198 matches
-
nevoi. S-a subliniat frumusețea și măreția actului donatorilor, dl. I. Gh. Pr. Anastase, fiul donatorilor a citit actul de donație liberă de Casa Școalelor, care administrează formal fondul de donație. Premierea elevilor și donația s-a făcut cu "pompă obicinuită"în fața întregului sat". Cheltuielile pe capitole ale anului bugetar 1941-1942 sunt total insuficiente, în condițiile uneii palete largi de necesități: combustibili, curățenie și întreținere, salarii servitori, mobilier și material didactic, cheltuieli cancelarie, chirie grădiniță, cantină școlară, construire două cămări cantină
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xi_.html [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
sosul din tavă și se mai presară cu piper, cimbru și sare, dacă s-a împuținat lichidul, se adăugește zeamă de carne. La final, se scoate tavă din cuptor, se îndepărtează sforile și se ornează tipsia de adus la masă. Obicinuit, se adaugă diverse ierburi fierte pentru iepuri: gulii, morcovi, fasole verde, mazăre, varză de Bruxelles și conopidă. Se amestecă cu grijă, căci s-a făcutără mare risipă spre cinstirea comesenilor. Purcelușul de 1-2 kilograme ar fi valorat de Ignat un
Jupâneasa de la Jariștea, Laura Nicolau, vă oferă rețete boierești pentru Revelion și vă urează ”La mulți ani!” () [Corola-website/Journalistic/104698_a_105990]
-
Cartea I PENTRU NEGOTIULU DE OBȘTE Titlul U I PENTRU NEGUTIATORI Articolul 1 Neguțători suntu cati făcut fapte de negotiu și au negotiulu că o meseria a loru obicinuita. Articolul 2 Ori-ce nevirsnicu, parte barbatesca ori femeesca, avendu iertarea vîrstei după pravila pamentului, si fiindu în vîrstă de ani doue-deci și unulu deplinu, nu va putea să se negutiatoresca, nici faptele sale cele de negotiu să se socotesca legiuite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
balciu, dacă acesta nu ține mai multu de o di. Articolul 129 De se implinesce soroculu poliței într'o di de duminică sau de serbatore mare, se platesce în ajunulu loru. Articolul 130 Ori ce prelingire de sorocu, legiuita sau obicinuita pînă acumu pentru plata politeloru se desfiinteza. PARAGRAFUL VI - Pentru Giru Articolul 131 Proprietatea unei polițe se strămuta prin giru. Articolul 132 Girulu are dată să. Arată pretulu sau suma dată. Coprinde numele aceluia într'a caruli ordinu s'a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
incunosciinteze formalu asiguratorului vestirile ce a priimitu în sorocu de trei dile de la priimirea vestirei. Articolul 534 Dacă, după trecerea unui anu socotindu-se de la plecarea corabiei, sau din diua în care a priimitu cele mai din urmă vestiri pentru obicinuitele caletorii, - dupa doui ani, pentru călătoriile cele depărtate, - asiguratulu arată că n'a priimitu nici o veste pentru corabia să, atunci elu poate se facă părăsirea către asiguratoru, si se cera plata asigurări , fără a mai fi trebuința să aducă dovadă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a primului port unde vasul a ajuns ori a locului de destinațiune. Competința căpitanilor de porturi de a cunoaște de contestațiunile ce le sunt deferite prin regulamentul de la 30 Martie 1879 se menține. Articolul 901 În toate cazurile comerciale termenul obicinuit de înfățișare fixat prin art. 78 din procedură civilă, se reduce la jumătate. Prezidentul tribunalului va putea însă după împrejurări, să permită că citațiunea să se facă pentru un termen și mai scurt, fără a fi obligat pentru această să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
a primului port unde vasul a ajuns ori a locului de destinațiune. Competința căpitanilor de porturi de a cunoaște de contestațiunile ce le sunt deferite prin regulamentul de la 30 Martie 1879 se menține. Articolul 901 În toate cazurile comerciale termenul obicinuit de înfățișare fixat prin art. 78 din procedură civilă, se reduce la jumătate. Prezidentul tribunalului va putea însă după împrejurări, să permită că citațiunea să se facă pentru un termen și mai scurt, fără a fi obligat pentru această să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138015_a_139344]
-
cari sînt consecință imediată și directă a sinistrului. Articolul 470 În caz de asigurarea recoltelor sau a fructelor pămîntului, despăgubirea datorită de către asigurător se determina după valoarea ce aceste producte ar fi avut în timpul maturitatei lor, sau în timpul în care obicinuit se culeg dacă sinistrul nu ar fi avut loc. Articolul 471 Asigurarea lucrurilor ce se transporta poate avea drept obiect valoarea lor cu cheltuelile trebuincioase pînă la locul de destinațiune și profitul separat pentru cel mai mare preț ce ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
a primului port unde vasul a ajuns ori a locului de destinațiune. Competința căpitanilor de porturi de a cunoaște de contestațiunile ce le sunt deferite prin regulamentul de la 30 Martie 1879 se menține. Articolul 901 În toate cazurile comerciale termenul obicinuit de înfățișare fixat prin art. 78 din procedură civilă, se reduce la jumătate. Prezidentul tribunalului va putea însă după împrejurări, să permită că citațiunea să se facă pentru un termen și mai scurt, fără a fi obligat pentru această să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
unul din prietenii mei, au vrut să aducă în limba noastră un feliu de poesie noao, precum se află la italieni și la alte neamuri". Diferența este subliniată cu insistență: "și fiind că la noi până acum puțin au fost obicinuite alte stihuri afară de cele de obște, ce le numim viersuri și s-au obicinuit la cântece de doru lelii și de frunză verde și ca de aceste". Mă tulbură ideea că, la începutul secolului XIX, poezia română se desprindea încă
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
I. Fieștecare strein de oricare credință creștinească, carile ar veni în țara această și ar dori să să folosească din dreptățile politicești a indighenatului, nu le va pute câștiga decât în putere unui document, întemeiet mai întăi pe socotința Obșteștii Obicinuitei Adunări. Cătră aceasta să vor păzi următoarele rânduieli. Art. II. Noul venit strein ce ar dori să să împământenească în Moldova va fi dator, prin jalobă către ocârmuire, a însămna capitalurile lui, avere ce are aiure, cum și condiția sau
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
împământenească în Moldova va fi dator, prin jalobă către ocârmuire, a însămna capitalurile lui, avere ce are aiure, cum și condiția sau meșteșugul său prin care ar pute să să facă folositori țării. Art. III. După a domnului cerire, Obșteasca Obicinuită Adunare va cerceta toate titlurile și însușirile străinului și îi va faci raportul său. Art. IV. Dacă, după asămine cercetare, dovezile ce ar fi înfățoșat streinul să vor găsi vrednice, atunce va pute acesta să întrebuințăzi capitalul său în feliuri
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
fi micșorat la șapte ani, dar neavând zisele dovezi, însoțire cu o pământeancă numai nu-i dă dritul împământenirei. Art. VI. Ce să atinge de streinii care să îndeletnicesc cu neguțătorie și industrie și ar dori să câștige numai dreptățile obicinuite a indighenatului și nu acele politicești, în ceasul ce să vor înscrie în breslile locului și să vor supuni la dările de piste tot anul a patentilor și a cheltuielilor comunale, vor fi de îndată înscriși în rândul pământenilor și
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
universale, cari la noi sânt reprezentați prin partidul roșu, încearcă a răsturna toate formațiunile pozitive de stat, și dacă n-o vor putea face aceasta, ceea ce e de mai nainte sigur, totuși vor încerca s-o facă pe calea lor obicinuită a atentatelor, scenelor de ulițe, turburărilor etc., iar acele încercări încep a-și arunca umbrele de pe acum. Noi, cari sîntem siguri că victoria principiilor liberale-socialiste însemnează moartea oricării culturi și recăderea în vechea barbarie, vom combate tendențele lor, ori în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
face. "Romînul" a vorbit adevărul - se poate mai mare minune? Și încă așa de neted, așa de cu prisosință, încît articolul guvernamental care a văzut lumina zilii la 23 călindar (4 făurar) pare ieșit dintr-altă pană, nu din cele obicinuite. Deci fiind aproape cu desăvârșire identic {EminescuOpX 180} cu vederile noastre, îi dăm locul de onoare și-l publicăm mai întreg, atârnând de el un mic rezumat si un scurt comentar. * Iată dar ce zice primul București al "Romînului" de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să ție un Corp legiuitor în loc cu discursuri nemăsurate și va fi îndată pus la regulă de colegii săi. Însuși d. Disraeli, astăzi lord Beaconsfield, la începutul carierii sale parlamentare, cutezând a se arunca în discursuri ce treceau peste măsura obicinuită, fu silit de mai multe ori să tacă prin protestările colegilor săi și chiar să iasă din Camera Comunelor. La noi însă oricare vorbitor ce nu promite câtuși de puțin a deveni un lord Beaconsfield absoarbe timpul Camerei în discursuri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cum și încotro, fără a ști ce voiește și ce nu voiește. Nu e vorbă, nici guvernul nu știe ce voiește, cel puțin nu s-a rostit pîn-acuma, ca să se aleagă lucrul într-un fel. Iar purtarea individuală și daraverile obicinuite ale fracționiștilor, împrumutul ce-l fac cu numele evreilor pentru cumpărare de imobile rurale și urbane (d. Pake Protopopescu e un viu exemplu, în mare parte, pentru aceasta) e o dezmințire ad oculos a tuturor protestațiunilor dumnealor din Cameră. Dintre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor toate ideile mari și frumoase. Ei singuri au dreptul de-a face paradă cu patriotismul lor, căci dacă n-ar face atâta măcar, ar ști sau ar putea să facă altceva mai folositor? Dacă cineva se uită la teapa obicinuită a roșiilor, la Mihălești, Pătărlăgeni, Fundești etc., se întreabă cu drept cuvînt: mai au acești oameni și alt merit, altă rațiune de-a juca vrun rol în viața statului decât pe acela că s-au întîmplat să fie romîni? Cam
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evrei numai pentru că îndrăznise de a-și spune de-a dreptul opinia asupra unor manifeste dovezi de prezumțiune evreiască. La urmă mai vine încă ceva: aproape toate gazetele germane își iau venitul lor curat din inserțiuni; pentru că abonamentul, la noi obicinuit atât de mic, nu acoperă nici cheltuielele; ce însemnează însă mușterii evrei pentru această branșă a întreprinderii jurnalistice poate vedea oricine dacă-și aruncă privirea la pagina a patra a foilor noastre locale. Eu însumi m-am convins pe deplin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
creștinesc. Cine cunoaște persoanele și împrejurările din Berlin va pricepe numaidecât de ce d. Paulus Cassel s-a simțit adânc jignit prin observațiile mele asupra abuzului de reclamă a literaților evrei și de ce d-sa m-a zugrăvit pe mine cu obicinuita-i grație ca pe un "fariseu al conștiinței moderne". Nepriceput e însă ca un preot creștin să crează a rezolva cestiunea izraelită a prezentului prin vorbele lui Hristos: "Mîntuirea vine de la evrei! " și prin prorocia nebiblică, adunată din mai multe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de neamul lor ar pricepe cu greu adâncimea vorbei țărănești, căci oamenii de țară se-nțeleg chiar între străini cari le știu limba, nu doar dând cuvintelor un înțeles arbitrar, ci punîndu-le numai într-o ordine sintactică alta decât cea obicinuită și așezând accentul logic pe unele vorbe. Se-nțeleg prin accente, căci au dorința de-a se înțelege. Deci nu pe terenul acestei înțelegeri pe care discută oameni ce au dorința de a se convinge și îndupleca vom vorbi cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încît putu să primească mandatul de deputat. Din epoca apărării federalismului datează și simpatiile de cari Schuselka s-a bucurat între naționalități. Coloanele revistei sale erau pururea deschise și pentru cestiunile românilor din Austria, pe cari le-a apărat cu obicinuita lui putere de raționament și de dicțiune. [13 ianuarie 1879] ["CUM SUB OCHII PĂRTINIRII... "] Cum sub ochii părtinirii și sub logica pasiunilor virtuțile se schimbă în vicii și viciile în virtuți! Lessing - dacă nu ne înșală memoria - povestește cazul unui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
durat. Natural, spunând aceste lucruri, nu m-am gândit nici un moment la toate acele cauze de amărăciune, mărunte și accidentale, reale deci și vizibile, care într-un mediu și la un timp de felul celor în care mă găseam, survin obicinuit atât de des, pentru a dura fiecare în parte atât de puțin. Fost-au multe la număr și dese, cauzele aceste? Fost-au ele, dimpotrivă, puține și rare? Ce mai pot eu ști? Dup-atâta trecere de timp nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mea a contemplat bolta înstelată pe întinderea căreia treceau încet, destrămându-se, nori posomorâți și leneși. Contemplațiunea aceasta permitea uneori spiritului meu să se desprindă mai lesne și să privească marea tragedie a omenirei cu desăvârșire altfel decât în mod obicinuit, ca și cum nu numai gândirea, dar toată ființa mea s-ar fi îndepărtat de atmosfera de sânge și de durere în care mă aflam. Alte ori însă, tocmai dimpotrivă, mă gândeam cu durere la toți nefericiții, la toți izolații, la toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sinceri aceștia), sunt stăpâniți de o stranie dorință de a se acuza, de a retrăi suferințe vechi, de a se umili, divulgându-și vițiile, descoperindu-și turpitudinile, recunoscându-și erorile, exagerându-le chiar, adesea... Ipoteza din urmă, cea mai puțin obicinuită desigur, îmi pare cea mai interesantă. Ea formează cazul lui Jean Jacques din "Confessions". În ea ar intra cazurile câtorva contimporani, de pildă al lui Proust sau al lui Guéhéno din " Amintirile unui om de patru zeci de ani" ("...ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]