234 matches
-
Dar capcanele-ntinse și-au făcut datoria...// Adun la un loc regeștile fiare/ și le-nvăț, fără teamă de colții lor,/ să facă acrobații, tumbe ca-ntr-un circ,/ ascultînd apoi, după fiecare număr,/ strigătele mulțimii:/ - Fantasmagorii! Fantasmagorii!" (Anestezie /I/). Obiectivat, la un moment dat, în chip de monument, poetul se tînguie: "Cel mai adesea mă văd ca pe o structură ratată,/ acoperită de praf într-un colț al Marelui Atelier" (ibidem). Sau: "Apropie-te, pîndește-mă, hăituiește-mă/ toarnă-mă-n
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
într-o criză de inspirație l-am botezat Jim!”; „un urs bej pe care l-am botezat Giovanni”; „ursulețul bej... pe care îl cheamă Giovanni Ursu’”. Ultimele citate permit să se observe diferența, dar și trecerile dintre onomastica impusă sau obiectivată și cea creată subiectiv: „îl cheamă” / „l-am botezat”. Categoria numelor cu rezonanțe tipic românești e mai redusă: „Din întunecata și atât de îndepărtata mea copilărie au parvenit până la noi câteva jucării din care cea mai importantă este fără îndoiala
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
terestre lipsite de inerția gravitațională. Pătrunderea prin transparentizarea albastră ar fi contrapondere la ispita reiterării vechii strădanii sisifice. Din moment ce ființa este observată de un obiect subiectivat, înseamnă că ea mai depinde de încă o transcendență, aceea a obiectului. Dacă subiectivul obiectivat abstractizează realul până la a-l deforma, obiectul subiectivat reifică ființa, o atrage spre regnul lui”. Un alt citat izolat din pagina critică ce urmează poeziei Foamea de cuvinte, vol. Oul și sfera: „Doar ele, actele epurate ale logosului din manifestarea
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
școlii spectrale franceze, muzica lui Malherbe se revendică dintr-o prodigioasă tradiție impresionistă. Mai ales atunci când mizează pe peripețiile unui sunet ce se vântură cu întregul său harnașament, nu numai în spațiul urechii interioare, ci și al unui univers afectiv obiectivat. Grație, spontaneitate, savoare, complexitate, forță, iată dominantele unei creații ce a avut câteva modele notorii, precum Gerard Geay, Jean Baudrillard, Yvonne Despartes, Max Deutch sau Iannis Xenakis, modele pe care, întâmplător sau nu, Claudy Malherbe i-a avut, în anumite
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
de a-l oculta, practic a-l înlătura din cîmpul percepției sale. Adică a se delegitima. Din care pricină e foarte importantă ideea pe care și-o face practicantul criticii despre natura criticii. Să fie actul critic o instanță strict obiectivată, "rece" pînă la impersonalizare? "E limpede, afirmă exegetul în discuție, că răspunsul nu poate fi nicidecum Ťpozitivistť, ci mai degrabă Ťromanticť: actul critic e o formă de cristalizare a tensiunii creatoare. Valorizarea și interpretarea apar în felul acesta ca materializări
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
justă și întemeiată. Comentariul în jurul poemului autobiografic poveste scurtă ne introduce în dimensiunea profundă a unui tip de limbaj, în raportul lui Mircea Ivănescu cu amintirea, cu sinele, cu eu-l poetic. "Emoția din acest poem strict autobiografic e perfect obiectivată, înstrăinată pentru a deveni mai profund subiectivă, copleșitoare prin seninătatea ei, prin transparența ei, în care se topește taina. Lipsește aici, în mod clar, și (auto)ironia " atît de specifică lirismului ivănescian. Cînd poetul o regăsește, mai evidentă sau mai
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
diversă, nu infinitul deșert al ființei sale, acea ființă pe care Robinson încă nu o cunoaște. Leacul nostalgiei lui Robinson nu este Vineri, cum am fi tentați să credem. Indianul pe care il salvează de la moarte reprezintă, inițial, o alteritate obiectivata și concretizata, la care personajul se raportează însă tot că la o himera, căci a-l trata conform normelor civilizației pe care încearcă să o recompună pe insula echivalează cu a-l include în proiectul său recuperator. Tournier concepe, însă
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
lui Călinescu. "La Agârbiceanu discutarea problemelor morale formează țintă nuvelelor și a românului și dacă ceva merită aprobare neșovăitoare este tactul desăvîrșit cu care acest prelat știe să facă opera educativa, ocolind predică anostă.Teza morală e absorbita în fapte, obiectivata și singura atitudine pe care și-o îngăduie e de a face simpatică virtutea". Dar "creația în sensul înalt al cuvîntului nu găsim". Observația călinesciana în legătură cu teza morală o regăsim și în scrierile volumului pe care il comentez. Asta deși
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
soția sa, Midori, amanta lui, Saiko (care e totodată cea mai apropiată prietenă și verișoară a lui Midori) și fiica lui Saiko, Shoko. Perspectiva pe care ne-o oferă aceste trei femei este interesant triunghiulată: un punct depărtat și astfel obiectivat (Shoko), celelalte două extrem de apropiate, subiective, tensionate unul față de celălalt. Saiko, amanta, trăiește cu o conștiință de criminală, terorizată că își înșeală cea mai apropiată prietenă, chinuită că va fi pedepsită pentru păcatul ei, torturată de spaime și remușcări. Midori
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
În primul rînd, îl văd la biroul lui din încăperea unde toți pereții erau căptușiți cu cărți legate în pînză sau pergamoid, avînd titlurile și numele autorilor scrise cu litere aurite pe cotoare, iar această bibliotecă, ce oferea o conspectare obiectivata asupra literaturii și culturii române - și nu numai! - era ordonată și întreținută cu o grijă ce ieșea din comun. Ea constituia, desigur principala, daca nu unică avuție de care stăpînul era mîndru și o iubea mult, de aceea o păstra
Biroul si biblioteca maestrului by Pericle Martinescu () [Corola-journal/Journalistic/18197_a_19522]
-
exegetul se concentrează mai ales asupra zonelor de glisaj, asupra subtilelor și complicatelor procese de dedublare: Fiecare demon este totodată la Dostoievski, jumătatea principală sau secundară a altcuiva. Fiecăruia i se înfățișează o parte a sufletului propriu sub chipul exteriorizat, obiectivat, al unui prieten ori dușman, perceput de cele mai multe ori ca prieten și dușman, întrucît îi certifică aievea dedublarea." (p. 155) În cea de-a doua parte intitulată Ecouri și interferențe vocația de comparatist a lui Ion Ianoși este și mai
Dostoievski și demonii intertextualității... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16503_a_17828]
-
biografistă), dar tentația sa, cumva mărturisită la finalul monografiei, este să se cufunde complet, să se piardă în hățișul lumii textuale. Absorbit de lumea textelor faulkneriene, fascinat în primul rând de personajele sale, criticul devine un fel de entitate subiectivă obiectivată sau impersonalizată, care se desfășoară concomitent cu derularea textului comentat, inefabilul actului critic dublând inefabilul lumii sondate. La drept vorbind, Faulkner este un subiect descurajant. Să scrii o monografie Faulkner este ca și cum te-ai apuca să comentezi Biblia sau Ulise
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
atunci survine și instalarea bolii. Ea se alimentează ca o căpușă, ca o tumoră, din acest surplus încrâncenat, neeliberat de forțe și energii searbede ce zac în noi, sub forma iubirii interzise, refulate, neîmplinite. Deci atunci când nu poate fi eliberată, obiectivată, iubirea se metamorfozează în boală, afectul paralizat eșuează în fiziologic. Interesant cum Thomas Mann dedică capitole interminabile exercițiilor filozofice ce fac obiectul discuțiilor dintre Settembrini și Naphta, epuizează, numai în câteva rânduri de-o conciziune și forță de expresie rare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu o dimineață este pierdută, ci întregul trecut, pe care se străduiește să-l capteze, revenind din Ithaca, noul Ulise, când narator, când narat, din Întâlnirea. Împletirea timpurilor, schimbarea unghiurilor de vedere, înmulțirea perspectivelor narative, monologul interior alternând cu discursul obiectivat, trecerea de la persoana întâi la a doua ș...ț nu ni se par a aparține categoriei experimentului în sine." (pag. 595) Sigur că nu, și cu această observație în minte, putem părăsi discuțiile de principiu pe marginea unei inițiative editoriale
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]
-
să-i atribui o importanță nefirească, asemenei unei stihii ale cărei contururi, sporite de o imaginație curioasă, amenințau să uzurpe identitatea scriitorului. Căci, printr-un fenomen de ilicită substituție simbolică, ajunsesem să mi-o închipui nu doar ca pe ipostaza obiectivată a spiritului său, grație acelei elementare selecții care face ca biblioteca unui intelectual să fie oglinda propriei personalități, dar mai mult, ca pe un fel de concurent a cărui valoare risca să-și eclipseze proprietarul. Era ca și cum tot ce era
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
cumpănită, prin sobrietate, prin expresia armonioasă de bună seamă ca o reverberație temperamentală. Autorul e un spirit metodic fără aderențe la vreo metodă anume din cele ce au fost/sunt acum în vogă, printr-un gen, am zice, de impresionism obiectivat adică adus la treapta unui discurs în care miza sensibilității personale se dizolvă precum un cub de zahăr într-un pahar cu ceai. Nimic crispat, contorsionat, patetic în propozițiile d-sale ca și cum valorile asupra cărora referă și principiile pe care
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
Brumaru, într-o poezie) Ovidiu Genaru aparține, alături de Emil Brumaru și Petre Stoica, unei triplete de aur a lirismului nostru contemporan. Dacă Brumaru cultivă un angelism ironic prin saturație stilistică iar Stoica un provincialism tematic ca o formă de ironie obiectivată, Genaru propune un jurnal în notațiile căruia ironia constă în detașare morală. Voiajor pe valul fluxului temporal, turist pe traseul clipelor în genere agreabile prin consemnare ageră dar fără o mare miză afectivă, poetul își recomandă devenirea cu o elegantă
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
bremondian, se aduce în discuție conceptul de artă ca substitut teandric ("Isus în țara mea","Sensul teologic al frumosului"); se oferă argumente pentru orfismul poeziei blagiene sau al sinelui profund, poetic și cosmic, în defavoarea eului biografic. Acest tip de lirism obiectivat se verifică și la Adrian Maniu, la V. Voiculescu ce excelează în conceptualizarea emoțiilor, la Radu Gyr, la Aron Cotruș (cu lirismul său oracular). Nu este de neglijat nici faptul că "Gândirea" a stimulat poezia minoră, mimetică, ilustrativă, tip Sandu
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
stronțiu-90 Toriu-232 și produșii săi de dezintegrare Virusul Epstein-Barr Virusul hepatitic C Virusul herpetic al sarcomului Kaposi Virusul imunodeficienței umane (HIV) tipul 1 Virusul T-limfotropic uman (HTLV) tip 1 Radiații X și gama Alte afecțiuni maligne cauzate de expunerea profesională obiectivată și evaluată la unul sau mai mulți agenți din lista IARC (International Agency for Research on Cancer). Agenți cancerigeni cerți din lista IARC * Agenți cancerigeni. ... 2. Alte boli și modificări hematologice nonmaligne profesionale Boala profesională Factor de risc profesional Anemie
HOTĂRÂRE nr. 259 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252418]
-
aici stând farmecul să-i spunem "vizionar" al expresivității acestui prodigios ciclop al bibliotecilor. Creangă a reprezentat un argument în acest efort, atât prin verificarea unei ideologii construite din fiori naționali, cât și în pasiunea de a șlefui realități finite, obiectivate, decuplate de conjuncturi și fulgurații. Aproape uitată este o piesă de teatru scrisă de istoricul total în 1927, plecând de la povestea cunoscută Fata babei și fata moșneagului, publicată exact cu cinci decenii în urmă25), devenită acum "legendă dramatică în 5
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
circumscriind stări-limită (moartea, disperarea, confruntarea cu destinul, tentarea, în registru tragic, a limitelor umanului, toposul jertfei, cu toate ipostazele și dimensiunile sale). O poezie semnificativă pentru acest registru tematic și stilistic este Cuvântul care ucide, rememorare, în tonalitate de litanie obiectivată, a jertfelor din decembrie 1989: „îmi amintesc în douăzeci și unu decembrie/ lumina era stranie, de început de lume,/ când cuvântul este chiar ceea ce este./ Când cuvântul moarte înseamnă chiar moartea,/ cuvântul glonte ucide iar cuvântul sânge/ este chiar sânge./ Gura nu
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
de spirit sprijinite nemijlocit pe verb. Verbul modelat cu migală devine ,materia primă" a sufletului angoasat. Amestec de timiditate (o stîngăcie învinsă) și îndrăzneală (ambiția ,ieșirii din rînd" prin rostire), un astfel de limbaj ține trează atenția cititorului. O variantă obiectivată: Zori amărîți, încă feștilă umilă,// aleargă domnii țărani/ pe drumuri de argilă,/ cîrni de spate și rupți de șale,/ vorba veche,/ fiecare cu ale sale,// estimp, de mine mi-e un pic silă,/ de istoria dumnealor, milă,/ venit sînt aici
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
Tulcea, pictor de biserici, cu ochii de un albastru nespus de frumos, jucându-i cu vioiciune pe chipul său de monah ortodox. Pictură lui Iurco nu vine din cele din afară, modelele externe sunt părelnice, peste tot dai de ipostaze obiectivate ale sinelui, de autoscopii. Sau, mai simplu: bărbatul și femeia, artistul și „umbra” Celuilalt, aflați mereu în traiectoria dintre tine, privitor, și operă. Cine sunt aceste personaje care te țintuiesc parcă în propria lor uitătură? Cu ochi exoftalmici, ele par
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
său de debut din 1948, Întâlnirea din pământuri. În nuvela care dă numele volumului, criticii recunosc imediat pe tatăl autorului, care va apărea cu nume schimbat în Moromeții. Ea este construită pornind de la tehnica „muștei pe perete“ (o narațiune perfect obiectivată, behavioristă, folosită în epocă de Albert Camus, William Faulkner sau mai târziu de Truman Capote). Un precursor al lui Marin Preda din literatura română fusese Anton Holban în nuvela Chinuri. Între 1943-1945 este luat în armată, experiență descrisă în operele
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
rituale, făcând parte dintr-un scenariu amplu și complex care urmărea înnoirea anului primăvară, la nașterea și moartea simbolică a Babei Dochia, întruchipare a Mării Zeițe a Pământului. Sărbătoarea Mărțișorului este un exemplu aparte de vivacitate culturală a unui simbol obiectivat. Și-a păstrat esență să că forma, a rămas un obiect confecționat din două fire, preponderent în alb și roșu, chiar dacă i-au fost adăugate elemente complementare. Chiar dacă rosturile vechi de apărare au fost marginalizate s-au păstrat funcțiile lui
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]