100 matches
-
la acest eveniment unic în istoria țărei noastre, am plecat la București și în dimineața acelei zile neuitate m-an dus pe întinsul câmp de al bariera orașului, unde mii și mii de oameni așteptau în bătaia inimei sosirea marelui oaspe, a salvatorului nostru, zic salvator, fără să exagerez sau să fiu bănuit de lingușitor, căci sunt dintre aceia care au suit mai rar pe treptele palatului; dar o zic în polină convingere și cu toată curățenia cugetului, căci, dacă în urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lui de ex-suzeran, se așeză dinaintea mea, își scoase periile, șipurile 120 cu vacs și începu să mă facă frumos la picioare. Dar fiindcă orice faptă omenească, cât de neînsemnată, găsește imitatori, numaidecât m-am pomenit lângă mine cu un oaspe binecunoscut al Slănicului, Nicolai Codreanu, un tip sui generis, care întinse și el picioarele spre turc, așteptându-și rândul. Codreanu, dintre toți vizitatorii, era cel mai credincios și mai habotnic 121 slănicean. De vro 20 de veri de-a rândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
În trei sferturi de oară masa a fost gata. Când am intrat în sufragerie castronul cu borșul cel de găină fumegând și umplând casa de miros, numai ce am văzut pe Manolucă că s-a pus și el al șeselea oaspe între noi, căci de când își luase prânzul a avut vreme să flămânzască.. De noi nu mai zic nimic. Eram în așa hal, că parcă ne dormise șoarecii în pântece. Mâncând, el se însenina văzând cu ochii. Se vede că așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fi murit de durere“. „Îți închipuiești, doamnă Cantacuzino, îmi spuse d na Candiano, cât de greu mi-a venit.“ [„D-ta erai de vină, doamnă, de nu ai fi avut inima și nenorocita idee să primești la d-ta ca oaspe pe un inamic, nu ți se întâmpla.“]( Ibidem) lili fălcoianu Dar atitudinea cea mai tristă și neprevăzută o avu amica noastră Lili Fălcoianu, pe care o primisem la spitalul nostru când germanii luaseră pe cel de la Azilul Elena Doamna și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din mine ținea încăpățînat să ducă experiența la capăt" (p.78) Să vadă, așadar, cît țin jurămintele Evei. Înainte, însă, de a-i ceda fidelitatea îi cedează nervii, ca oricărei neveste silite să-și mai ia o povară. În fine, oaspele de-o iarnă pleacă, iar jocul continuă. Alunecînd, pe aceleași corzi fine, într-o nebunie clinic manifestă care se împletește, în decorul unui sanatoriu, cu o sinucidere tatonată. A lui, a altuia? Înstrăinarea de orice proprietate, după ardoarea apărării ei
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]
-
din Istoria Moldovei). În acest timp Zirra fu numit directorul Operei din București. Cu multă destoinicie și tact și-a îndeplinit acest dificil rol. De multe ori l-am primit în casa noastră ca pe un foarte drag prieten și oaspe. Din când în când era însoțit de frumoasa sa soție, moldoveancă neaoșe și grozav de gospodină, care prefera însă să nu-și părăsească casa patriarhală din vechiul Iași. Deseori am fost găzduită în această casă cu prilejul deselor mele concerte
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Furăm găzduiți la Cetățuie unde ne-a primit Doamna Moldovei Casandra. Nu m'am codit să-i spun că tatăl meu a fost sub zidurile Vienei alături de tatăl ei domnitorul de atunci al Valahiei. Tot timpul șederii la Cetățuie eram oaspe la masa domnească. La una din mese am făcut cunoștință cu hatmanul Niculce. Pe acesta îl preocupa organizarea în grabă a oștirii Moldovei. La rugămintea mea, hatmanul îmi înlesni să dau de urma lui Dimitrie Tarangul. Ne-am întălnit la
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
stingă. Neliniștit și ros de gânduri, Sub zidul cu chilii în rânduri, El dă ocol; stârnit de pas, Frunzișul, fără vânt, da glas. Dar el privi, în noapte stând, Fereastră ei în zid tăiată; De-o candela e luminată, Un oaspe parcă așteptând ! Și , iată, prin tăcerea lină, Cingarul, zumzetând, suspina ; Din cântec sunete se scurg, Asemeni unor lacrimi curg ; Curg molcom, unul după altul, Si cântecul cernea mister, De parcă născocit în cer Fu pentru-acest pământ stingher ! Vre-un înger, au
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
partizan/ Aliaților, de-a lungul unei veri tot mai scurte, -/ iar Bebe pe coclauri, făcând-o pe Tarzan,// cu șerpi pe după umeri și cu șopârle aspre/ la pipăit, sau broaște în buzunare, e/ neștiutor de vremea în care va fi oaspe/ al Ťînchisorii noastre de toate zileleť." (pag. 14) Finalul cu poantă (s-ar cuveni să punem cuvântului două rânduri de ghilimele) e frisonant. Invocatul Ioanid nu e un oarecare, ci însuși faimosul memorialist Ion Ioanid, cel care avea să fie
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
ca și cum"... Aleg această formă ca să situez spiritul european într-una din componentele lui cele mai probabil imperceptibile, dar cele mai decisive: contractul cu temporalitatea. Vorbeam odată, vă aduceți aminte, cînd a ținut o conferință acest simpatic dar nu prea éclairé oaspe francez, Karnooh: problema comunismului a fost lipsa de simț al temporalității, care impunea, cerea imperios faptul de a menține ceea ce ai construit. Dădeam exemplul care i-a fascinat pe occidentali în anii '30: rușii au construit primul mare baraj pe
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
devreme, apărea articolul „Pe cine au sărbătorit caransebeșenii? „Marele general francez Berthelot, venit în România pentru a petrece câteva zile la ferma lui din țara Hațegului, a fost sărbătorit în mod deosebit de populația acestui colț de țară. Din Timișoara, distinsul oaspe a plecat la Caransebeș, unde locuitorii orășelului i’au făcut o primire grandioasă. Dar abia plecat din oraș, clica liberală din acea localitate a lățit vestea că nu pe marele general l’au sărbătorit caransebeșenii, ci pe grăsuțul ministru al
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
și glasul nostru tuturor românilor cari i-au urat un «Bine ai venit», cu toată dragostea cuvenită unuia dintre cei mai aleși cetățeni ai României-Mari, fiindcă știut este că Guvernul român a oferit cetățenia de onoare a țării noastre marelui oaspe al Banatului de zilele trecute. Elemente despre programul vizitei erau în „Gazeta Banatului”: „Duminică seară, a sosit la Timișoara cu Simplonul, venind dela Paris, d. general Berthelot. La sosire, distinsul oaspe a fost salutat de autoritățile locale. Dela Timișoara, d.
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
a oferit cetățenia de onoare a țării noastre marelui oaspe al Banatului de zilele trecute. Elemente despre programul vizitei erau în „Gazeta Banatului”: „Duminică seară, a sosit la Timișoara cu Simplonul, venind dela Paris, d. general Berthelot. La sosire, distinsul oaspe a fost salutat de autoritățile locale. Dela Timișoara, d. general Berthelot a plecat la Arad, unde i s’a făcut o foarte mare primire de populație și autorități. În ziua de 24 mai, oaspele francez va pleca la moșia sa
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
d. general Berthelot. La sosire, distinsul oaspe a fost salutat de autoritățile locale. Dela Timișoara, d. general Berthelot a plecat la Arad, unde i s’a făcut o foarte mare primire de populație și autorități. În ziua de 24 mai, oaspele francez va pleca la moșia sa Fărcădin, apoi va vizita Clujul, Tg. Mureș și Iașul. De acolo, va veni la București, unde va rămâne până în ziua de 8 iunie, când va pleca în Franța”. Donație către Academia Română La 4 februarie
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
de ale soarelui ultime raze Și pe divanu-i (ce noaptea îi e pat) de-a valma-s aruncate Ciorapi, papuci, maieuri și corsete. Eu, Tiresias, batran cu sâni ridați Văzut-am scena, și proroocit-am restul - Și eu îl pândeam pe oaspele așteptat El, tânărul bubos, sosește Conțopist la un mic agent imobiliar, cu o privire îndrăzneață Unul din cei de jos, căruia siguranța îi stă Ca o pălărie de mătase unui milionar Bradford Vremea-i propice, după cum ghicește, Masa e gata
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
1967, am asistat și eu la frumoasa și patetica evocare a unor scriitori, cu portrete literare și secvențe anecdotice. La un moment dat, evocându-l pe Caragiale și prietenia lui cu Alexandru Vlahuță, autorul Cocoșului negru a spus: „Caragiale era oaspe de onoare al casei Vlahuță. Când venea i se punea la dispoziție camera, și într-o zi a pus doamna Vlahuță, păi bine, coane Iancule, de ce nu dai nimic la iveală, că lumea vrea să te citească, vrea să te
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
să tac și să mă strâng în cingătoare. Cine-1 aduce, caldul, cutremurul? Iată, acesta e Vântul, nimenea altul. E Vântul, nevăzutul voievod fără trup, fără mâni, al acestor săptămâni. Bucură-te, floarea mărului, și nu te speria de rod! [1937] * OASPE'fI NEPOFTI' fI Plecară iarăși voievozii daci spre miazănoapte, de unde ne veniră, cu oile și cu bourii. Și ceilalți, cari din răsărit sosiră cu arapi și cu cămile, de asemeni se înduplecară mai târzior, pe seară. Fecioara-n marea zarvă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ara. „Noutatea“ împrumutului Uneori, vorbitorul bilingv poate împrumuta un cuvânt dintr-o limbă considerată de prestigiu pentru simplul fapt că termenul respectiv are calitatea de a fi „nou“. Acesta este motivul pentru care, în română, cuvântul vechi de origine latină oaspe, care are o familie numeroasă (ospăț, ospăta, ospătar, ospătărie etc.) și nu era omonim cu niciun alt cuvânt, a fost înlocuit cu turcescul musafir (în Muntenia și Moldova), cu termenul dialectal german gost (în Banat) și cu maghiarul vindeg (< vendég
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
o dorești. PSAMIS Chiar așa-i! BOMILKAR Am răzgîndit-o. Fin metod! SCENA A DOUA LAIS, PSAMIS, BOMILKAR Bine-ai venit, Psamis. Așteptai, se vede, și eu nu m-am prea grăbit. PSAMIS Nu așa de mult.. Aicea îți aduc un oaspe-al meu, Prețuitul meu prieten Bomilkar, pe care eu, Cunoscîndu-l din Cartago... ți-l prezint... De mă iubești Vei fi bună pentru dânsul și o să-l îndatorești. LAIS (îndreptîndu-se spre BOMILKAR) Fii binevenit prieten al prietenului meu. BOILKAR Fericit de-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
seamăn din mișcare, din cuvinte. Ce cu buze dulci le spune a ta inimă și minte. LAIS O, ești prea, amabil, Doamne... BOMILKAR Pe cât poate ca să fie Un cartaginez ferice că se-nchina numai ție PSAMIS (aparte) Nu cumva vicleanul oaspe are gând să-mi șteargă prada? LAIS Ce mai e nou prin Carthago? {EminescuOpVIII 447} BOMILKAR Grâu și paie cu grămada. LAIS Știu. Acum e secerișul. Nu sunt alte noutăți? PSAMIS Poate sunt. Negustorimea Înfloritei lui cetăți În momentele acestea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
efectul său contrastant. Nu este "râsu'-plânsu'" pomenit de Doina Uricariu 49, ci, mai curând, stridența care scizionează decorul, ducând la adevăr și la minciună, în egală măsură, dar fără a le identifica: După toate simptomele, pari a fi noul oaspe al lui Oreste. Semănați ca și cum existențele voastre ar fi gemene; un râs caracteristic vă flutură pe buze, un râs tăcut, care s-ar putea preface în fulger, în țipăt. (Râsul tăcut) Râsul tăcut este, deci, și un mijloc de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
orașul maritim Acnos, unde primi o gvardie de corp sub cuvânt de ocrotire, dar în realitate pentru a-l păzi pre el și a nu-l lăsa să fugă. Acest om, care trebui să se simtă mai mult prizonier decât oaspe al împăratului, hotărî să-și câștige libertatea cu orice preț și se folosi de ocazia priitoare când împăratul întreprinsese o campanie în Tessalia contra lui Mihail Angelos din Anatolia. Prin unchiul său, care trăia pe țărmul nordic al Pontului, el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
preoteasa are să ne aducă niște cafele cu lapte cum n-ai mâncat nici pe la Pesta!... Scuză-mă numai o secundă, Apostole... o secundă! Apostol șezu, în vreme ce Constantin Boteanu se repezi în casă, să vestească pe preoteasă că a primit un oaspe. Cerdacul se răsfăța în căldura blândă a dimineții. Pe masă, căteva muște se alungau împrejurul unei pete de cafea neagră. ― Deunăzi m-am supărat pe tine, părinte, zise Apostol către preotul care se întorcea mulțumit. Eram atât de amărât, poate
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zgomot, ca să se așeze pe spice de brad. Îndată ce-i știa unde sunt, se retrăgea și se întorcea acasă, la Prelunci. Acolo povestea doctorului Micu toate câte știa el din anul acesta și din alți ani; îl lăsa apoi pe oaspe să se hodinească și venea de-l trezea când mai erau trei ceasuri până la ziuă. Se duceau amândoi cu lumini prin cotloanele pădurii. Îndată ce se apropiau de domnia gotcanilor, stângeau luminile și înaintau prin întuneric; din loc în loc se opreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
el așa cum îi plăcea lui.. Dacă îi trebuia un mic împrumut, îl găsea, și totdeauna găsea un ospăț fin, fără de care amorul nu ar fi fost complet. Lică nu avea numai tacâmul pus, ci și patul așternut pretutindeni, fie ca oaspe, fie ca amant. Din toate aceste peregrinări, rezultă că anume stradă era legată pentru el de un anume fel de ospătare si culcuș. Acest trai aventuros căpătase totuși, prin repețire, un fel de ordine. Sia avea vreo zece ani când
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]