9 matches
-
Eminovici povestea despre mama sa : „Avea pretenții de nobleță față de tata, zicând că Iurăsceștii, străbunii ei, au fost boieri de I-îia ordine. Tata n-o contrazicea, decât îi obiecta că, la drept vorbind, mai nobil a fost Donțu decât Iurăsceștii” Obârșea răzășească veche se fixase adânc în conștiința poetului și chiar în preajma tulburărilor psihice din vara anului 1883 reapar într-un proiect de epitaf pentru Raluca :„ În acest morment odihnesc/ remeșițele repausatei/ șerbei lui Dumnezeu/Ralu Iura / fiica Stolnicului/Vasile Iura
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Solca a fost finalizată de construit în 1622. După vorbele cronicarului, ""și cît s-au mîntuitŭ de împărățiie, s-au apucat cu toată osirdiia de obîrșirea mănăstirei Solcai, care urdzise la domniia dintăi, ce nu o fîrșise. Este mănăstirea Solca obîrșită de dînsul și sfîrșită în anul 7131, după'împărățiie"". Domnitorul Ștefan Tomșa a fost mazilit în 1623 și a murit printre străini pe malurile Bosforului. Lucrările au continuat și după mazilirea ctitorului; într-un document din 2 mai 1635 se
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
în Vrancea, cum crede Ion Diaconu sau în Cîmpulung-Muscel (astăzi Argeș), cum susține Alexandru I. Amzulescu? Dar ce importă locul? Cît despre data vechimii ei, N. Iorga credea că n-ar atinge două sute de ani, pe cînd alții o cred obîrșită din adîncimi imemoriale. Cert este numai că dacă încă din prima ei formă, balada conținea sublima evocare a Morții nupțiale, autorul anonim a fost un poet de geniu, în cadrul literaturii orale universale. Dacă însă succesivele momente ale baladei sînt opera
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
de o beserică stricată ce s-au numit Besereca Albă,... aproape de Mitropolia cea Veche, să facem pe acel țintirim ... altă svântă Mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă... suptu hramul Streteniia Domnului... Dumnedzău cârmuindu-ne și agiutându-ne de o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu... socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis” Ia să vedem ce mai spune doamna Anastasia: “Avându Anița logofeteasa răposatului Solomon Bârlădeanul... niște... case
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Besereca Albă” și alți megieși pe care mitropolitul îi înșiră în zapis. Acestea se petreceau doar la un an după ce doamna Anastasia a zidit noua mitropolie cu hramul Stratenia Domnului, despre care spune că “După mila puternicului...Dumnedzău... o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu”. Priveam la ea cum este transpusă în veac... --Cum văd, iubești istoria - am sfârșit eu discursul. --Și pe cine mai iubesc eu? --Dacă aș ști... --Ba știi, dar... - mi-a răspuns ea oftând
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
țărăi... socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă...aproape de Mitropolia cea Veche să facem pe acel țintirim...o altă svîntă mitropolie țărăi”. Acum e limpede ca lumina zilei, fiule, că lângă mitropolia „obîrșită” de doamna Anastasia pe locul fostei Biserici Albe exista o Mitropolie Veche... Mare ți-i minunea Ta Doamne! Am ajuns să aud chiar din gura sfinției tale tălmăcirea acestui adevăr, pentru că eu singur nu reușeam să mă dumiresc deplin... Bătrânul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
stricată altă svântă mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă, și... începând a face și a zidi din temeiu acea svântă casă...să hie mitropoliei țărăi suptu hramul Streteniia Domnului. Și...cârmuindu-ne și agiutându ne de o am și obârșitu, și o-mpodobitu, și o am înzăstratu,...cu veșminte de odoare, socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis.” La sfârșitul lecturii, bătrânul, care m-a ascultat cu atenție, a întrebat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
un eseu liric inclus în A doua lumină - are, pentru Perpessicius, o semnificație asemănătoare: „Tradiția însă, pe care d-sa socoate să o revendice pentru poezia nouă - efortul poetului contimporan de abstractizare a elementelor înconjurătoare, de surprindere în imagini - se obîrșește - ce admirabilă tradiție! - din seva eminesciană. E la mijloc mai mult semnul unei mari iubiri, al unui cult, și aceasta cinstește pe dl Ilarie Voronca și pe atîția dintre tinerii poeți moderniști”. Și: „Toată poezia de compoziție, din cea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
atinse de „tristețea metafizică”. „Dezmărginirea” din Poemele luminii și Pașii profetului e căutată acum nu spațial, în afară, ci interior și temporal, scormonind străfundurile memoriei. Comunitatea cu Marele Tot are loc printr-o coborâre spre tiparele originare ale ființei, spre „obârșii”, la „mume”. Lauda somnului, cel mai înalt punct al liricii blagiene, împinge universul într-o noapte ancestrală, grea de latențe zămislitoare. Aici trăiește prefigurarea fantastică a întregii spețe, fiindcă totul se situează pe tărâmul visului care permite sângelui să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]