179 matches
-
Ce-i cu această infernală derivă în care plutește biata noastră țară? Ați jupuit zilnic poporul român, v-ați îmbuibat și v-ați înfășurat în ziduri groase de epidermă porcină, ca să nu vă mai deranjeze nici măcar un cuvânt din partea celor obidiți. Cum faceți voi, mă, zilnic teoria solidarității și o adresați amărâților țării, când ați furat și furați - legal și ilegal - tocmai averea celor mulți? Înapoi în zoologie, căpuși portocalii! Poate ați uitat un banc sinistru care circula acum câțiva ani
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ce_aveti_cu_aceasta_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
cine sunt... -Băiată, să iubești pământul. -Da, moșul meu drag, îl iubesc, ca pe sufletul meu. Îți promit!” (ibid. p. 36-37, 65) În contrast cu neputințele turmei înglobate silnic în procesul de deznaționalizare românească avizat de potentații și renegații acestui popor, prea obidit, prea democratic, deci, peste genericul funest al așteptărilor zadarnice, strigă chemarea Eroinei noastre Alexandra-Svetlana, de a ne ridica în picioare, de a sta drepți, dârji, demni, îndârjiți, de a fi responsabili, de a lua atitudine testamentară privind moștenirea divină a
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
i-a întărit pe cei care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
resurse pastorale și ape minerale. Îl fascinează locurile și oamenii, cu specificitatea lor, absolut în toate regiunile africane în care a lucrat. În însemnările sale despre Africa, el spune că aici a găsit ceva din liniștea sufletului, între oamenii aceștia obidiți, dar încă răbdători, cu grumazul în juguri grele, împăcați oarecum cu soarta... Revine în Maroc în perioada 1974-1976, unde parcă viața nu era aceeași pe care o lăsase în urmă cu trei ani, iar apoi continuă periplul african și merge
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
Dumnezeu pentru a se mili de „robii pământului” și să adune pe bolta cerului norii dătători de ploaie. Scoarța pământului se uscase precum coaja de copac, iar crăpăturile adânci, de-ți rupeai picioarele în ele, aduceau spaimă în inima țăranului obidit, că nu mai știa ce să se facă de atâta necaz ce se abătuse pe capul lui; iar gânduri negre îi întunecau mintea: „Dacă nu dă o ploicică peste țărâna asta uscată, adio cu semănatul grâului de toamnă”. Părintele Murărescu
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Fără el țara pierde un om care îi ajută pe cei ce nu se pot salva! În țara înădușită de plâns, sosește Crăciunul și vin cu ninsorile, cernându-se de sus, apăsările neîndurărilor. Din pușcărie, Gigi Becali încă mai salvează obidiți, dar pe sine nu se poate salva! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Gigi Becali. Cei care nu se pot salva / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074, Anul III, 09 decembrie 2013. Drepturi
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
În mîinile celor ce trebuiau să tragă, să ucidă, în mîinile fiilor țării aflați sub drapel, al copiilor noștri, puși să ucidă părinții și frați, sclipeau în soarele de primăvară al acestui decembrie crizanteme. Mici, galbene, firave, crizantema de om obidit, cu grija zilei de mîine, cu teama în suflet, mai ales, pentru această zi. Și iată, din nou, soarele a răsărit la București! Fiii țării ce trebuiau să tragă în țară, au acum în mîini crizanteme - semn al firescului, al
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ULTIMA SANTINELĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ultima sentinelă Sunt sentinela ultimului cânt, sub vămile de fum ale tăcerii, uitat de flori cu trupul obidit și frânt, mai las un ceas pe marginea-nserării. Cetatea mea de mult e cotropită și-n turnu-i orologiu grav tot bate, pe când un murg cu stele sub copită nechează îndelung cu gluga nopții 'n spate. Și-n golul orb
ULTIMA SANTINELĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ultima_santinela.html [Corola-blog/BlogPost/357044_a_358373]
-
din sudoarea lor, nu au făcut avere! Și dincolo, când trec, n-au nicio mângâiere. Îmbogățiții țării, ajunși pe trepte mari, Se poartă cu românii ca niște cruzi tâlhari. Și acoliții lor, o treaptă oblojită: În rest, mulțimea astăzi, trăiește obidită. Cu durere-n suflet, plecat-ai Eminescu, Așa și tu te duci, maestre Păunescu, Căci asta e simțirea, ce-o are un poet. El mai presus de alții, e poate un profet. Ce simte și dorește o lume-adevărată, Și-n
DOAR SUFLETUL DIN OM, DOAR EL ARE VALOARE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_doar_sufletul_din_om_doar_el_are_valoare_.html [Corola-blog/BlogPost/355406_a_356735]
-
Nici curajul n-am să-mi pese,/ flori uscate cad pe masă/ și-un paianjen firu-și țese” versuri triste ce mi-au amintit poezia lui Octavian Goga “Cade-o lacrimă”,” - “Cade-o lacrimă din ochi-i/ Leneș prelingând fereastra/ Suflet obidit și singur,/ Ce mai cați pe lumea asta?” Versul Annei Nora Rotaru nu este dulceag nici excesiv de setimental și ne permite să cunoaștem o femeie puternică, deșteaptă, cultă, biruitoare în lupta cu viața și chiar cu moartea (dacă luăm în
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1429881930.html [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
i-a întărit pe cei care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal, brigada preoților era brigadă disciplinară, supusă
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
a bucurat. Entuziasmul de paradă, organizat de actori și regizori profesioniști, de la balconul CC al PCR și la TV avea rolul de a trece cât mai repede peste acest moment penibil pentru toți, dar mai ales pentru cei mulți și obidiți, umiliți, siliți să trăiască generații de a rândul că robi, fără libertatea de expresie, mișcare, fără drept la adevăr, justiție, la drepturile fundamentale ale omului.Asta explică de ce PCR, FSN, PDSR, PSD, Ceaușescu, Iliescu, au rămas la putere în mod
PAPA FRANCISC de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_papa_francisc_viorel_roman_1363348344.html [Corola-blog/BlogPost/345265_a_346594]
-
Părintele Vasile Marinescu a ieșit la pensie și nu mai slujește aici. Acum vreo doi, trei ani, când venisem pe-aici cu colegii de la Clubul Iubitorilor de Cultură din Curtea de Argeș, părintele ne vorbise despre libertate, despre prigoana comunistă împotriva țăranului obidit și credincios și împotriva intelectualilor rafinați și truditori la cultura țării. Printre cei învinuiți de Securitate și închis la Pitești și Craiova fusese și tatăl său, preotul Gheorghe B. Marinescu din Cărpeniș, pentru că a spovedint un grup de legionari în
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Portret_sentimental_george_baciu_1332435818.html [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
națiunei din căderea ei seculară. Am iubit știința și pe oamenii devotați ei, și am urât ignoranța și pe apărătorii acesteia“. Sprijinul orfanilor, aprig apărător al naționalității Este prea puțin, chiar deloc, cunoscut profilul acestui ierarh de sprijinitor al celor obidiți. În timpul păstorii sale, Vlădica Melchisedec a oblojit rănile soldaților din Războiul de Independență și ale multor orfani. În egală măsură s-a ocupat de cei necăjiți ca și de copiii sărmani pe care îi avea mereu la inimă. Mai toți
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
praful uitării, dar au rămas păstrate în cotloanele memoriei colective, aduse în prezent de amintirile ce păstrează parfumul acelor vremi, relatează nu de rădvane cu domni și domnițe jefuite la drumul mare de haiduci care sufereau pentru țăranul umilit și obidit, ci de bande de vântură lume ce prăduiau și furau orice le ieșea în cale, la drumul mare “, dar și fotocopi după documente, Brevete de Medalii acordate de Majestatea Sa Regele Ferdinand 1 unor locuitori ai comunei Șușani care au
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/File_din_istoria_comunei_sus_al_florin_tene_1379840074.html [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
Acasa > Stihuri > Momente > POPORUL MEU Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Popor secătuit de vlagă Cu sufletul prea obidit, Ai arătat la lumea toată Că meriți mult să fii iubit. Prea ai răbdat,precum preasfinții Cănd numele ți-au terfelit, Dar ai răspuns cu demnitate... De Dumnezeu vei fi iubit. Iar când speranța-i realitate Și pâinea, gaiul va
POPORUL MEU de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poporul_meu_elena_spiridon_1326949815.html [Corola-blog/BlogPost/361276_a_362605]
-
răstigniți / Pe crucea de țărână a veșniciei; / O clipă au crezut că-s izbăviți, / Că sunt stăpânii holdei și ai gliei. // Dar alți boieri, mai noi și hodiniți, / Pe bani puțini le fur' agoniseala, / Nimic nu s-a schimbat la obidiți / Atâta doar că alții strâng zăbala. Că nu-s mai împărați și proletari/ În lumea noastră? Totu-i o minciună! / Doar cei bogați, egali mi-s și sunt tari/ Iar ceilalți, obidită, biată turmă. // Cât alți fanarioți de pe pământ / Cu-
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
fur' agoniseala, / Nimic nu s-a schimbat la obidiți / Atâta doar că alții strâng zăbala. Că nu-s mai împărați și proletari/ În lumea noastră? Totu-i o minciună! / Doar cei bogați, egali mi-s și sunt tari/ Iar ceilalți, obidită, biată turmă. // Cât alți fanarioți de pe pământ / Cu-ai noștri merg, ținându-se de mână, / Promisa bunastare-i vorbă-n vânt / Iar libertatea țării tot se-amână. // Subiectele-s aceleași, de demult, / S-au mai schimbat actorii între timp. / De-
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
tată era un medic la un “ spital pentru săraci“. Și datorită acestui fapt nenumărate personaje din opera sa , întruchipând nevinovăția sufletească sau suferința luminată de sacrificiu precum: Varvara Dobroselova ( din Oameni sărmani ), Netocika ( din Netocika Nezvanova), Nelly ( din Umiliți și obidiți ), Sonia Marmeladova ( din Crimă și pedeapsă), Nastasia Filipovna și prințul Mîșkin ( din Idiotul), Iliușa ( din Frații Karamazov), inclusiv eroina “smerita “ din nuvela cu același nume, sunt văduviți de căldura dragostei materne. Orfan și Dostoievski de mamă, acesta a tânjit după
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului_0.html [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
datele existenței sociale. În operele scrise imediat după întoarcerea din Siberia demască liberalismul împletit cu compasiunea pentru suferințele celor ce duc traiul obscur al “oamenilor sărmani “.Aceste trăsături ale realității sunt oglindite în roamnele ” Amintiri din casa morților “ , “Umiliți și obidiți”, dar și în nuvelele “Satul Stepancikovo “, “Visul unchiului “, scrise, aproape toate, în jurul anului 1860. Ele sunt, împreună cu “Oameni sărmani “ și “Inimă slabă “, un fel de varațiuni pe tema “omului mic “, neânsemnat, înfrânt sufletește de contradicțiile capitalismului în ascensiune, contradicții care
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului_0.html [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
schelete vechi și... duium de monezi, bine păstrate! Bucuros de izbânda căutării, omul se închină, înălțând spre Cer mulțumire că nevoința nu-i fusese de prisos. Și, în timp ce se ruga, auzi din nou vocile ce-i lămureau, acum mai puțin obidite, cum că erau osemintele unor călugări vechi, surprinși în timp ce adăposteau tezaurul mănăstirii, de o mână de turci chemați de apriga dorință de comori... Îi povestiră în frânturi dureroase cum turcii încărcaseră monezi în săculeți, cât putuseră lua fiecare pe cal
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
moarte. Pe toți cei pe care i-a cunoscut, fie și numai în treacăt, i-a prețuit cu multă atenție și considerație ca pe niște apropiați ai lui. L-am iubit și prețuit pentru devotamentul lui față de cei săraci și obidiți. Pentru solidaritatea lui față de cei aflați în suferință. El i-a tratat pe toți la fel, fie ei sclavi sau oameni liberi, bogați sau săraci... și de aceea ne-a făcut să ne întrebăm dacă nu cumva este chiar El
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
îl ascultă cu atenție și, cum era o femeie sensibilă, cunoscătoare a fiilor pământului care munceau din zori de zi până-n miez de noapte, ca să poată să-și asigure o coajă de mălai, căci duceau o viață mizeră, de ființe obidite... care trăgeau în jug pe moșiile boierilor: fenomen social pe care-l înțelesese mult mai bine de când se întorsese de la studii, unde luase contact cu somitățile franceze (socialiștii „radicali” - foștii ei colegi de la Universitatea de la Sorbona), în acest moment realiză
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
miile de destine și dramele ce se desfășoară sub ochii noștri, deportare, familii despărțite, copii care nu înțeleg de ce trebuie abandoneze totul, si alungați, excortati să plece din locul pe care ei îl numesc “acasă”...sunt cu sufletul alături de cei obidiți care acum se văd forțați să părăsească locul în care s-au stabilit, nu au venit aici pentru că trăiau prea bine în țara lor, tot sărăcia și lipsurile i-au împins să pornească pe acest drum. Și-au riscat viața
LOVE CAN BUILD A BRIDGE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/mara_circiu_1486789038.html [Corola-blog/BlogPost/368772_a_370101]
-
Mihail Sadoveanu. Dacă, cumva, vom deveni cu toții niște neoliberali sălbatici, care cred că trăiesc într-o junglă socială și nu într-o societate demnocratică, din paginile lui Sadoveanu se vor auzi în veșnicie durerile înnăbușite și suferința celor umiliți și obidiți. Dacă vrem să rămânem români cu față umană și nu mai știm cum să procedăm, trebuie să-l citim pe Mihail Sadoveanu. De acolo aflăm și cine suntem, și cum trebuie să fim. Dacă ar trebui să aducem un semn
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]