143 matches
-
de foarte puțină reparatură. Afară de aceea, daca primăriei nu i-ar fi convenit de-a așeza școala în localul său, dar ar fi avut intenția de-a închiria local, ar fi trebuit s-o facă la sf. Dumitru, când se obicinuiește a se închina casele la noi în țară.. Local încăpătoriu s-ar fi găsit într-adevăr în satul Borosăștii, casele d-lui Ioan Berezovski, neguțitoriu c-are, de nu mă-nșală memoria, ține în arendă și venitul băuturilor spirtuoase din acea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
satisface. Și, în adevăr, nu-ți poți închipui starea în care un om se află într-un institut de alienați, după ce și-a venit în fire. Neavând nimic de lucru, închis alături c-un alt individ, hrănit rău precum se obicinuiește la spitale și lăsat în prada celor mai omorâtoare grije în privirea viitorului, mi-e frică chiar de-a-mi plânge soartea căci și aceasta ar fi interpretat ca un semn de nebunie. Astfel, fără speranță și plin de amare îndoieli
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
numit membru la Curtea de Casație și la urmașul lui, fostul ministru Crețulescu, am intrat în aceleași condiții, într-o vreme în care eram de neapărată trebuință aici. Daca ți-aș fi scris asta d-tale ai fi zis, după cum obicinuiești, că îmblu cu minciuni, că îmblu să te-nșel ș. a. N-am voit să mă espun la asemenea laude și de-aceea am tăcut. În sara chiar în care am primit bani din Lipsca prin casa Wertheisner m-am dus
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
parte de interes egoistic și {EminescuOpXIV 111} cu rezervațiuni mentale, pentru ca Theodor Comnen, îndrăzneț de felul lui și, din lăcomie de a domni, dispus de-a uzurpa dreptul altuia, nu prea era gingaș în jurămintele și îndatoririle sale convenite, ci obicinuia a le zvârli pur și simplu în vânt după interese și trebuințe întîmplătoare. Dar urmarea împrotivă la tratate și alianțe aduce mai totdauna dezbinare între aliați; ceea ce se întîmplă și acuma. Theodor Comnen, lacom de țări, tocmi o oaste numeroasă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sprijin și ocrotire pentru casnicii și averile lor, iar pe lângă aceasta le va da luptătorilor acestora, cât și celora cari vor patrona și ajuta stând la îndemînă cu sfatul și cu brațul pentru espediția războinică, absoluțiunea aceea care nu se obicinuiește a se încuviința decât luptătorilor ce pornesc la Sf[întul] Mormânt. Spre același scop, papa dete arhiepiscopului din Kalocsa împuternicire ca să poată scădea 20 de zile din termenele de pocăință impuse pentru o samă de crime credincioșilor acelora cari se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
podul rupt în două, iar parte își deteră sufletul sub săbiile romeilor ce alergau după ei. Nici de astă dată bulgarii de sub Bossilas, cari erau cu leafă în oastea romeică, nu renegară datoria lăudabilă a poporului lor, conform căreia se obicinuia a se cruța și [a] li se da drumul tuturor prinșilor cari nu opusese o rezistență sângeroasă, afară însă de cei notabili și mari. Bulgarii totuși se întremară și se întăriră curând, năvăliră în ținutul Adrianopolei, luară prăzi bogate de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o cruciată împrotiva tuturor ardelenilor, bosniacilor și slovenilor cari, ca eretici sau schismatici, se țin departe de biserica catolică, apoi ordinul era în drept de-a da, pentru stârpirea acelora, deplină absoluțiune tuturor cruciaților, în același chip în care se obicinuia a da absoluțiune pentru cruciata la Sf. Mormânt. Acelaș papă trimise pe frații minoriți (fratres ordinis Minorum) în calitate de inchizitori în Bosnia ca să dezrădăcineze scelerateța eretică (haereticae praviae) ce se întinde acolo și mulțumi totodată regelui Carol Robert pentru binevoitoarea primire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
supărați sau vătămați în persoana ori avutul lor. În întreg documentul tratatului Mircea vorbește ca amic și aliat recunoscător, nicidecum ca vasal și partizan, îndatorit la credință; nu-l numește pe rege nicăierea suveran (Dominus meus sau naturalis ), precum se obicinuia aceasta în relații de vasalitate, și n-au găsit întru aceasta împrotivire din partea lui Sigismund. Cu toate planurile mari și pregătirile cuprinzătoare, întreprinderea se scurse într-un mod neînsemnat. Turcii, oblicind atacul ce era să se întîmple, irupseră în Valachia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din prezinte. Pre cât e {EminescuOpXIV 217} de îngrijit opul de-a discompune greul nutriment metafizic prin substanța de imaginelor (***, sensibile) pline de sens, de Anschauungen, de esemple, spre a-l face mai de mistuit pentru aceia cari nu sânt obicinuiți c-un astfel de nutremînt, totuși el lăsa să pătrundă prin toată compozițiunea și împărțirea (membrarea, Gliederung) sa asprimea (ideei) conceptului filozofic. Prin asta abia artistul simte puterea sforțătoare a dezvoltărei, deși nu cunoaște lucrătoria unde a fost gătită schelea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noi. Stricteța publicului singură îl educă pe actor într-asta. Noi germanii lăsăm într-astă privință să ni ofere lucruri până și necrezute. Îndelunga răbdarea a celei mai mari părți din auditori, născută însă din lipsă de tact fin, îl obicinuiesc firește pe actor din ce în ce mai mult ca să nu simtă defel așa de adânc [nevoia] de-a satisface pretențiunei unei emancipări necondiționate de dialect. Cât merg obicinuitele critici teatrale până-n fundamente și când se silesc să țină de rău defectele pronunției? Urechea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căci prin această consecință se câștigă o deosebită satisfacere, aceea a unei justificări surprinzătoare prin esactitatea istorică. Și acela care ar putea constata prin cercetări nu numai costumul unui olandez din evul mediu, ci până și costumul specific ce era obicinuit în Amsterdam în timpul cutare și cutare, acel[ui]a i s-ar cuveni lauri în caz daca poetul ar fi avut nenorocirea de-a face din una din figurile sale un cetățean din Amsterdam. Am putea fi așa de fideli
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
psicologiei, care acopere orce sărăcie de cunoștință. În faptă însă este o judecată și nu o simțire instinctivă, însă această judecată nu apare conștiinței decât ca pronunțarea individualității și ca pretențiune față cu individualitatea: (lucruri d-astea 234r s-au obicinuit a se numi cu deosebire simțire, în loc de [a] trece înapoi la elementele individualității și la amestecul acestora). De aceea nu posedă literatura noastră până azi alte opuri asupra vieții de om cult decât de acelea cari conțin reguli curat empirice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
era Frederico Ximachi, fiul unei roabe genoveze și al unui negustor grec din Corynt, mâna dreaptă a lui Sima-Vodă, după ce, într-un anumit fel, îi fusese piciorul stâng, căci bătrânul, de când îl lovise paralizia și înainte de a primi buzduganul domnesc, obicinuia să se sprijine pe umărul mai tânărului său sfătuitor, pe care-l cunoscuse de multă vreme și-n care avea o încredere mioapă, mai văzând totuși, după cum pomeneam, cu un ochi. Fără să asculte de ochiul său valid care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ani, fiindcă în toată vremea asta, n-am trăit ci am dormit. Laura a născut, la niște neamuri din provincie, copilul mort al unui tată dispărut. Fata tinichigiului, întâlnindu-mă odată, îmi spuse că mezina lui madam Fișic s-a obicinuit să vină numai cu trăsura acasă. - E sănătoasă? am întrebat-o indiferent și fata cu pliscul lustruit mi-a întors spatele, după ce m-a sfredelit disprețuitoare, cu ochi de bufniță. Ziua în care am revăzut-o pe Laura, după multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Toader brașovenu, neguțător... are o dugheană... pe locul mănăstirii Sfeti Savii, lângă zid, din care dugheană este și portiță pin zid, de intră în mănăstire, și fiindcă au făcut o cafenea și fel de fel de oameni întră acolo, care obicinuiesc a întra și în mănăstire, ne temem ca nu cumva să să întâmple niscai furtișaguri, precum și mai în trecutele zile un tâlhar ce s-au prinsu în mănăstire... din pricina cafenelii ar fi întrat înnăuntru ... Pentru aceasta ne rugăm ca să poroncească
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
brașoveanu neguțător... are o dugheană,... pe locul mănăstirii Sfetii Savii, lângă zid, din care dugheană iaste și portiță pin zid, de intră în mănăstire, și fiindcă au făcut o cafenea și fel de fel de oameni întră acolo, care să obicinuiesc a întra și în mănăstire, ne temem ca nu cumva să se întâmple niscai furtișaguri, precum și mai în trecutele zile un tâlhar ce s-au prinsu în mănăstire... din pricina cafenelii or fi întrat înnăuntru... Pentru aceasta ne rugăm ca să poroncească
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
învățatul bănățean Dimitrie Țichindeal, care a tradus („de pre limba serbiască în limba daco- romaniască”) și a adaptat la realitățile românești cartea lui Dositei Obradovici Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase (Buda, 1802, p. 37). „Din vremile cele dedemult s-au obicinuit românii cu descântece și vrăji - nota Țichindeal -, și până în zioa de astăzi le țin (însă prostimea), așa cât, când se nasc, vrăjesc, când se botează, vrăjesc, când se însoară sau mărită, vrăjesc, când intră în beserică, când stă în beserică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tribunalul corecțional osândește în lipsă pe d. baron de Reineck, fiindcă a bătut și a rănit pe doamna baroană, la 3 luni închisoare. Făcând opoziție, d-nul baron a rămas osândit la 100 lei amendă. Care va să zică și între baroni se obicinuiește păruiala?... Dar de ce, oare, să fi fost silit d. baron a veni la această extremitate?... Se fondează în luna septembrie întâia fabrică de hârtie în România. Aceasta e fabrica de la Letea. Inițiativa este a lui Constantin Porumbaru. Actualul comitet este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
uneori și trase pe corp vestonul ajustat și prea subțire pentru sezon. Atunci când Lică clezmierda un pom, băga de seamă că cerul e albastru și se păunea în vestonul său subțire, resimțea invariabil una din acele porniri amoroase pe care obicinuia a le rezolva repede și care, astfel, nu turburau cu nimic buna lui stare fizică și morală. Azi totuși Lică nu putea urmări dog-cdrt-nl cu țigăncușă. Acest lucru adusese oarecari perturbări în igiena lui. Vru să pornească spre duduia Mari
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de ore despărțeau de marele concert din Bach. . . . Biserica Amzei părea în sărbătoare. încă de pe la trei lumea începuse a sosi, și la patru - ora ceremoniei - strada era aglomerată de trăsuri și automobile. Slujea un arhimandrit. Aducîndu-și aminte că așa se obicinuia la Tecuci pentru fete, Lina angajase muzica militară, sosită din vreme, ce se odihnea acum, înapoia bisericei. După consultări cu Elena și Nory, care amândouă opinase pentru serviciul însoțit de cor, convenise și cu "Gîntarea", ce se alăturase corului permanent
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se deschiseseră uși și apăruse mai grăbit decât îi erau de obicei pasul și portul Elena, fiica cea mare a casei, scuzîndu-se și de la primul cuvânt spunând Linei că Lenora e bolnavă, că s-a supărat mult și că Doru - obicinuia să cheme pe nume pe părinți - că Doru lipsește cu afaceri. Toate spuse cu un fel de mister, de discreție silită, cu o turburare neobicinuită acestei fete, în adevăr deosebită prin linia calmă a feței ca și a trupului, sufletului
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lui Doru: "Interesul doamnei Hallipa, clienta mea, cere reîntoarcerea provizorie, lângă mama sa, a domnișoarei Coca-Aimee. Luați măsurile necesare.". Scurt!. M-am întîmplat de două-trei ori acolo, în timpul când prepara pe Lenora pentru sosirea fetei. Interesant de tot! " Și cum obicinuiai, doamnă, să te piepteni pe când era acasă domnișoara Coca-Aimee? La fel ca acum? Deoarece fetița a manifestat cu atâta insistență dorința să te vadă, probabil că, alături de dragostea ei, păstrează în minte o icoană fidelă a celei mai delicioase dintre
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
neliterare, a acestui poet european. Baltazar e prea încărcat de daruri pentru a-l prețui la justa lui valoare. Am înregistrat însă de la primul contact cu poezia lui, accentul neîndoielnic al cântecului. Cercul Sburătorului Cercul Sburătorului, în care am fost obicinuit să întîlnesc și pe intensul, colțurosul romanciar Rebreanu, iei seama că înflorește de prozatori? Archip, Papadat-Bengescu... Aș fi dorit Sburătorullui, însuflețit de spiritul ionian (în sensul dat de Thibaudet) al d-lui E. Lovinescu, admirabilele lucruri strălucitoare în diamante de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe manuscrise mai mult sau mai puțin complete, de felul fragmentelor de teoria numerelor din 1834 - și 1837, ci pe aluzii din schimbul său de scrisori cu astronomii, pe indicații umbroase din jurnal, ori pe însemnările critice cu care Gauss obicinuia să umple marginile libere ale cărților sale. Astfel, se pare, Gauss era în posesia intergării ecuațiilor diferențiale cu coeficienți raționali, admițând ca integrală particulară seria ipergeometrică; deținea principalele trăsături ale teoriei funcțiunilor eliptice, cel puțin limitate la cazul remarcabil, armonic
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-l las pe bătrân să aștepte prea multă vreme și încep să citesc plin de curiozitate: „Facem știre tuturor cui se cade a ști pentru rândul școalelor de învățătura cărții, de vreme ce în țara aceasta din nepurtare de grijă a domnilor neobicinuindu se...a se ține școale de învățătură era multă prostie,...Și fiindcă școalele sânt ca o fântână din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învățăturii și a înțelepciunii, care...îl face pe tot omul...a pricepe legea cea pravoslavnică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]