149 matches
-
turcesc asupra comerțului românesc, grînele noastre încep să fie căutate în Europa și atunci boierii acaparează pămînturi, creindu-și mari latifundii. Indiferent dacă i se acceptă sau nu lui Stahl acest punct de vedere (preluat, repet, de la N. Iorga) rămîne faptul obștiilor devălmașe din enclavele rurale mai izolate, pe care Stahl are meritul extraordinar că le-a studiat și apoi comunicat public prin cartea amintită. Se cuvenea să precizez de la început că toate aceste mărturisiri ale lui H. H. Stahl și altele
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
câte sunt dorim să le evidențiem în cele ce urmează spre folosul celor interesați de: alimentația tradițională; arhitectura țărănească; zămislirea coloanelor cerului (troițele); târgurile de animale; ocupațiile și obiceiurile; harnașamentul bidiviilor și mai presus de toate portul popular al locuitorilor obștiilor sătești din zona Orăștiei. Darurile oferite de gazde, colindătorilor drept recompensă pentru urările făcute țin, în bună parte, de alimentația tradițională a poporului român. Iată, în textul versificat a unui colind cules de folcloristul C. Bogariu din Băița, cinci dintre
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
1998, vol. I, p. 144). Soluția: obștea mare se întrunește pentru a căuta o soluție satisfăcătoare: „Adică noi toți locuitorii din satili ocolului Vrăncii ne-am adunat toati satili la un loc și înaintea Vornicii am hotărât, cu primire de obștie tuturor, ca mai bine să ne învoim și să disbracăm toate goanele dintre noi”, și anume, decide ca muntele Mușa să fie dat înapoi poienarilor, luându-l de la nerejeni, și „să rămâie fieștecare hotar în stăpânirea veche ce au urmat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de atac. ... Articolul 73 *) Art. 73 a fost abrogat art. 1 pct. 21 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M.Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 73 avea următorul conținut: "Art. 73. (1) Obștiile de moșneni ori răzeși și composesoratele vor fi reprezentate prin unul sau 3 mandatari aleși sau numiți din oficiu, afară dacă legile speciale nu dispun altfel. (2) Când toți membrii unei asemenea colectivități se învoiesc, ei numesc mandatarii prin înscris
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
Capitolul 1 Cadrul și mijloacele de îndrumare Articolul 42 Sînt considerate de interes obștesc și sînt supuse dispozițiunilor legii de față, următoarele categorii de pășuni: 1. Pășunile comunale, inclusiv pășunile sau toloacele comunale din Bucovina. 2. Pășunile în devalmesie aparținînd obștiilor, composesoratelor, asociațiunilor, precum și locuitorilor împroprietăriți, sau grupurilor în număr mai mare de 25 persoane, sub orice denumire a coproprietarilor lor. 3. Pășunile de rezervă, dela munte și dela baltă, inclusiv cele alpine, aparținînd Statului, sub orice formă, județelor, comunelor, sau
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
s'ar ivi neînțelegeri între posesorii învecinați. În cazul unor astfel de neînțelegeri inginerul cadastral va fixă ambele hotare provizorii a suprafețelor litigioase. d) Întocmirea planului parcelar cadastral al comunei și indicatorului alfabetic și topografic al posesorilor. ... Cetele de moșneni, obștiile sătești, precum și celelalte colectivități de persoane, cari fără a forma o asociațiune cu caracter de persoană juridică sînt de obște cunoscute sub o denumire colectivă, vor fi înscrise în indicatorul alfabetic cu denumirea lor colectivă; tot odată se va alcătui
LEGE nr. 93 din 13 aprilie 1933 pentru organizarea cadastrului funciar şi pentru introducerea cărţilor funduare în Vechiul Regat şi Basarabia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106066_a_107395]
-
lăsate în proprietatea actualilor titulari: orezăriile existente, bunurile agricole aparținînd mănăstirilor, mitropoliilor, episcopiilor, bisericilor, parohiilor și așezămintelor bisericești, bunurile Domeniilor Coroanei, ale Eforiilor și Așezămintelor spitalicești, precum și cele ale Academiei Române, Casei Școalelor și celorlalte așezăminte de cultură, ale composesoratelor, urbariatelor, obștiilor și cooperativelor sătești, de asemeni și fanetele și pasunele aparținînd comunelor și în general toate bunurile făcînd parte din patrimoniul Statului. Capitolul 4 Procedura exproprierii și împroprietăririi Articolul 9 Primarii comunelor rurale sînt obligați că în termen de 10 zile
LEGE Nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106088_a_107417]
-
a sfătuit că numai prin obști s-ar putea face cumpărătura și că le va da tot sprijinul. - Dar, fiindcă pentru obști nu erau încă statute scrise, el i-a scris controlorului Mazăre Drăgoi: - „Mazăre, du-te la Filipeni, formează obștie și redactează statutele așa cum ai să crezi că e mai bine - adică, în sprijinul legii.” - A venit controlorul la Filipeni, ne-am adunat cu toții la primărie. - Și ne-am sfătuit să formăm obștea. Controlorul dicta statutele, iar C. Tabarcea și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a închis. Deci, moșia ne-a costat 1.212.000 lei, cu toate acareturile și conacul. Obștenii au achitat moșia, în rate, atât la Creditul Funciar, cât și la Federală. Dar cum prinseseră gust de a mai cumpăra pământ prin obștie, s-au mai cumpărat și alte moșii. Dintre obștenii de la „Sf. Treime” cel dintâi care s-a mutat la lot a fost Miti Roman Pușcuță. Iar acum pe moșia Dobreana sunt 35 de gospodării cu case șindrilite, cu livezi de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după mai mult timp cu copii, copii rezultați din căsătoria mixtă vor rămâne țigani, iar părinții să se departă. Prea înălțate domne! După cumu au luminatu Sfăntulu Dumnedeu cugetul nostru la acestă aședare, ce s`au făcut cu sfatu de obștie, așa amu socotitu că este cu cale a se ținea și a se păzi de cătră toți, care fiindu pentru odihna și îndestularea dreptății tutroru, să rămăie ca o pravilă statornică și nestrămutată. Iaru hotărărea cea desăvârșitu rămăne la înalta
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
recurgă la subscripții publice, care, adesea, au jucat un rol salvator. La un moment dat, Sfatul Administrativ nota pe marginea proiectului de construire a liniei telegrafice Bacău-Roman, că nu rămâne altă soluție „...decât a se face din nou apel la obștiile orașelor acestora, ...iar la din contra, această lucrare să va amâna până la vremea când capitalurile telegrafului vor înfățoșa închipuire, fără jignire a cheltuielilor ordinare”. La greutățile de ordin financiar se adăuga și poziția lipsită de înțelegere a autorităților ținutale, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
CHISALIȚĂ, [BALAUR] PEP[ELEA] Bine V-am găsit, împărate, {EminescuOpVIII 369} [ÎMPĂRATUL] Bine ați venit. Ei, ce se mai aude? PEP[ELEA] Bună pace, împărate. STRO[LEA] Ș-o babă. PEP[ELEA] Am venit, împărate, c-o jăluire, ca din partea obștiei să fie zis, că bate grindina-n ogoară și mor vitele - și iaca, să vorbească Strolea. STR[OLEA] O babă, împărate. HAPLEA Apoi să vedeți, Măriile Voastre, că de... cindure tot copii suntem împărăției, cum vine vorba - iaca, zică chiar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
italienii, ci cu oricare popor care ar pofti să-l siluiască. Deci față cu cererile papei va fi mlădios și condesscent, solilor le va răspunde și le va da drumul cu bună pace și prietenos, fără de-a cășuna însă obștiei vro silă sau pagubă. De vom speria nelavreme vânatul - zise el la sfârșit - atunci tot folosul vînătoarii se va pierde, o perspectivă sigură daca ne amintim puțina bunăvoință a papei". După povețele acestea ale împăratului, patriarhul cu clerul cellalt se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
guvernamentale și s-a făcut râs de adevăr! Așa îs că delegaților votați de aproape unanimitatea alegătorilor nu știm dacă le-a rămas un vot măcar! 123 de locuitori au protestat, trimițând în reședință 15 delegați cu protest iscălit de obștie! Țăranii zic în suplică: Voturile noastre, la alegerea de delegați la care am fost chemați în zilele de duminică și de luni 10 - 11 aprilie curent, au fost furate din cutia de vot, în care au fost puse și înlocuite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
facă timp de secole, au reușit imitațiile modelelor apusene în secolul al XIX-lea. Despărțirile teritoriale abstracte, individualizarea proprietății funciare, pulverizarea "legăturilor de neam", au dizolvat organizarea sătească. Și nu trebuie să uităm că I.G. Duca, în 1921, propunea împroprietărirea obștiilor țărănești și nu individual, această intenție eșuând "în fața dorinței țăranului de a fi stăpân la el acasă" (Vulcănescu, 1997: 144). Desigur, încercarea de a depăși toate aceste puncte de vedere ne îndreaptă către un alt tip de analiză, care caută
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi dorit (n număr (nsemnat, ar fi fost dificil să se agrege o atitudine ș( o acțiune comună (n cadrul obștilor deoarece, arată el, "...obștiile nu conzistă dintr'o masă omogenă de țărani, ci din clase de țărani" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 305). Obiectivitatea ș( realismul cu care Gherea (nțelegea să abordeze problemele, (l fac să arate că "țăranul nostru, crescut (n condițiile neoiobagului ș( av
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( realismul cu care Gherea (nțelegea să abordeze problemele, (l fac să arate că "țăranul nostru, crescut (n condițiile neoiobagului ș( av(nd psihologia acestuia, e cam puțin susceptibil să devină membrul unei obștii semisocialiste, ș( să muncească stăruitor pentru obștie, sub cuv(nt că o părticică din munca asta (( va reveni ș( lui, ori sub cuv(nt de interese obștești superioare" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 306). Mai mult, Gherea identifica o problemă de sistem: "E o contrazicere flagrantă să cauți să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Țăranii păstrau libertatea completă de a se constitui în obști sau în alte forme de exploatare în comun a pământului. Statul trebuia să intervină cu întreaga lui putere materială și morală pentru a se da o cât mai intensivă dezvoltare obștiilor. El trebuia să le înlesnească procurarea creditelor cu dobânzi mici, a inventarului agricol viu și mort și a altor mărfuri, spre a convinge pe săteni de avantajele muncii în comun. Proiectul interzicea cu desăvârșire arendarea oricăror bunuri rurale. El cuprindea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Moise; aceea a creștinismului este opera lui Iisus Hristos; aceea a budismului este plăsmuirea lui Budha; și așa mai departe, cu Luther, Calvin și cu Întemeietorii altor secte religioase; ca Raskolnicii din Rusia, mormonii din America, care inspiră totdeauna obștiilor lor oarecare principii morale particulare. Cum voim noi oare ca asemenea plăsmuiri absolut individuale să constituie științe? Dar să părăsim critica a ceea ce volumul ar fi trebuit să conțină, pentru a-i cerceta cuprinsul. Constatăm Întâi că toți Învățații din partea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
într-aceste casă... s-au mai făcut și alte casă alăture... care casă s-au socotit și s-au hotărât ca să rămâie... curți domnești”. --Toate bune și la locul lor, sfințite, dar de unde bani? Vodă, însă, împreună “cu sfatul de obștie s-au socotit ca acum la slujba vădrăritului anului acestuia 1795, afară de opt bani vechi obicinuitul vădrărit și afară de câte un ban nou de vadră, banul milii, să se mai ia încă câte doi bani noi de toată vadra, pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Benețti și Burghelești. Un titlu de mândrie al satului Tanacu îl constituie faptul că s-a păstrat caracterul de sat răzeș. Că în toate satele românești și în Tanacu cea mai veche știință e « obiceiul pământului » după care era condusă obștia. În fruntea satului se află un vornic (primar), cu atribuții totale, ajutat de sfatul bătrânilor sau al juraților. Primarul și sfatul juraților aveau în general atribuții privind bună administrație a comunei. La originea satului Tanacu, ca la a multora dintre
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
pește sărat și încă “2 pești de car” pentru sfințiile lor de la Trei Sfetite? ― Nu aveau încotro, fiule, fiindcă așa scria în “testament de la ziditoriul sfintii m(ă)n(ă)stiri, răpăosatul Vasile vod(ă)” (Lupu). Și “exarhii a tuturor de obștie mănăstirilor Sfeti Gorii” (Muntele Sfânt) trebuia să se “înfrupte” și ei când era zi de “dezlegare la pește”. ― Să încercăm a face încă un pas, părinte. ― Voie ca de la vodă, dragule. ― Nu știu cum se face, dar mereu îi întâlnim pe greci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfinția sa fericitul patriarh al sfintei cetăți Ierusalimului, chirio chir Parfenie, și văzând domnia mea că nu puțină osteneală au arătat cu învățăturile sale cele duhovnicești către folosurile sufletești a obștii, așijderea și egumenii acestor mănăstiri... pururea aflându-se în slujba obștiei,... și mai mult îndatorește pe tot creștinul a se cinsti cu cele mai... nemăsurate daruri, am făcut obicei tuturor mănăstirilor Sfântului Mormânt, adecă: Galata, Barnovschi și Cetățuia și a Sfântului Sava și Bârnova,... ca să scutească aceste mănăstiri toată desătina pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mă bucur cu adevărat, citindu-l. „Așa spune, fiule. Poftim, citește-l! Iau manuscrisul cu repeziciune...Pe măsură ce îi deslușesc, buchiile mă conving că gândul meu privitor la călugăr este întemeiat: „Noi Mihai Cihan Racoviță voievod,...Dă vreme ce alesul dintru obștie Duca Satirovici de la Thasos ne-au arătat hrisov de la preiubitu fratile nostru domniia sa Costantin Niculai voievod (Mavrocordat n.n), întru care scrie pentru mai sus numitu că, aflându-să înpodobit cu învățătură elinească și de altile, știind bine și limba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
din Liești. Au apărut mai devreme, în aceste sate, vârfuri social-economice cu slujbe și interese centrifuge, altele decât cele specifice obștii devălmașe. Oamenii cu mici dregătorii de stat vor contribui din plin și eficient la accentuarea procesului de disoluție a obștiilor mari, facilitând desprinderile și separarea în favoarea unor boieri cu funcții superioare, cum au fost, de pildă, Nistor Ureche, socrul lui Isac Balica la Boziești, Bilăi și nepoții săi la Torcești, Corpăceștii la Tămășeni și alte nume, pe care documentele pierdute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]