții la cel al primului capitol și de la acesta din urmă la textul narativ: Cartea II Viața ostășească a domnului Esmond și alte treburi privind familia Esmond Capitolul I Stau la închisoare și primesc acolo un oaspe, dar nu și mîngîiere Cei ce au văzut moartea răpindu-le de timpuriu ființe scumpe și iubite și știu cît de zadarnică e orice mîngîiere își pot închipui jalea lui Harry Esmond după cumplita scenă de sînge și omor desfășurată
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Poezii, București, 1925; Peisagii sentimentale, București, 1935; Cortegiul amintirilor, București, 1942. Traduceri: Charles Baudelaire, Poemele în proză ale lui..., București, 1912, Sufletul lui..., Arad, 1927, Pagini din... Cugetări și impresii. Poeme în proză. Desenuri, manuscrise, autografe, București, [1934]; Maurice Maeterlinck, Oaspele nepoftit, București, 1912, Interior, București, 1913, Orbii, București, 1913, Ciclul morții, București, 1914; Oscar Wilde, Poeme în proză, București, 1919, Balada temniței din Reading, București, 1936, Pagini din ..., București, 1937, Cântecul din urmă, București, 1946; Omar Khayyam, Catrene, introd. trad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
17-20; Al. Macedonski, Un foarte mare poet, L, 1918, 1; Tudor Vianu, „Mărgăritare negre”, L, 1918, 15; Claudia Millian, Poezia lui Alexandru Stamatiad, ALA, 1923, 149; Ion Minulescu, „Din trâmbițe de aur”, „Tribuna nouă”, 1924, 123; Scarlat Froda, Maurice Maeterlinck, „Oaspele nepoftit”, RP, 1924, 2 134; Perpessicius, Opere, II, 174-177, III, 141-144, IV, 16-19, V, 299-301, VI, 371-372, VII, 67-69, 120-124, VIII, 14-15, 213-219, IX, 343-347, X, 57-62, XI, 451-452, XII, 534-535, 545, 563-564; Aderca, Contribuții, I, 559-560; Anton Holban, Figurină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
Marea și cu râurile/ Lumea cu pustiurile"), plurale neobișnuite ("furtune", "grădine"), acorduri inedite între substantive și adjective ("umezi morminte"), forme inversate ale verbelor ("suna-vei"), sintaxa afectivă ("semnelor vremii profet"), rime deosebite ("încalte/ ceruri-nalte"; "recunoască-l"/ "dascăl"), rime culte ("oaspe"/ "Istaspe"). Dintre figurile de stil, cele mai frecvente sunt: epitetul apreciativ și cromatic, comparația abstractă sau concretă, metafora specific eminesciană. Eminescianismul se caracterizează și prin "expresia intelectualizată" (T. Vianu), " Și în sine împăcata stăpânea eterna pace", virtuozități verbale ("La-nceput
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o să știe", "bată-i vina", "acu-i acu", la fel și rimele din termeni populari. Impresionând printr-o "expresie intelectualizată" (T. Vianu), cu reverberații filosofice, Eminescu ajunge la virtuozități verbale (rimele culte, rezultate prin folosirea numelor proprii: "Menelaos/adaos, / Istaspe/ oaspe"), la suavitatea melancolică, la armonie și la fantezia detaliului. Prin reluarea temelor, obține de fiecare dată: efecte de sunet, mișcare, culoare, iar supratema (tema timpului, a permanentei deveniri) revine obsedant, în ton elegiac. În poeme, omul este cuprins în spectacolul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nordic moldav. A tradus, de asemenea, cărți pentru copii din literatura rusă. SCRIERI: Din însemnările unei școlărițe, București, 1954; Fete în uniformă, București, 1956; Zi cu soare, București, 1957; Ina Mădălina, București, 1959; Hai, urcați-vă, zorele!, București, 1960; Un oaspe drag, București, 1960; Cântecul pașilor, București, 1962; Zburați, hulubii mei!, București, 1963; Fântâni albastre, București, 1964; Fluturași poznași, București, 1965; Martinel sportiv, București, 1966; Cântece de lună, București, 1967; Cri, cri, cri, București, 1967; Fănel și briceagul albastru, București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
Învățătură: Minciuna e o crimă; o crimă-i orice pată. Când vine „micul vierme” să strigi în grabă: Doamne. Dumnezeule! Tată! Ajută-mă îndată! Degrab te spovedește și te împărtășește; Prin Sfântul Trup și Sânge lovește pe dușman. Alungă primul oaspe, căci ultimu-i satan! 128. Nu zăbovi (nici chiar cinci minute) Tânărul și nefericitul prinț Louis Napoleon, fiul lui Napoleon al III-lea, și-a pierdut viața în urma unei lupte cu dușmanii, din pricina unei întârzieri de câteva minute. Și iată cum
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cu care [moldovenii] primesc oaspeți străini și drumeți e vrednic de cea mai mare laudă - scria Dimitrie Cantemir pe la 1717 - ; căci, deși foarte săraci din pricina Învecinării cu tătarii, totuși nu se dau Înapoi niciodată să dea mâncare și găzduire unui oaspe și-l adăpostesc fără plată timp de trei zile, Împreună cu calul său. Pe străin Îl primesc cu fața voioasă, ca și când le-ar fi frate sau altă rudenie” (Descriptio Moldaviae, XVII ; cf. <endnote id="364, p. 210"/>). Rămâne să ne Întrebăm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Fabricius, Killinger și Comp! În asemenea condiții nu e de mirare că Horia Sima refuzase „invitația”, mai ales că - după spusele lui Medrea - fusese poftit la Berlin de către Himmler, locțiitorul Führerului la conducerea partidului național-socialist, pentru sfârșitul aceleiași luni, ca oaspe al partidului. Mai bine de un ceas i-am demonstrat lui Medrea că vizita lui Antonescu ne va fi fatală, căci fără niciun reprezentant al nostru la Berlin (chiar și ministrul Greceanu era la București, așteptând să fie numit Ministru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pavoazate cu drapele române și ruse. Trotuarele gemeau și un puternic serviciu de pază era organizat. Se observa numeroși agenți ruși pretutindeni. Primarul a rostit următoarea cuvântare: „Sire! Orașul București e fericit a saluta în augusta persoană a Maiestății-voastre pe oaspele cel mai ilustru ce a onorat vreodată țara noastră! Actele mari prin cari Maiestatea-voastră a știut să graveze adânc numele său în inimile supușilor săi și în fastele Istoriei, ajutorul tutelar ce Rusia ne-a acordat cu generozitate în timpi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cărei păreți se aude noaptea un sunet de tic-tac, care vine de la șerpele casei, e norocoasă. Cînd te trezești dimineața cu fața în sus, ești norocos. Se crede că dacă intră într-o casă nouă mai întîi un bărbat ca oaspe, acea casă va fi norocoasă. Copilul care doarme cu fața-n sus și cu mînile peste cap e copil cu noroc și trage a belșug. Se crede că făcînd doi ani un negoț, ca să fie el cu noroc, oamenii tre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd sar scîntei din foc pîrîind, au să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede că va veni un oaspe de răuvoitor (cu inimă rea). Cînd sar scîntei în mijlocul casei, îți vine un oaspe. Cînd nu se stînge degrabă, oaspetele va ședea mult, iar de se stînge curînd, se va duce repede. Cînd un copil care poate umbla în picioare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-ți vie oaspeți. Dacă se face foc și sare din sobă sau de pe vatră un cărbune în casă, apoi se crede că va veni un oaspe de răuvoitor (cu inimă rea). Cînd sar scîntei în mijlocul casei, îți vine un oaspe. Cînd nu se stînge degrabă, oaspetele va ședea mult, iar de se stînge curînd, se va duce repede. Cînd un copil care poate umbla în picioare umblă de-a bușilea, se crede că vin rudele. Se crede că dacă îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
papucul pe dos, îți vine un neam. Se crede că dacă se prinde straiul cuiva în ușă vor veni oaspeți. Dacă-i cade cuiva, pe cînd se piaptănă, pieptenele cel rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se prinde straiul cuiva în ușă vor veni oaspeți. Dacă-i cade cuiva, pe cînd se piaptănă, pieptenele cel rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
neașteptate vor veni. Dacă bea cineva apă și se îneacă cu ea este semn că va căpăta oaspeți. Dacă cineva mîncînd la masă îi pică bucata din gură, apoi se crede că va veni cineva flămînd; dacă îi pică unui oaspe bucata din gură, apoi se crede că gazdei i-a părut rău după bucatele puse îna intea oaspelui. Cînd cade bucățica de la gură, ți-i flămîndă o rudă de aproape. Se crede că dacă-i cade cuiva, pe cînd șede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă cineva mîncînd la masă îi pică bucata din gură, apoi se crede că va veni cineva flămînd; dacă îi pică unui oaspe bucata din gură, apoi se crede că gazdei i-a părut rău după bucatele puse îna intea oaspelui. Cînd cade bucățica de la gură, ți-i flămîndă o rudă de aproape. Se crede că dacă-i cade cuiva, pe cînd șede la masă, cuțitul sau furculița jos și se înfige în pămînt, vor veni oaspeți. Cînd ți se pare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă se pune aluatul de pîne cu lopata în cuptor și se răstoarnă el așa, că partea ce avea să fie în sus vine în jos, apoi se crede că e semn pentru sosirea de oaspeți. Dacă a plecat vreun oaspe, apoi se crede că nu-i bine a mătura imediat după el, căci la din contra, n-a mai veni. Oboseală Să nu faci leșie lunea, miercurea și vinerea, că e rău de oboseală. Obraz Cînd îți ard obrajii, te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cel uns cu untdelemn sfințit deschide Evanghelia la un loc unde se află cuvinte tipărite roșu, apoi se crede că va trăi. Ca să trăiești mult, să pui un ciolan într-un par. Se crede că soacra cuiva carele vine ca oaspe într-o casă și află pe casnici tocmai șezînd la masă va trăi încă lung timp. Este un gîndăcel mititel cît vîrful acului care se cheamă paști. E roș și fraged. Dacă-l vezi devreme e semn că ai să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
La toți, căci svente-n împărăție ședeți! De unde cunoștințe așteptăm și științe: ferice. De Amstelodam, prin cărți și-n omenie tipar. Lege derapte au dat frumoasa cetate Geneva: Îți vine Franciscus, ține-te Leyda, Paris! Prindeți mâna surori cu acest nou oaspe. Nainte. Frați, fârtați, nimfele iasă curând; Domni buni, mari doctori, dascăli și bunele doamne, Cu pace îi fiți, cu pâine și sare, rugăm.” Apud Cartojan, op. cit., p. 187. Biblioteca documentară Bethlen din Aiud, cota 7269; dicționarul fusese pregătit pentru tineri
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
numerele 11-12 să le citesc măcar. Îmi place formatul "Cronicăi". Nr. 2. Primul nu mi-a parvenit. Am să-i scriu lui Daniel Dimitriu în curînd. Cît despre dorința aceea pe care i-ai sesizat-o: de a-mi fi "oaspe" cîndva, m-ar bucura mult, dar deocamdată nu e posibil, eu nefiind în bani, iar mamei nu-i pot cere eforturi pentru mine, și așa nu se simte bine. Desigur, e altceva cu noi, cei tineri. Ți-am spus și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
a fost adevăratul său cadou: era singurul lucru care îmi lipsea, nu mai aveam nevoie de nimic altceva. Sărbătoarea a fost dintre cele mai reușite, cea mai reușită poate. Nu o voi descrie: așa cum a fost, să rămână în amintirea oaspe ților! Singura mea bucurie, cea mai mare, a fost că fiecare și-a găsit bucuria lui, toată lumea a fost mulțumită, sau cel puțin așa sper. Am primit și o scrisoare de la Infante... O scrisoare care îmi e - cum să spun
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]