7,693 matches
-
iscă azi nedumeriri. Și tânărul A.K. fusese confruntat cu ispita revoluției, sosise la întâlnirea cu T.M cu o experiență pe frontul de luptă, parcursese faze de extremă implicare. T.M. fusese impresionat de martiriul pe care îl traversase junele oaspete. La vârsta sa, nu mult peste adolescență, acesta cutreierase planeta în lung și lat, verificase pe propria piele diferite forme ale răzmeriței. Se raliase partidului comunist, încrezător în utopia dreptății și a prefacerilor radicale. A dezertat după ce a asistat în
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
Katia, soția scriitorului, să rămână și la masa de prânz. Cum el se încadrase în tipica ipostază de solicitant, nu voia să tulbure obiceiurile gazdelor. T.M. fusese gata să sacrifice siesta pentru a întreține contactul cu noile generații. În realitate, oaspetele a declarat ipocrit că trebuie să se grăbească să nu piardă trenul. Formulând acest pretext, nu dorea numai să-l menajeze pe amfitrion. Făcând un bilanț în sinea lui, a fost decepționat de întâlnire. N-a putut desprinde din dialog
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
care e ghidat. Cum ar fi putut interpreta dezinteresul cu care era primit? A.K. nu era exagerat de susceptibil, nu credea că dezinteresul marelui scriitor ar fi un efect al lipsei de importanță pe care o degaja persoana lui. Oaspetele a evitat o pistă falsă pentru că a intuit natura unilateralității la T.M. Când vorbea cu cineva, scriitorul era absorbit aproape permanent de propria persoană, recepționa ce se petrece în exterior numai ca o oglindă a frământărilor sale. În afară de curtoazia care
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
însă, după cum s-a văzut, nu prea reușise să ,estompeze" virulența critică antitotalitară a cărții). Vom marca astfel și noi acest an comemorativ, cu atât mai mult cu cât fiul romancierului, prozatorul și umoristul Luis Fernando Verissimo, ne va fi oaspete între 1-3 noiembrie. Am ales să ,prefațez" apariția versiunii integrale a romanului Domnul ambasador cu un fragment din volumul II de memorii al lui Erico Verissimo, Solo de clarinet, apărut postum. Nu în ultimul rând și pentru un sentiment ușor
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
târziu am primit din Brazilia, din partea lui M.R., un bilet însoțit de o decupură din ,Curierul Poporului" din Porto Alegre, conținând o scurtă știre difuzată de United Press International și care informa că ,romancierul brazilian" se afla la Lisabona ca oaspete oficial al guvernului portughez. Acest neadevăr m-a iritat. Nu-s eu omul marilor explozii, ci al micilor implozii. Am telefonat imediat la agenția locală U.P.I. și am cerut telefonistei să-l cheme pe ,șeful". Când l-am avut
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
posibil știrea din decupură și am adăugat: ,Pretind ca agenția dumneavoastră să dezmintă cât mai curând acest comunicat. Nu e adevărat că mă aflu în Portugalia ca invitat al guvernului salazarist. Călătoresc pe cont propriu, iar în țara asta sunt oaspetele editorului meu, António de Souza Pinto. N-am acceptat și nu voi accepta niciodată vreo favoare de la un guvern totalitar". Interlocutorul meu invizibil a bâiguit doar: ,Păi, păi..." Am închis telefonul. Cum o agenție de știri de talia lui United
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
poate schimba oamenii? EF - Nu știu. Dacă ești un scriitor politic, răspunsul este da. E drept că unii oameni care m-au citit mi-au spus că poeziile mele sunt foarte importante pentru ei. La un dineu la care eram oaspete de onoare, asistența îmi citise cărțile și trebuie să recunosc că m-am simțit bine când m-au apreciat, a fost o experiență grozavă. LVR - Cum vedeți viitorul cărților fără hârtie, cărți pe CD, pe internet? EF - Nu accept această
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
că ne place mai degrabă să fim ascultați decît să ascultăm. N-am băgat de seamă nici că între românii și străinii aflați la Neptun ar fi fost o comunicare permanentă. Am schimbat anul acesta hotelul unde au fost găzduiți oaspeții de peste hotare din ideea ca el să fie cît mai aproape de Casa Scriitorilor, unde se aflau scriitorii români, și de a le permite să continue a fi împreună și după încheierea sesiunilor de comunicări ori a serilor de poezie. Urmarea
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
pe langă grădină/ în care am căutat miniaturile/ toamnă târziu/ timp desenat pentru hârtia pentru publicitate/ vânătorii au exersat pe proprietățile noastre/ noile familii încearcă posibilul/ în pavilionul despre care nu știe nimeni/ o rază ajunge uneori/ fără a trimite oaspeți acasă."
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
t.v. Care, cînd, n-a vrut să spună. Nici pe D.D. nu era supărat. Asta chiar m-a mirat. Știam că-l iubește ca sarea în ochi. Că-l enervează. Nu, nu, n-avea nimic cu D.D. Nici cu oaspetele său. Despre care mi-a spus că e autor de romane polițiste, un veleitar în ale scrisului artistic, cu figură de pantof fără perechea lui, mason la un sfert, activist mititel pe la un partid care se pare că ne guvernează
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
Zicea chiar că emisiunile lui D.D. sînt pline de alde ăsta și că nu merită să-l iei în serios. Avea ce avea cu un înalt personaj care a sunat pe post în miez de noapte ca să-l contrazică pe oaspetele lui D.D. într-o problemă vitală pentru România pe cale a intra în NATO și UE, așa de vitală că merita deranjul cu înaltul, prea înaltul, aproape cel mai înalt personaj din istoria de moment și de tranziție, să lase baltă
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
cartierul muzicienilor și cel al capitalelor, G. Călinescu (casa lui a creat strada lui) și Tudor Vianu. Ceva mai încolo, o mică intrare pentru un mare scriitor: Camil Petrescu. Eugen Lovinescu e în cartierul gării, ceea ce ar trebui pus în legătură cu oaspeții săi, veșnic călători. Lîngă Grădina Botanică se află, foarte singuratică, intrarea Constantin Noica, și pe lîngă spitalul Militar, strada aceluiași, care se intersectează brusc cu Bulevardul Dinicu Golescu, de care trece la repezeală. Asemenea întîlniri la colț de stradă, potrivite
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
atît!) a celui ce ar dori să se restabilească în patrie (în principiu) sau cel puțin revine acasă temporar. Tonul reținut nu poate masca deziluzia: "Lumea s-a purtat frumos și respectuos cu mine, dar așa cum te porți cu un oaspete". Și cu detalii semnificative: În pofida vorbelor frumoase auzite de la cei aflați la putere, în realitate instituțiile concrete mă privesc (pe mine ca și pe majoritatea celorlalți din aceeași categorie) ca pe niște străini: Academia, Uniunea Scriitorilor, Universitatea, G.D.S.-ul, Spațiul
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
postromantism ce amintește de drumul componistic parcurs de Șostakovici, ciclul celor două Sonate pentru violoncel și pian de Alfred Schnittke - compozitor originar din Rusia, a fost prezentat la noi în primă audiție românească; intensitatea emoțională a susținerii muzicale datorate muzicienilor oaspeți a fost în adevăr covârșitoare; ...a fost un veritabil complement sonor viu al stilului arhitectonic, un Jugendstil de început de secol XX - dintre cele mai frumoase în Europa - ce decorează Palatul Culturii, această construcție masivă, sumbră, bogat ornamentată, inaugurată în
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
cinegetice, filantropice și dansante, cu picant gust central-european și retro: "vorbește despre abnegația vînătorilor simpli/ despre impedimentele vînatului pe vreme de viscol/ vorbește despre braconajul străinilor/ înfierează și cere vigilență la locul de pîndă// ave ave tună mulțimea hăitașilor/ în timp ce oaspetele maestrul de vînătoare/ vizitează căminul de bătrîni/ împarte mere aspirine și sfaturi/ iar suferinzilor de podagră/ le dă lecții de vals vienez" (Vizita maestrului de vînătoare). Dar "timpul n-are răbdare", înaintînd către noi cu ajutorul corespondențelor unui baroc pluriepocal, menit
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
cea interesantă pentru lingvist - apare însă în textele cu puternice trăsături colocviale. Am vorbit de mai multe ori în această rubrică despre stilul colocvial relaxat al mesajelor (scrise mai ales de tineri) din listele de discuții, din forumuri, "cărți de oaspeți" etc. Căutarea expresivității și a creativității e o trăsătură generală și "internațională" a acestei noi zone de utilizare a limbii. Specifice sînt, desigur, sursele lor în fiecare caz în parte; pentru subiectul nostru, am ales ca material mesajele din forumul
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
și chiar dacă aici țesătura mi s-a părut puțin prea joasă pentru vocea ei, a suplinit prin muzicalitate și talent actoricesc, într-un rol care obligă să fie permanent un reflex al tuturor nuanțelor și trăirilor eroinei. Tenorul Massimiliano Drapello, oaspete des întâlnit pe scenele noastre, spunea cineva cu ironie "are marea calitate de a fi un cântăreț italian, cu tot ceea ce derivă de aici". Într-adevăr, are dezinvoltură, voce solidă dar cam dezordonată, cântă în forță, aritmic și cu acute
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
filme, față de 230 anul trecut) și care, până la actuala ediție se rezuma, îndeosebi, la producția elvețiană (în genuri, formate sau suporturi diferite, în coproducție sau nu) - s-a diversificat prin introducerea unei secțiuni de film consacrată în exclusivitate unei țări oaspete. Inaugurând seria, Invitation Quebec a adus pe malurile Aarului 22 de producții din ultimii doi ani, unele prezentate aici în avanpremieră mondială, organizatorii făcând o reverență, prin acest program, mai ales publicului francofon care, de-a lungul anilor, s-a
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
nu scrie presa. * O afirmație antologică a senatorului liberal Radu F. Alexandru preluată de mai multe publicații: "Decît să fi ars Muzeul Satului mai bine ardea Ministerul Culturii!" * NAȚIONAL își informează cititorii că premierul bulgar, Simeon Saxa Coburg a fost oaspetele premierului Năstase, la vila acestuia de la Cornu. Cu acest prilej, scrie NAȚIONAL, citînd surse din apropierea dlui Năstase, premierul bulgar a admirat ferma de păsări și animale a familiei Năstase. În urma acestei vizite, România și Bulgaria s-au angajat să se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
Gheorghe Ceaușescu Ajuns incognito în insula feacilor, după ce ,,inima-i fu bântuită de mari suferințe'', Ulise este primit cu fast regal la curtea lui Alkinoos. În cinstea înaltului oaspete cu identitate necunoscută, regele dă un banchet la care mesenii râd, umplându-și cupele. Și-n acest timp, aedul orb Demodokos cântă acompaniindu-se la chitară. Orbul, inspirat de muze, povestește cearta dintre Ulise și Aiax pentru armele lui Ahile
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
pe când fruntașii feaci ascultă cu încântare, Ulise, răscolit de amintiri, nu-și poate stăpâni lacrimile; spre a nu fi văzut, el își acoperă chipul cu mantia. Regresiunea în timp și spațiu îi provoacă nostalgii. Nimeni, cu excepția regelui, nu observă plânsul oaspetelui. Aedul continuă să cânte fapte petrecute la Troia: și din nou, retrăind trecutul, Ulise plânge. Regele văzând suferințele eroului, oprește banchetul și îi invită pe comeseni să participe la un concurs atletic unde Ulise își dovedește măiestria. După concurs se
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
După vizita delegației din România, cu donații importante pentru școlile cu limba română de predare (calculatoare, cărți) presa de limbă ucraineană a publicat materiale cu conținut contradictoriu. Presa oficială a Administrației regionale și a Consiliului regional în articolul Caravana culturală - oaspetele României a reflectat în mod realist evenimentul: întâlnirile oficiale și conținutul discuțiilor, donațiile (ziarul Libertatea cuvântului - care apare săptămânal în două limbi: română și ucraineană (din 25 oct. 2002). Ziarul independent Ceas (Timpul) (din 25 oct. 2002) publică pe prima
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Alex. Ștefănescu Până la întâlnirea cu cartea lui George Popa, Metafora și cei trei oaspeți ai poemului (Iași, Editura Cugetarea, 2002), eu credeam în mod naiv că metafora este o figură de stil printre altele și anume o comparație din care lipsește termenul comparat. Ce gândire simplistă! Și ce impietate! În realitate, după cum ne explică
Potențialul semnificant și virtutea valorizantã by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14654_a_15979]
-
mod naiv că metafora este o figură de stil printre altele și anume o comparație din care lipsește termenul comparat. Ce gândire simplistă! Și ce impietate! În realitate, după cum ne explică George Popa, metafora este o regină. "Regina" imaginarului. Iar oaspeții ei, cititorul, criticul și traducătorul, "au îndatorirea spirituală să răspundă iluminat la iluminare". Mă întreb, copleșit de bănuieli sumbre, dacă mi-am îndeplinit întotdeauna această îndatorire. Mi-e teamă că nu. În viziunea lui George Popa, lectura unui poem nu
Potențialul semnificant și virtutea valorizantã by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14654_a_15979]
-
unul după altul, pronunțînd foarte românește Paris Saint Germain. A plouat la meciul "mare" dintre România și Norvegia. Distractive clișeele crainicilor: de pildă, acela că terenul desfundat le convine norvegienilor. Pe de o parte mai niciunul dintre selecționații din echipa oaspete nu joacă la cluburi norvegiene, pe de alta, nu cred că serioasa țară nordică și-ar permite nesimțirea de a avea terenuri în starea celui din Ghencea. Alt clișeu: "minunatul nostru public". Minunatul nostru public a fluierat cu osîrdie imnul
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]