143 matches
-
boeri, ce s`au făcutu pentru măritișul țiganiloru. Prea Înălțate Domne. Din luminată poronca Înălțimii tale fiindu noi rânduiți prin țidulă Gospodu, ne-am adunatu la sfânta Mitropolie de am făcut cercetare asupra pricinei înpărțeleloru de țigani ce s`au obicinuitu pănă acumu aicea în țară și pentru partea moldovenească, ce s`au amestecatu prin însurări și măritări cu neamulu țigănescu, asupra cărora pricini măcaru că sunt făcute, întăi, ore care hotărâri prin domnescu hrisovu, și al doilea rându, mai pe
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1480432272.html [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
intrare. ... c) A se înapoiă în Austria în mărginirea termeniloru prescrise prin bilete de intrare, cu vitele ce au introdusu și prașila de la cele fatatore pe unu anu și cu producțiunile de lâna, branda lapte, mite, etc. În catimele ce obicinuitu producu asemenea vite și câri se voru calcula dupe numerulu și felulu ce fie-care pastoru aru avea. ... Dacă vitele aru fi statu la pășune în tera mai putinu de optu luni de dile, pastorii nu potu fi îngăduiți să scota
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
statorniciți cu vitele lor în tera plătindu tacsele de intrare (oeritulu și cornaritulu) se vor bucnra și de tote drepturile prevedute la Art. 11 de mai susu, afară de scutirile de la litera b, pentru haine, unelte și altele, pe care ei obicinuitu le cumpera din tera. Pentru că unu pastor austrian din cei statorniciți priu câmpuri, să pota scote producțiunile, este tinutu să presinte la biuroulu vamei de esire biletulu de plată dreptului de intrare, pînă în ultimulu anu. Despre pastorii austrieni intrați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
intenta ori-ce acțiune și a fi chemat în judecată în locul patronului pentru obligațiunile contractate de dansul în exercițiul comerțului cu care a fost însărcinat. Articolul 401 Dispozițiunile acestei secțiuni se aplică reprezentanților caselor comerciale sau ai societăților străine cari de obicinuit trateza sau încheie în țară, în numele și pe socoteală acestora, afacerile comerciale cu care au fost însărcinați. III. Despre comisii-călători pentru comerț Articolul 402 Ori-cine trimite în altă localitate o persoană din serviciul său, autorizând-o cu scrisori, avizuri, circulari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
ale comunei, constituirea de ipotece (amanetările), delimitatia și împărțirea de nemiscatore în de a valmagie, afară dacă acesta inpartire s'aru ordona de catra autoritatea juditiara. Dacă valoarea celoru de mai susu, întrece trei mii lei, seu doue-decimi din venitulu obicinuitu alu comunei, se cere incuviintiarea Domnesca. 4) Darea cu dobîndă și intrebuintiarea baniloru comunei. 5) Condițiile inposessierei seu incherierei de nemiscatore ale comunei catra alte fetie, precumu și de acele pe care comună însăși aru doi ale lua în posessie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
AUSILIARI AI PROCURATORULUI Articolul 46 Sub-prefectii și ajutorii loru, primarii și ajutorii loru, comisarii de poliția, si polițaii, oficiarii și sub-oficiarii de dorobanți și de gendarmi, voru primi denunțările crimeloru și delicteloru comise în locurile unde-și esercita funcțiunile loru obicinuitu. Ei voru caută să descopere crimele și delictele comise în circumscriptiunea loru, voru face procese verbali spre a constata natură, circumstanțele, timpulu, loculu delictului, precumu și probele și indiciele ce voru fi pututu adună. Articolul 47 În casu de flagrante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
de acea parte, fără numai dacă procesului civile va fi începutu mai-nainte de instanța în care se propune recusatiunea. 8) Dacă judicatorulu este tutoru sau curatoru; sau mostenitoru presumptivu, sau donataru, sau stapenu alu unei dintre părți; dacă mananca obicinuitu la masa unei din părți sau una din părți la a sa; dacă este administratoru alu vre unui stabilimentu, societăți sau direcțiuni care este parte în procesu; dacă una din părți este mostenitorea să presumptiva. 9) Dacă judecătorului a aperatu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
efortul general de modernizare a țării după cucerirea independenței, prin executarea de mari lucrări publice de infrastructură finanțate cu împrumuturi externe. După cum arăta ministrul de finanțe Take Ionescu la prezentarea bugetului anului 1900, România era "o țară care s-a obicinuit de 18 ani să introducă în fiecare an, în viața ei economică, o medie de 45 până la 50 de milioane de lei, bani streini. Ei bine, astăzi a încetat această perioadă a vieței noastre economice, și era evident ca ea
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
poesie noao, precum se află la italieni și la alte neamuri". Diferența este subliniată cu insistență: "și fiind că la noi până acum puțin au fost obicinuite alte stihuri afară de cele de obște, ce le numim viersuri și s-au obicinuit la cântece de doru lelii și de frunză verde și ca de aceste". Mă tulbură ideea că, la începutul secolului XIX, poezia română se desprindea încă, anevoios, din folclor. Sigur este faptul că Budai-Deleanu a datat cu precizie când anume
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
așa ne-am dezgrădit, făcând drum lung unei civilizații pripite, unei pospăieli apusene care, în schimbul păturilor bogate ale brazdei noastre, ne împle cu trebuințe de cari n-am fi avut trebuință; prin legiuiri de un caracter cosmopolit pe cari liberali obicinuesc a le numi "tot ce e romînesc", am făcut din țara noastră o nouă Americă, în care se grămădește superfluența populațiilor apusene, cărora le convine foarte bine teoria de "om și om" de egalitate, libertate și fraternitate pe socoteala noastră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
măsurat și au lămurit hotarul acestui loc mal sus pomenit; [au] orânduit pentru cei ce vor locui pe acel loc al Moldovei, 32 ceasuri de-a lungul și două ceasuri de-a curmezișul, să dea, osebit de ușurul ce este obicinuit plată, chirie pentru loc. Care legătură noi am primit, adică pentru nohaii ce vor locui pe acel loc al Moldovei să-și dea ușurul și hacul pământului și toată plata deplin, și cu învoința noastră și a tuturor bătrânilor noștri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să vorbească de interesul Rusiei de a o recăpăta; atunci discuțiunea s-ar învîrti pe un teren propriu și le-am opune asemenea arma interesului. Dar a mesteca în toată afacerea numele celui mai puternic monarc, pe care ne-am obicinuit a-l crede generos și bun întru cât privește persoana ga, noi, în simplitatea noastră, credem că nu se cuvine. Toate elementele morale în această afacere sânt în partea noastră. Dreptul nostru istoric, incapacitatea juridică a Turciei de-a înstrăina
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fericirea de a vedea o a doua edițiune, revăzută, însă nu îndreptată, a adunărei din balamucul vienez. Când am aflat cele petrecute în Dealul Mitropoliei am gândit deocamdată că, fiind 1 aprilie, este vorba numai de o glumă, cum se obicinuiește după o deprindere universală, {EminescuOpX 73} și a trebuit să citim darea de seamă in extenso din "Monitorul oficial", pe care o și reproducem aci îndată, ca să ne încredințăm de seriozitatea lucrurilor. La ordinea zilei era dezbaterea raportului comisiunei de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fel "Romînul" escamotează toate părțile câte nu-i convin, citând numai bucățele cari, izolate, nu reprezintă spiritul textului. Iata-l: În fine înstrăinarea teritoriului statului sau a unor părți a lui în formele și după noțiunile dreptului privat, precum au obicinuit a o face în evul mediu toți regenții cari vindeau, amanetau, sau împărțeau teritoriul lor ca niște moșii nu mai e astăzi compatibilă cu caracterul public al suveranității teritoriale. Dreptul public modern. mănține din contra ca regulă principiul nealienabilității și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de fițuici. 121 {EminescuOpX 122} Cu toată dezmințirea ""Romînului" repețim încă o dată că guvernul are de gând să înființeze o asemenea bancă și, chiar în această sesiune extraordinară - dacă tăceam-noi - era să vie cu proiectul în Camere. Noi ne-am obicinuit cu neobrăzatele dezmințiri ale "Romînului", și nu pentru noi sau pentru el, ci numai și numai pentru publicul cititor mai căutăm a-i spulbera pe aceasta din urmă, și poate cea mai neobrăzată. Ne aducem bine aminte cu ce lipsă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
furată, să pomenim de Lope de Vega, de Gozzi, de Ascoli, de Gothe, cari toți aceștia în România s-a metamorfozat în chipul pomenit mai sus și poartă pseudonimul Urechea. Toate scrierile sale sânt sfeterisite din autori străini, căci dumnealui obicinuește a nume imitație liberă or prelucrare sau traducerea ad literam sau cel mult bădărănirea nesărată a unui text străin. Ceea ce ar putea dovedi că e original al său va fi sau o platitudine sau un nonsens, regulă generală pentru producțiunile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
000 sau 20 000 florini cazuri în care pentru 60 florini s-a dat o poliță de 600 florini de plătit după 6 luni (Kaserer, p. 23). Ministrul de justiție declară că stipularea de 75 sau 80 procente e ceva obicinuit în Galiția (Kaserer, p. 85). Și cei mai mulți care sânt astfel esploatați și în urmă espropriați sânt cei mai săraci. Eaportorul constată că din imobilele anunțate spre a fi vândute silit, a căror număr l-am arătat mai sus, 71 procente
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rea-credință, moartea lui Napoleon IV e pentru noi îndoit de dureroasă. Nu doar că tânărul principe, urmând calea croită de părintele său, ar fi putut să ne dea vrun ajutor imediat, dar poate că ― întorcîndu-se roata lumii după cum din vechi obicinuește - principele, ajuns la înălțimea ce i se cuvenea, ar fi ajutat generației din România care creștea deodată cu el, de a lupta cu urmările greșelelor de azi. Popoarele lesne uitătoare i-au înnegrit fără de judecată memoria, ingrații care îi înconjurau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și că faptele noastre toate sânt contrarie acelei aserțiuni gratuite, adversarii noștri, dacă n-au minte, au cel puțin o gură, o gură ce pare a-și fi arogat pe seamă-și atribuțiunile tuturor celorlalte calități intelectuale pe care natura obicinuiește a le dărui oamenilor. Dacă nu voiești să crezi fără a cerceta, dacă nu juri că frazele apocaliptice, plivite din discursurile revoluțiilor franceze, sânt adevăruri absolute, nu meriți a ședea alături cu unicii naționaliști, unicii români, unicii patrioți, cari se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
grecește? Deși lecțiile lui, impecabile din punct de vedere didactic (când le făcea), străluceau prin claritate și metodă... Care dintre foștii lui elevi (vorbesc de puținii care au mai rămas) nu-și amintește de pildă sugestiva comparație cu care Burlă obicinuia să explice fenomenul alipirei encliticelor la cuvintele vecine? "Un singur accent pe ambele cuvinte" ne spunea el. "Enclitica adăpostită sub accentul cuvântului care-l precede, întocmai cum trecătorul surprins de ploaie se adăpostește sub umbrela prietenului pe care norocul i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și uimit parcă de cumpăna grea prin care trecuse și de care se credea mântuit. Nădejdea pe care mi-o împărtășise atunci, marea lui nădejde în puterele-i încercate m-au făcut să înlătur gândul sfârșitului cu care începusem a mă obicinui de săptămâni întregi, de când, zi cu zi, ceas de ceas, boala își făcea cursul. Și acum încă, reculegerea nu vine, și uimirea mă face să mă cred în fața neprevăzutului... ...Cu Ronetti Roman se stânge o viață de lumină și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
căutând cu deosebire frumusețea și eleganța femenină care, în toate timpurile și pretutindeni, a format cel mai sigur semn de înflorire socială, de vitalitate și distincțiune morală. Și mi-am adus aminte de vechea, strălucita înfățișare pe care o aveau obicinuit spectacolele teatrului național, de pildă. Atunci, pe atunci, ca și barbarul din antichitate, care ieșind de la o ședință a senatului roman spusese uimit "am sentimentul c-am luat parte la o adunare de regi", orice străin ar fi avut ocaziunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
l-ar fi veștejit pentru vecie. Dar la noi, la marginea Orientului, ce nu se debitează, numai bani să iasă! Credem că de astă dată maestrul de conferințe e satisfăcut și cu prisosință convins că nu dup-o concluzie preconcepută obicinuim a ne modela critica. Încă un cuvânt. Nu contestă, nici afirmă d. Crăciunescu că ar fi plagiat și alte paragrafe pe lângă cele indicate de noi acum opt zile... Conform făgăduielii notăm aci încă câteva izvoare în cari d-sa și-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-a moștenit de la d. Dimitrie Sturza gustul statisticei finanțiare și n-a fost în stare să ne dea o edițiune de dare de seamă furnicând de cifre și de combinațiuni - cari conduceau adesea la concluziunile cele mai fantastice, precum obicinuia d. Sturza - apoi cel puțin d. Brătianu a învățat de la d. Sturza amănunțimea migăloasă, și potriveala de cifre, căci ne prezintă un buget echilibrat matematicește. Bugetul d-sale va avea nici mai mult nici mai puțin decât (lăsînd milioanele și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
astăzi de-a nu admite școlarii absolvenți ai gimnazielor reale la frecventarea tuturor cursurilor universitare ca fiind prea puțin înaintați în cultura generală. În Austria aceeași sistemă, cu deosebire că școalele reale nu au limba latină, dar nici nu se obicinuiește a se da absolvenților din aceste școale altă direcțiune de studii decât pentru comerț sau școala politecnică. În Franța cestiunea este mai mult în mișcare. În lacuna simțitoare lăsată prin lipsa totală de școale reale ministrul Duruy a introdus ceea ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]