114 matches
-
Zei și demoni i se închină De peste munți și valuri... Joacă galbenii șirag Pe sânii de fecioară... Obrajii....câmp de maci aprinși Și gura....primăvară... Trupul de viespe se ascunde În falduri și dantele... Bat picioarele pe câmp Strânse în obiele... Iar când noaptea peste șatră Îmbracă totu-n stele... Sunt toți flăcăii-n jurul ei Mânați de gânduri rele... Toți o iubesc cu foc, dar ei Nu-i pasă nici de fel... Ea s-a născut și a crescut, Și
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1439022848.html [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
a venit, rupt de oboseală și de frigul care-i pătrunseseră în toate mădularele, l-a ascultat pe bulibașă și s-a culcat în cort, în locul dinspre marginea unde era căruța. N-a dat jos de pe el decât bocancii și obielele, trăgând în locul lor ciorapii de lână împletiți într-un cârlig, ca să fie mai groși, de nevastă-sa, înainte de a pleca de acasă. Îi încălța numai în cantonamente când se culca, să nu-i înghețe picioarele. Foaia de cort a întins
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
cu jind pe geam la copiii care alergau prin troiene și mi se scurgeau ochii după ei. O singură dată sau de două ori, nu mai țin minte exact împrejurările, am încercat și opincile, după ce am fost înfășurat zdravăn cu obiele, mi-au legat nojițele până sub genunchi că frate-meu s-a uitat la mine și mi-a spus admirativ: ești motorizat că n-ai treabă, poți să mergi și la onu să ceri pace. N-am prea înțeles ce
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
palpitații, așa cum zice binecunoscuta reclamă. Probabil că cei mai în vârstă au văzut și grozăvii mai mari decât acești câțiva bulgări de zăpadă! Cred că oamenii au uitat, când, copii fiind, încălțau peste ciorăpeii nu foarte groși, niște cârpe moi, obiele - cum le spunem noi în Moldova - și apoi cizmulițele de cauciuc, fiindcă erau foarte bune la zăpadă. Chiar și așa, după o zi de școală sau după o zi bună la joacă, ajungeam acasă tot uzi până la tălpi. Nu murea
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
vatră ei au scos Cărbunele ce-i încă aprins Să îl facă pe om mai focos Însă în zăpadă,el s-a stins. Dar iată,vine și Costică, În mână cu multe surcele, Ca să îi facă măturică, Chiar și opincilor obiele. Iar din cărbunii ce au rămas, Ei au făcut bumbi la jiletcă. Dar omul e trist și fără glas, Că șade singur în potecă. Omul cel mândru de zăpadă Cu ai săi ochi negrii de cărbuni Stă cuminte lângă ogradă
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1485014778.html [Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961]
-
si strigă de afară: - Mama, mi-i foame! - Noa binie, mama, că ți foame! Nu mi-am putut închipui niciodată chipul „mamii”. Dar o vedeam în rochia „înverigată” de petec (țesătura deasa de lâna, din care se făceau rochii, cioareci, obiele și străcători), croita dintr-o bucată, ”din umere pan în pământ”, încinsă la mijloc cu o brăcire țesuta tricolor. - Can o murit mama, ieream de șeptesprazăce ani. Ea o murit până-n Paști cu câteva dzâle, tatuțu până-n Creciun. Ș-am
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
Zei și demoni i se închină De peste munți și valuri... Joacă galbenii șirag Pe sânii de fecioara... Obrajii....câmp de maci aprinși Și gură....primăvară... Trupul de viespe se ascunde În falduri și dantele... Bat picioarele pe câmp Strânse în obiele... Iar când noaptea peste șatra Îmbracă totu-n stele... Sunt toți flăcăii-n jurul ei Mânați de gânduri rele... Toți o iubesc cu foc, dar ei Nu-i pasă nici de fel... Ea s-a născut și a crescut, Și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ada_segal/canal [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
negru curge-n valuri...Zei și demoni i se închinăDe peste munți și valuri...Joacă galbenii șiragPe sânii de fecioara...Obrajii....câmp de maci aprinșiși gură....primăvară...Trupul de viespe se ascundeîn falduri și dantele...Bat picioarele pe câmpStrânse în obiele...Iar cand noaptea peste șatrăîmbracă totu-n stele...Sunt toți flăcăii-n jurul eiMânați de gânduri rele...Toți o iubesc cu foc, dar eiNu-i pasă nici de fel...Ea s-a născut și a crescut,Si va trăi doar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ada_segal/canal [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
zadar...și să nu ne mai încălțăm niciodată cu ghetele pe dos!... Eu, atunci...port opinci, tată! le port pe față și pe dos! le port cu fața la spate și invers! și țin cald, că pun paie în ele, și am obiele din postav, și mi-s dragi ca ochii din cap (așa se zice, nu?)...când calc într-o știoalnă, se face vid, bădie, nu șagă!...Și uite-așa mă visez drum de țară, să meargă pe mine fetele cu ghete
Câteva cuvinte pe deal şi o fată cu ghetele pe dos by http://balabanesti.net/2012/04/25/cateva-cuvinte-pe-deal-si-o-fata-cu-ghetele-pe-dos/ [Corola-blog/BlogPost/339921_a_341250]
-
nici nu mai fumează. În schimb, eu trag, că am un bai, Mahoarcă din lulele; Dac-am s-ajung cumva în rai, Mă voi spăla de rele. Ce frig mi-a fost... nu mai zic alta; Nici n-am avut obiele. S-a dezlipit la cizme talpa, Căci nu mai sunt din piele. Ce trist am fost în iarna asta, C-am stat mai mult în casă... Că mi s-a pocăit nevasta Și-un of mă tot apasă... Referință Bibliografică
ŞI-UN OF MĂ TOT APASĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Si_un_of_tot_ma_apasa_george_safir_1329895565.html [Corola-blog/BlogPost/346819_a_348148]
-
a mitelor și prin faptul că țesătura se piaptănă; croiul este identic celui din Oaș, dar diferă prin modul de purtare, în Maramureș se ține pe umeri având o mânecă în față. Încălțămintea Maramureș: opincile din pile de vită cu obiele țesute din lână albă vor fi înlocuite de cizmele negre (uneori și roșii) cu toc și cu ornamente la călcai(ținte) Anexe, podoabe: Un rol aparte în ținutele femeilor aveau bijuteriile și accesoriile vestimentare. Datorită calităților materialelor din care au
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
în saț de burtă. Cânta din frunză de găselniță și scrijelea ciomegele cu moacă. Avea culcuș într-un fânar și înopta în paie, acoperit cu-un țol jegos ... Sărmanul cu mintean de căpătat și-o pălărie scofâlcită avea-n picere obiele cu tălpici și-și rezema sfrijeala-n bâtă. Mâinile îi erau lungite de scurtimea de mintean. Mergea cu cheptul dezgolit de ne-ncheiatul la cămeșă și avea pielea tăbăcită-n frigul nesimțit. Gândurile în puțin se amestecau cu vise și vorbe-n
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
într-un brâu lat, Spice de grâu și albăstrele. Peste mijloc l-a așezat! Cămașă-n platcă și ițari, Pentru țăran făcu tot ea, Și pieptăraș cusut cu lână Dar parcă mai lipsea ceva...... Căci ,în picioare, nu aveau, Decât obiele de -ncălțat, Și-atunci, țăranul priceput, De opinci ,el s-a apucat. Și chimir lat, din piele groasă, Cu multe buzunare Făcu țăranu și îl puse, Să-i țină cald la șale. Și ce-a ieșit? Vedeți și voi: Costumul
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494771533.html [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
obținut din lână era gata, materialul se preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea de svetere (pulovere), veste, ciorapi (ștrimfii ¾). Pentru încălțămintea purtată în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în culori diferite, așa zise obiele pestrițe. După cum spune Alexandru MOISI în Monografia comunei Coronini, citat; ,,Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negri, încingându-se
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
preda țesătoarelor, care țeseau pături și postavurile pentru îmbrăcăminte. Firul de lână era folosit și pentru tricotarea de svetere (pulovere), veste, ciorapi (ștrimfii ¾). Pentru încălțămintea purtată în acea vreme, respectiv opincile, se țeseau obiele specifice, în culori diferite, așa zise obiele pestrițe. După cum spune Alexandru MOISI în Monografia comunei Coronini, citat; ,,Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negri, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negri, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de diferite culori. Bărbații se încing cu cureauă, brăciri sau chimir. Iarna poartă cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă în sus obielele negre cu alb sunt înfășurate cu curele obicei moștenit încă de la romani.” De acum începe portul internațional care a luat locul celui din bătrâni. Referință Bibliografică: ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
strecoară În fibra ființei mele tulbură, trezește un dor de necuprins de neînțeles, un dor de risipire, un dor de Înălțare, și un dor de moarte. Cântec vechi Cucuruz de pe ierugă Mă pusei la mândra slugă Pe opinci și pe obiele și pe buze subțirele. Am slujit un an și-o vară Doar pe o țâră de căpară. Când să-mi capăt toată plata S-a măritat fata. Scara Raiului Între munții mei și Dumnezeu Se Întinde o scară de frasin
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
lână (colțuni), de lungime până sub genunchi unde se legau cu ață, împletiți cu andrelele în casă. În cursul timpului ciorapii au evoluat spre diferite forme, lungimi și motive florale. Bărbații care purtau iarna opinci aveau peste ciorapii de lână obiele, cofecționate din pănură albă, care înfășurau laba piciorului și glezna până sub genunchi și erau fixate de curelele de la opinci. Opincile (cele mai vechi încălțări) au fost mult timp confecționate cu mijloace proprii din piele de porc, mistreț sau vită
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
tăbăcită se croia pe dimensiunile piciorului și se făceau niște găuri în față prin care se introduceau șireturile (nojițele) cu care se fixau pe picior, astfel ca vârful opincii să fie răsfrânt în sus, și se înfășurau în sus pe obiele. Opinca este o încălțăminte tradițională a românilor care are un trecut milenar și care a fost folosită până în preajma celui de-al II-lea război mondial. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului în zilele de sărbătoare bărbații purtau cizme
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Puțină discreție, ce dumnezeu!/ Ce să se vadă, ce-i de văzut în olimpul/ acesta de minereu?/ Stați afară, așteptați, și-așa-s destule/ aici: singurătatea-i o-nghesuială -/ între prima verba și ultima thule/ cineva a întins ritualic o obială.” ‘Noul sezon elegiac' conceput de poet cuprinde, pe lângă dezolare și fatalitate, apăsarea constantă a mainimicului. Tratatul de oboseală (1999) este alcătuit dintr-un calendar subiectiv al trecerii. Poemele alternează cu file dintr-un jurnal personal. Sentimentul trecerii și al vanității
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
care maschează vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
are pe margine găuri prin care trece o curelușă (nojiță) de piele ce adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele ansambluri folclorice și de artiștii care cântă folclor și țin la costumul popular tradițional.Răspândirea atât de largă printre români a opincii a făcut ca acest tip de încălțăminte să fie
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
apucat și a tăiat mânecile la pufoaica aia după mărimea mea, săraca. Mi-a cusut cu mâna cumva, mă rog, tata n-a mai putut să Îmbrace pufoaica, că era cu mâneci scurte (râde). Și cu cizmele alea, cu niște obiele, mă rog, cu ce era... Și venise iarna, am făcut tifos exantematic și n-am mai putut pleca. Nu se mai spera că am să scap, căci a fost o iarnă foarte grea În ’42. Și Într-o zi ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a mă odihni și a putea urmări emisiuni consacrate lui Eminescu. Vreme caldă - afară ninge cu fulgi mari care plutesc leneș spre pământ și se topesc imediat când ating solul. Despre o asemenea ninsoare, în copilărie, spuneam că „ninge cu obiele” (oghele, în graiul nostru de atunci). În casă e cald, comod, liniște, curățenie, confort ce include starea de bine, de optimism!... Deschid televizorul cu emisiuni selective și mă opresc pe programul I, având bucuria de a vedea și asculta pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]