114 matches
-
în stare să fug în același ritm până acasă. Iată cacadârul! Salvatorul meu! Mai sunt zece pași până la dânsul! Nouă! Opt! Șapte! Șase! Cinci! Patru! Trei! Doi! Un pas... Gata! Încerc să răsuflu mai ușor. Îmi scot opincile. Îmi lepăd obielele. Mă las numai în colțunii de lână. Îmbrăcat și cu bâta în mână, mă prind de-o cracă, la care ajung după trei-patru salturi, mă cațăr ca o pisică, de-a lungul tulpinei, printre crengi printr-o perie îndrăcită și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mărgele de păcură aveau un licăr aparte, aruncând scântei din găvanele adâncite ale orbitelor. Păru-i era însă alb, rar și încâlcit. Era așezat în șezut pe un pat improvizat din pături groase, iar monturile picioarelor îi erau învelite în obiele de pănură. Când se mișca, se sprijinea în palme, în care ținea două apărătoare din lemn, ca două mistrii. Cu ani în urmă umbla într-o căruță trasă de un cal mic și costeliv, însoțit de un băiat. Îngropat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pereți pe post de tapet și în care erau înfipte (drept cuiere) cuie și piroane lungi, excrescențe ruginite în care spânzura spartan, etalată la bună și la neascunsă vedere, întreaga avere portabilă a locatarului, compusă mai cu seamă din bulendre, obiele, țoale desperecheate și prosoape căpătate în timp, de pe la lichidări de stocuri, solduri, ajutoare, pomeni, priveghiuri și înmormântări, o constelație de borfeturi și de gioarse inomabile, de căcățișuri pudrate cu mătreață și etalate cu dichis precar, sinistru, fără să fi fost
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Vinul de Cotnari nu se bea. El se degustă. El este promisiune divină. Dar atunci când însoțește un ospăț de durată, băut cu cumpătare, dezvoltă reacții n obile, u imitoare. Declară specialiștii. Manifestând un semn de prețuire aleasă, consu matorul îl degustă în cupe transparente, savurând, totodată, aurul culorii... Bogat în istorie, acest aur lichid poartă în el pe lângă lumina soarelui și bunătatea pământului și ceva din sufletul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
crăpa. Ța, căpriță de la munte Cu steluță albă-n frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dintre nepoți n-am îndrăznit să-l întrebăm pe bunicul care ar fi adevărul. CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. încălțămintea era opinca. în loc de ciorapi se foloseau obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu descoperirea fusului, ea și-a restrâns simțitor sfera de întrebuințare, mai fiind utilizată doar la torsul și răsucirea părului de capră sau la răsucirea „aței din păr de cal” sau „din coadă de vită” (acestea fiind necesare la legarea obielelor sau ca nojițe la opinci). De asemenea, până de curând, ciobanii suceau cu tocălia lâna în unul, două, până la opt fire, făcând ață groasă de închingat măgarii și băieri pentru desagi. În acest scop, un cioban ținea lâna, iar altul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vârtelniță și se trăgeau pe mosoare. Înălbitul pânzei dura o săptămână și se făcea într-un „găletar” de lemn, se înlocuia apa de 2-3 ori pe zi. Femeile purtau opinci din piele de porc, cu gurgui și încrețite la călcâi, obiele din suman alb, țesut și împletiți din lână. Iarna s-au purtat „dârligi’’7 cu talpa din opincă și tureatcă din suman. În satele cojanilor portul național a suferit influența orășenească, predominând stofa „Azuga’’. Minteanul din stofă de Azuga era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de cauciuc care se ridicau peste genunchi și care erau împregnați cu săpun pe la cusături ca să nu pătrundă apa; ciulcii erau legați cu niste tulpini de papură ca să nu alunece în jos pe picioare. Pentru că nu aveau ciorapi își făceau obiele din dosurile de pernă pentru a-și proteja picioarele împotriva înghețului. Ca unelte se foloseau “tarpanele”, niște seceri cu un suport lemnos lung de circa un metru. Recoltarea stufului se făcea iarna când bălțile trebuiau să fie înghețate. Deși temperatura
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
crăpa. Ța, căpriță de la munte Cu steluță albă-n frunte Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Unde joacă căprița Clocotește Moldova Unde joacă ieduțu', Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vă spintecă. Întors În casă, badea Mitru Începu să-și caute de zor opincile. Vezi că le ai după sobă, și umblă mai Încet că scoli toată casa. Bucuros că-și găsi Încălțările, badea Mitru, după ce-și frecă puțin obielele să se mai Înmoaie pentru a nu-l supăra la picioare, Își Înveli În ele cu grijă picioarele până sus peste cioareci și, după ce-și trase opincile, le legă atent cu sforile cele puternice Împletite cu păr luat din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În această perioadă a Sfintelor Sărbători. Acasă rămâneau doar bătrânii care Îngrijeau de animale și primeau colindătorii. Toți purtau straie noi și aveau obrajii Îmbujorați de ger. Puțini din ei purtau ciubote sau ghete. Cei mai mulți erau Încălțați cu opinci, cu obiele de pănură albă legate până peste glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de farmec acestor drumeții. Sunau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
venit cu haina mea, mi-a luat bundița fără să zică ceva și a plecat înjurându-mă. Mai târziu, când m-au scos și pe mine la muncă, l-am văzut pe tânărul bucovinean, îmbrăcat cu bundița, murdară ca o obială. Lucra la ștaif; am fost să iau niște piese de la ștaif: Mi-era teamă că ai spus. Dacă spuneai că aveam intenția să evadez, cred că mă omorau! După câteva zile nu l-am mai văzut. Mulți au fost trimiși
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
s-au scurs, duioase amintiri ale inocentei copilării. Pentru întâmpinarea Paștelui Natura își îmbrăca haina de primăvară colorată în verde-crud, presărată cu mirifice flori. Noi, copiii, eram bucuroși că scăpam de îmbrăcămintea groasă și peticită, de încălțările hârbuite, încărcate de obiele și ciorapi groși din lână, de căciuli decolorate și roase, de mănuși și fulare. Desculți, cu haine ușoare pe noi, zburdam în urma vitelor sau cârlanilor care ni se dădeau în grijă pentru păscut. Apropierea Paștelui la orizontul de timp îmi
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și din mahalale ale Bucureștiului, dar și a excursionistului prin munți care a fost Voiculescu: "HÂRTIA apără contra frigului. Pe geruri mari putem băga, pe sub haină, hârtie împăturită, atât pe piept cât și în spate. Picioarele înfășurate, peste ciorap ori obiele, în hârtie și apoi băgate în cisme ori opinci, înghiață mai greu decât numai cu ciorapii" (op. cit., p. 141-142). Peste timp, pare un enunț premonitoriu privind adevăratul abandon vestimentar al scriitorului bolnav, după ieșirea din închisoare, situație ce ne aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mort în casă, să se măture gunoiul de la ușă înspre fundul casei, ca să nu iasă gunoiul înaintea mortului; tot așa și la cîrciumă, pentru a avea mușterii. Gură Se crede că nu e bine a întrebuința pelincele unui copil ca obiele* sau altceva, că la din contra, se va auzi* copilului din gură. Copilul mic să nu se șteargă la gură cu cîrpe de la șezutul său, căci cînd se va face mare îi va mirosi gura. O mamă să nu stea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o beie vita cea mușcată - și-i trece. Mușcătura de nevăstuică (cînd dormi) se tămăduiește cu spălări de apă neîncepută, turnată printr-o piele de nevăstuică întinsă pe o cracană*. Ninsoare Cînd ninge cu foloștine*, se zice că ninge cu obiele și se descalță Dumnezeu atunci. Noapte înapoi noaptea și în fîntînă părăsită să nu te uiți, că nu-i bine. Noaptea pe întuneric să nu te uiți îndărăt, căci vei rămînea cu gîtul strîmb. Nu-i bine să ieși noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oglindă, vei vedea prin oglindă fie soțul, fie soția, și după puțin timp vei vedea și cine dintre soți va muri întîi. Flăcăul sau fata care voiește să știe care îi va fi ursita să ieie în sara Anului Nou obielele sau colțunii* și să și-i puie sub cap; și apoi se crede că va vedea în acea noapte partea sa în vis. La Sf. Vasile, fata mare se duce la boul de hăis* și, dînd cu piciorul în el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bătăile. La începutul lui aprilie 1950, a fost torturat într-o cameră de către Țurcanu: lovit de palma puternică a acestuia, a căzut sub fereastră și și-a spart timpanul. Măgirescu a fost apoi dezbrăcat, i s-au îndesat în gură obielele murdare, i s-au legat mâinile și picioarele la spate cu o funie, fiind lovit la cap, la față, pe spate, în coaste, plex și la tălpi. De fiecare dată când leșina era trezit cu apă. Țurcanu a jucat încălțat
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sonore care te fac să răsucești urgent butonul radioului. Numai că, de la o vreme, nu mai putem respira. Nu-i ajungeau duminicile, ne-a luat și sâmbetele și joile, a tocmit postul național și să te ții! Pentru că are o obială între dinți! O să ne scoale dimineața cu pogribaniile lui; o să ne bată la c , seara, că nu l am învățat pe dinafară și, dacă-i dă cineva voie, o să ne urmărească prin toată țărișoara asta, reputată prin bunul ei simț
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în brigada 104. Îmbrăcămintea deținuților constituie un alt detaliu important. Se face distincția între două categorii de îmbrăcăminte, între haine de lagăr și haine civile, primele considerate un fel de uniformă: "pantaloni negri, vătuiți, cu numere pe genunchiul stâng", pâslari, obiele, pufoaică și căciulă, toate aflate într-un grad de uzură foarte avansat. Într-o zi geroasă, deținuții se îmbracă cu tot ce poate fi îmbrăcat. În aceste condiții, se întâmplă uneori ca, încă de dimineață, pe platoul de adunare, gardienii
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a mă supune și ascunde, spinarea mi-era puțin încovoiată. Vestonul vărgat, caraghios, abia dacă-mi ajungea până la brâu, pantalonii în dungi se sfârșeau mai sus de glezne, din bocancii de lagăr, din pânză impermeabilă, cu botul lat, atârnau capetele obielelor, cafenii de atâta purtat 306. Discursul evaluativ al naratorului poate apărea împreună cu discursul emotiv, prin care acesta își manifestă emoțiile provocate de evenimente. Pentru G. Genette, aceasta este o funcție de mărturie, de atestare 307, întrucât raportul pe care naratorul îl
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În surghiun cu Vasile Voiculescu”, în vol. „Articole, comunicări, documente V. Voiculescu”, IV, Biblioteca județeană „V. Voiculescu - Buzău”, Buzău, 1994. Apoi, tot de Gheorghe Penciu, redă un episod de interior: Într-o zi deosebit de friguroasă, cineva îi furase lui Voiculescu obielele. Gestul ne-a indignat pe toți pentru că nu exista unul să nu sufere de frig. La o percheziție făcută asupra fiecărui deținut, au fost descoperite la un fost plutonier major de jandarmi, Andrei...Poetul însă i le-a lăsat. „Poate
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Uitase să-și scoată și jambierele de purpură brodate în fir de aur cu același falnic "vultur bicefal"... Da... uitase, îngână Țamblac sfârșit. Păcat. L-au batjocorit, pentru... pentru niște încălțări... Să fi încălțat și el, acolo, niște opinci, niște obiele, ceva... Și... și mai departe? Ajunge!! Gata!! strigă Țamblac violent. Nu-ți ajunge?! Nu mai vreau!! I-au tăiat capul, oftează cu durere Ștefan. Și... și mult s-a mai întristat "Slăvitul Comediant" în fața tăvii cu capul însângerat al ultimului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]