15 matches
-
unii foști studenți NBI cred amploarea acestor comportamente a fost exagerată, problema concentrându-se în rândul celor mai apropiați adepți ai lui Rând din New York. De-a lungul deceniilor anilor 1960 și 1970, Rând a elaborat și promovat o filosofie obiectivista prin lucrări de non-ficțiune și prin prelegeri ținute studenților de la instituții precum Yale, Princeton, Columbia, Harvard și MIT. Ea a primit un doctorat onorific de la în 1963. De asemenea, a început să țină anual prelegeri la , răspunzând apoi la întrebările
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
pentru alte „comportamente iraționale din viața privată”. Branden și-a cerut mai tarziu într-un interviu scuze de la „fiecare student al obiectivismului” pentru „perpetuarea misticii ” și pentru „contribuția la această atmosferă îngrozitoare de represiune intelectuală de care este impregnata mișcarea obiectivista”. În anii următori, Rând s-a despărțit de mai mulți dintre colaboratorii săi apropiați. Rând a fost operată de cancer pulmonar în 1974, după zeci de ani de fumat intens. În 1976, s-a retras de la scrierea newsletterului și, în ciuda
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
fumat intens. În 1976, s-a retras de la scrierea newsletterului și, în ciuda obiecțiilor ei inițiale, i-a permis Evvei Pryor, o asistență socială de la avocatul ei, să o înscrie în sistemele de și . În anii 1970, activitățile ei în cadrul mișcării obiectiviste au scăzut în intensitate, mai ales după moartea soțului ei, la 9 noiembrie 1979. Unul dintre ultimele ei proiecte a fost lucrul neterminat la o adaptare pentruteleviziune a "Revoltei lui Atlas". Rând a murit de insuficiență cardiacă la 6 martie
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
ceea ce antropologii se referă ca la o viziune naturală («nativăă), iar Înțelegerea ei necesită empatie, care este Încurajată de o epistemologie subiectivă”<footnote Hatch Mary Jo, Organization Theory, New York, Oxford University Press, 1993, p. 201 (* - sublinierea noastră). footnote>. Pentru teoriile „obiectiviste” (colectivist normative), interpretarea se face pe baza unor norme, standarde, constrângeri generale, existente În contextul social. Pentru T. Parsons (1902-1976), interpretarea este proprie oricărei acțiuni sociale, căci se realizează ca o proiecție a cerințelor normative ale societății asupra scopurilor individuale
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ai publicului și ai angajaților - se completează cu mijloace mai simple (ascultarea, citirea sesizărilor, expunerea prin presa scrisă sau vizuală etc.)<footnote Despre comunicare, se va trata la altă temă. footnote>. De reținut: cele trei viziuni despre cultură, teorii (viziuni) „obiectiviste”, (substanțialiste) și „subiectiviste” (internaționalist-simbolice) și deconstructiviste (critice, postmoderniste). Ce este cultura? Elementele componente culturii: − viziunea, − normele, valorile, − purtătorii-de-valoare, − procesele culturale, − judecăți de valorizare, − judecăți de valorificare, − cunoaștere, − enculturația și aculturația, − comunicarea, limbajul. Ce sunt comportamentele? − comportamente organizaționale, − comportamente față de organizație
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
implică și eliminarea ideii de "validare". Pur și simplu, cel care primează este binele comunitar, produs al unui "acord neforțat" ce rezultă dintr-o dezbatere liberă. Judecată strict epistemologic, concepția pragmatistă se apropie de cea relativistă, întrucât nu împărtășește perpectiva obiectivistă a existenței unui loc perfect detașat de orice abordare particulară. Dar, câtă vreme adevărul e scos din vocabularul epistemologic și e redus la utilitatea etică, concepția pragmatistă scapă acuzației de relativism și se refugiază în ceea ce Rorty numește etnocentrism: "A
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
context, ca figură esențială a imaginarului, cu o importantă semnificație socio-culturală. Ideologia este astfel îmbrăcată, practic, în mantia unei reprezentări sociale a cărei largă împărtășire garantează efectul integrării unei comunități dincolo de considerațiile care, pe filiera concepției negative sau a celei obiectiviste, se pot face cu privire la "adevărul" sau "falsitatea" sa335. Plasat în acest cadru generos care depășește în mod cert definirea îngustă a ideologiei, ca "doctrină bazată pe argumentare științifică și impregnată de o credibilitate excesivă ori nefundamentată"336 conceptul își poate
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
concepția negativă (în posteritatea lui Marx), doar o sursă de distorsiune. Ideologia a fost astfel îmbrăcată în mantia unei reprezentări sociale a cărei largă împărtășire garantează efectul integrării unei comunități dincolo de considerațiile care, pe filiera concepției negative sau a celei obiectiviste, se pot face cu privire la "adevărul" sau "falsitatea" sa. Plasat în acest cadru generos care depășește în mod cert definirea îngustă a ideologiei conceptul își poate etala caracterul cuprinzător, unul care se referă, prin urmare, la fenomene sociale mai largi decât
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
căci el este discursul ultim unde se constituie tensiunea antagonistă, fundamentală pentru orice discurs (ca dezvoltare a sensului).193 Dar Durand distinge totuși trei niveluri mitice simultane: pedagogia pozitivistă, prometeică, care "multiplică filierele unui singur fir", prin metode cantitative, agnostice, obiectiviste, mass-media cu mitologiile sale orfic-dionisiace, într-o defulare anarhică ce are ca unic scop audiența și în care s-au diluat puterile executivă, legislativă și juridică, amalgamate cu "stupefiante spirituale și vizuale" și, în fine, savanții, care construiesc noi mitologii
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Dar importanța ei nu este atât de mare cât s-a sperat în anii ’70; ea nu descrie un „tablou universal al elementelor chimice umane”, ci doar un set de limite ale posibilităților de formare umană cu ajutorul influențelor educative. Speranțele „obiectiviste”, legate de universalitatea taxonomiei lui Bloom, s-au diminuat încă din anii ’70, când s-au identificat numeroase aspecte discutabile ale acestei construcții teoretice și s-a demonstrat că sunt posibile taxonomii alternative. Pe parcursul întregului deceniu, Bloom a încercat însă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tânărului profesor din mediul rural, stagiul militar, erotismul juvenil, practica studențească, excursia la munte, tema părinților și, în legătură cu aceasta, ecouri din problematica „obsedantului deceniu”ș.a.). Nu anecdotica e importantă, ci tratarea ei. Poziția auctorială e flegmatică, aparent expurgată de afectivitate, „obiectivistă”. De sub cenușiul nespectaculosului răzbat totuși, semnificate implicit, zbateri sufletești și combustii intelectuale pentru care scriitura „măiestrită” se dovedește a fi un revelator eficace. Marin Preda-incomodul (1996) e o monografie neconvențională și lipsită de pedanterie, o carte de critică hermeneutică, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
alte lucrări, Croce se declară adversar al pozitivismului, în care se cuprindea și curentul neogramatic, și își propune să întemeieze lingvistica generală, care era, după el, o disciplină cu însemnate afinități filozofice 115. Dar, opunîndu-se, în mod just, opiniei excesiv obiectiviste care concepea limba ca o realitate autonomă, ca un organism independent de indivizii vorbitori, Croce a ajuns la o exagerare de sens contrar prin considerarea limbii ca un fenomen numai subiectiv și prin negarea oricărei obiectivități a limbii ca sistem
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
concepții conturate în cadrul său cu privire la relația dintre ideologie, societate și politică. Este vorba despre concepția negativă, despre concepția neutră și despre concepția pozitivă asupra ideologiei. Există, evident, și o perspectivă epistemologică asupra ideologiei (ce include, la rându-i, trei concepții: obiectivistă, relaționist-relativistă și pragmatistă), dar nu voi insista aici asupra ei16. a) Concepția negativă asupra ideologiei În rândul teoreticienilor sociali și politici, există un acord unanim cu privire la faptul că această înțelegere a conceptului de ideologie reprezintă o moștenire recuperată pe urmele
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
4 Daniel Șandru, Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică (Iași: Editura Institutul European, 2009), 157. 5 Teun A. van Dijk, Ideology. A Multidisciplinary Approach (London: Sage Publications, 1998), 11. 6 Am încercat o sistematizare analitică a concepțiilor proprii perspectivei epistemologice cea obiectivistă, cea relativist-relaționistă și cea pragmatistă și, respectiv, perspectivei teoretico-politice și sociale cea negativă, cea neutră și cea pozitivă în Daniel Șandru, Reinventarea, 48-116. 7 Steve Fuller, The New Sociological Imagination (London: Sage Publications, 2006), 22. 8 Cornelius Castoriadis, The Imaginary
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
din care ea a izvorât. Ea trebuie să fie pătrunsă ca și opera de artă de același atașament față de cauza oamenilor muncii, de aceeași intransigență față de tendințele formaliste, antipopulare. Părăsirea acestei atitudini revoluționare, duce critica spre treapta unei poziții estetizante, obiectiviste, trepte ce Îndepărtează tot mai mult critica de misiunea ei, aruncând-o pe terenul nesănătos al apolitismului, unde reacțiunea se va grăbi să o folosească drept armă a sa. Sunt aici neprețuitele Învățăminte pe care ni le oferă uriașa experiență
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]