5,280 matches
-
și ducea viața în sfințenie: cum o duci tu acum, după ce ți-ai sfârșit viața? Din ce amar îți este țesută soarta? (Soartă care s-a și văzut în clipele premergătoare vieții tale, când ai căzut dimpreună cu întreaga-ți oaste pe câmpul de luptă din Sciția, făcând de râsul geților mult trâmbițata forță a Romei!). Dar tu, Valeriane, care față de slujitorii lui Dumnezeu ți-ai dat în vileag aceeași sete de sânge: și la tine s-a văzut până la urmă
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
resentimente păgâne, pătimașe, vrăjmașe, lașe și trădătoare s-au strecurat o parte și la curtea și în palatul imperial, complotând și defăimând, aducându-i mai apoi destul de multă mâhnire și suferință. Pe câmpurile de luptă tânărul și frumosul comandat de oști se avânta în locul cel mai primejdios, biruind. Era un războinic falnic, curajos, viteaz, un bărbat cumpătat, strategic și un iscusit călăreț, demn de strămoșii săi, neîntrecuții sciți. Prin dragostea și educația primită de la părinții săi daci, prin zestrea sufletească, prin
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
obișnuiau să-și omoare timpul prin pauzele dintre bătăliile Reconquistei exersându-și îndemânarea și iuțimea în lupta cu exemplarele cele mai impresionante ale acelor tauri legendari. Însuși eroul național al Spaniei, El Cid Campeador, pe lângă incontestabilele calități de conducător de oști de care a dat dovadă, a fost un toreador magnific, „Marea Mândrie a Castiliei”, după cum îl descrie poetul Nicolás Fernández de Moratín. De atunci și până astăzi, întreaga națiune spaniolă pare decisă în lunile de vară să nu se abată
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
desăvârșită și fiind frumos la chip și viteaz în luptă, prin osteneală, pricepere și destoinicie, tânărul Gheorghe s-a făcut prețuit și, îmbrățișând slujba armelor, în scurtă vreme, a cucerit cele mai înalte cinstiri, până și dregătoria de conducător de oaste, în garda împăratului. Cunoscând, deci, decretul de prigonire împotriva creștinilor, îndată Gheorghe s-a înfățișat singur înaintea împăratului Dioclețian și, înaintea întregii curți împărătești a mărturisit deschis că este creștin și că înțelege să slujească în oastea împăratului ca ucenic
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
de conducător de oaste, în garda împăratului. Cunoscând, deci, decretul de prigonire împotriva creștinilor, îndată Gheorghe s-a înfățișat singur înaintea împăratului Dioclețian și, înaintea întregii curți împărătești a mărturisit deschis că este creștin și că înțelege să slujească în oastea împăratului ca ucenic al lui Hristos. Uimit de această mărturisire și îndemnat de Galeriu, Dioclețian a dat poruncă să fie dus în temniță și pus la chinuri, ca să se lepede de credință. Și a fost trecut prin toate vămile muceniciei
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
totuși să plec acasă: cineva trebuia ca, după defilare, să încarce din nou echipamentele în camion și să le ducă la ICPIL, la depozit. Trupa plecă la defilare, iar eu am rămas la umbră, în Herăstrău, până s-au întors oștile înapoi, victorioase, prăfuite, lac de sudoare! Mai rău, însă, decât noi, cu afetele de mitralieră, au pățit-o cei care trebuiau să facă reprezentații, cu panouri, seara, la serbarea de 23 August, chiar pe stadion. Pe colegul meu de birou
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
rămas în viață, între ei Nică și Manole, nădejdea bătrâneții ce urma să-i vină. În pragul războiului, Nică era deja însurat și avea și trei prunci de crescut, iar Manole era tocmai la vârsta când țara îl cerea la oaste. Acum însă, țara avea nevoie de mai mulți ostași, așa că n-a scăpat de rechemare la datoria ostășească nici bădița Nică, cum îi zicea fratele mai mic. Biata mamă știa ce înseamnă războiul din cele ce văzuse în celălalt, din
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
nr. 2295 din 13 aprilie 2017. Într-un loc frumos numit Ghetsimani Căzut la pământ se ruga Iisus, Se lupta cu monștrii vii și cu satanii, Tată- neputința îmi vine de Sus. Ruga mea-i amară și a mea povară, Oștile haine vin ca să mă ia, Singur și mă rog, Tată,-n astă seară, Eu mă urc pe cruce fac pe voia ta. Ochii mei-n lacrimi poartă a mea durere, Planul Mântuirii împlinitu-sa! Întărit de îngeri-am o mângâiere
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
boală se va vindeca. Citește mai mult Într-un loc frumos numit GhetsimaniCăzut la pământ se ruga Iisus,Se lupta cu monștrii vii și cu satanii,Tată- neputința îmi vine de Sus.Ruga mea-i amară și a mea povară,Oștile haine vin ca să mă ia,Singur și mă rog, Tată,-n astă seară,Eu mă urc pe cruce fac pe voia ta.Ochii mei-n lacrimi poartă a mea durere,Planul Mântuirii împlinitu-sa!Întărit de îngeri-am o mângâiereC
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
în toate marile înfăptuiri istorice ale Neamului, în fruntea dorințelor, a luptelor, a suferințelor, a sacrificiilor, a frângerilor, a biruințelor și a împlinirilor Nației milenare a stat continuu Biserica: în frunte, la mijloc, peste tot, căci Voievozii, boierii, țăranii și Oastea țării erau Trupul și Sufletul drept măritor creștin al Moșilor și Strămoșilor Strămoșilor noștri. Nu există Unirea unui Neam fără trecut, fără prezent și fără viitor! Când apostolatul uniunii religioase există, când cel național este frânt între poporul-elită și populația
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Acasa > Poeme > Devotament > FREZII Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului FREZII Când părul tău miroase iar a frezii Și brațul alb spre mine iar ți-l scuturi, Își cheamă iarna oștile zăpezii, Dar viscolește tot cu roi de fluturi. Și gerul mușcă iar din noi, de-o vreme, E iarnă iar și iarăși cresc nămeți, Dar nu mi-e frig și n-am de ce mă teme: Cu ochii tăi de foc
FREZII de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1426785256.html [Corola-blog/BlogPost/370191_a_371520]
-
bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri fără de canoane ... Citește mai mult Iașul meu, oraș romanticUnde teii-și varsă floareaîntr-un dans profund hieraticRăspândind în jur visarea.Luna-și scrie embargoul...Unde-o fi acum poetul?Enigmatic stă CopoulPare-a tăinui
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
-a tăinui ascetul.La bojdeucă, lampa-i stinsă,A plecat demult bădița,Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița.Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri,Aprind candela luminiiîntr-o lume de reziduuri.Sfărâmând în jur muțeniiPlâns de clopote slăbiteCheamă oastea la vecernii,Of, ce vremuri răvășite...Tineri fără de canoane... XIV. GRĂUNTE DE LUMINĂ, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1902 din 16 martie 2016. Cine sunt eu... mă-ntreb adeseori, Grăunte de lumină încolțit Pe-un bulgăre de viață
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
a putut lupta pentru a-l salva. Invidia din rândul vampirilor este descrisă, prin trăiri ale muritorilor, vampirul Ursuz fiind ...invidios, gelos și uneltitor. Ba, mai mult, vampirul uneltitor, dorind să stăpânească, apare în lumea muritorului și-și oferă serviciile oastei care luptă cu turcii: „Auzind acestea, Ursuz decise să le dea o mână de ajutor. Trecu prin perete desfășurându-și mantia neagră ca niște aripi uriașe, cu gheare lungi și ascuțite. Rânji arătându-și caninii lungi și îngălbeniți de atâta
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
frumoși,Să crească iar plete pădurilor, lăsate de voi ... III. DANIELA POPESCU - VERSURI (4), de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016. LIMBA ROMÂNĂ ÎȘI CHEAMĂ OSTENII Limba română își cheamă ostenii E o chemare la oaste cum n-a mai fost Nu-i vorba în dodii, ori deșarte vedenii, E însuși poporul cel pe care-l trage la rost. Priviri pierdute, speriate, ori goale, Bieții soldați și-aruncă mirați. „Ce-i veni azi bunicii să vorbească
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
porți?” „Dar vorbește, odată, limpede, mama!” O ruga olteanul cu glas repezit. „Pe nepusă-masă ne cheamași să dăm seama, Când și cocosul obosi de cucurăgit?” Citește mai mult LIMBA ROMÂNĂ ÎȘI CHEAMĂ OȘTENIILimba română își cheamă oșteniiE o chemare la oaste cum n-a mai fostNu-i vorba în dodii, ori deșarte vedenii,E însuși poporul cel pe care-l trage la rost.Priviri pierdute, speriate, ori goale,Bieții soldați și-aruncă mirați.„ Ce-i veni azi bunicii să vorbească agale
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
ani, Degeaba, la străini, te dau! Te-am dat la ruși, te-am dat la turci, Te-am dat cu aur în găleți! Pe domni i-am ridicat în furci, Lingăi, la ’nalte curți valeți! Fiii ți-am luat la oaste Ca să-mi apere averea; Le-am băgat sula în coaste, Când le mai sporea puterea. Nu mai săruta icoană, De-acuma nu mai are rost! Te-ai ținut mereu cucoană; Cu ruj pe buze țineai post. Lutul de-l ai
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ce_daca_bate_toaca_.html [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
rug am trecut mulțime de izvoare care ne spală de păcate sufletele noastre împăcate pornesc cu dimințile spre mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu Referință Bibliografică: În cetatea veche cu liberți / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 687, Anul II, 17 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_cetatea_veche_cu_liberti_ion_untaru_1353145788.html [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
rămas în viață, între ei Nică și Manole, nădejdea bătrâneții ce urma să-i vină. În pragul războiului, Nică era deja însurat și avea și trei prunci de crescut, iar Manole era tocmai la vârsta când țara îl cerea la oaste. Acum însă, țara avea nevoie de mai mulți ostași, așa că n-a scăpat de rechemare la datoria ostășească nici bădița Nică, cum îi zicea fratele mai mic. Biata mamă știa ce înseamnă războiul din cele ce văzuse în celălalt, din
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
de la sfârșitul domniei lui Matei Basarab, în timpul lui Constantin Brâncoveanu se trece la organizarea ostășească-slujitorească a Țării Românești în cadrul căreia boierimea deține rolul esențial și are condiții de dezvoltare. Trebuie spus însă că împărtășim, aserțiunea cercetătorului Constantin Razechevici cu privire la transformarea oastei tradiționale în una de tip slujitoresc dimensionată în timpul lui Constantin Brîncoveanu la 20 000 de oameni cu atribuții complexe. Fără împlicarea membrilor boierimii locale nu se putea rezolva nimic în Oltenia lui Brâncoveanu și apoi în tot sec. XVIII-XIX când
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
boieri, cu o bogată și verificată experiență în exercitarea dregătoriilor necesară îndeplinirii largii sale autorități și responsabilități adminictrative și judiciare asupra celor cinci județe ale Olteniei. Totodată, acesta trebuia să dovedească pricepere și determinare în domeniul militar pentru că era comandantul oștilor Olteniei, iar în timp de război, în lipsa domnului comanda toată oastea țării. Astfel, au îndeplinit în această perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
îndeplinirii largii sale autorități și responsabilități adminictrative și judiciare asupra celor cinci județe ale Olteniei. Totodată, acesta trebuia să dovedească pricepere și determinare în domeniul militar pentru că era comandantul oștilor Olteniei, iar în timp de război, în lipsa domnului comanda toată oastea țării. Astfel, au îndeplinit în această perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor necesare refacerii certății Fetislam(Cladova). La Cerneți Constantin Brâncoveanu avea amenajat chiar un conac, pe platoul de deasupra târgului actual, unde a rezidat de mai multe ori chemând
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
grande comandante, spălat de Parlament, va încăleca pe calul alb și bice la Palatul Victoria! Deși, dacă troica PSD-ALDE-UDMR se va lua de Justiție& DNA, va fi mare deranj! Prin piețele patriei! Nominalizarea lui Se(r)vill a lăsat întreaga oaste pesedistă cu gura căscată! Ponta, însuși, de etnie incertă, a aflat de la televizor! Știam că ultrașii PSD sunt habotnici creștini ortodocși, dar nu m-a mirat nici reacția misoginilor și xenofobilor a(r)borigeni. Îi văd zilnic manifestându-se pe
TABLETA DE WEEKEND (180): SURPRIZE SURPRIZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1483058707.html [Corola-blog/BlogPost/368701_a_370030]
-
e văduvită De a "pizmei răutate"! Sper-n suflet îndârjită Și dorind din libertate Să fim frați până la moarte. Țara mea e împărțită În români prin patru zări Pe la colțuri uneltită De viclenele urmări. Țara mea e numai una Este oastea cea creștină A fi sclav nu e totuna Și credința se clatină. Țara mea-i vatră străbună De vreo mii de ani încoace O trufie ne răzbună Și poporul supus, tace. Țara mea-i țară frumoasă Cu voinici și fete
TU, ROMÂN! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1469808506.html [Corola-blog/BlogPost/376507_a_377836]