120 matches
-
de obiectul cunoașterii naturii și implicit trebuie ca subiectul cunoscător să utilizeze o modalitate diferită de cercetare aptă să surprindă specificul existenței omenești. Orientarea metodologică ce vrea să extindă la social metodele specifice cunoașterii naturii poartă numele de orientare metodologică obiectivistă. Din contra, orientarea ce susține că realitatea socială este de esență diferită de natură, cerând mijloace specifice de cunoaștere, se numește orientare interpretativă, deoarece pentru ea obiectul social este esențialmente și ireductibil subiectiv. Pe scurt, metoda obiectivistă consideră umanul ca
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
de orientare metodologică obiectivistă. Din contra, orientarea ce susține că realitatea socială este de esență diferită de natură, cerând mijloace specifice de cunoaștere, se numește orientare interpretativă, deoarece pentru ea obiectul social este esențialmente și ireductibil subiectiv. Pe scurt, metoda obiectivistă consideră umanul ca obiect empiric iar metoda interpretativă consideră umanul ca existență sufletească. Evident de aici decurg consecințe imediat diferite în abordarea obiectului de cunoscut, în speță a societații umane. Orientări metodologice obiectiviste Pornind de la ipotezele privind natura socialului s-
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
esențialmente și ireductibil subiectiv. Pe scurt, metoda obiectivistă consideră umanul ca obiect empiric iar metoda interpretativă consideră umanul ca existență sufletească. Evident de aici decurg consecințe imediat diferite în abordarea obiectului de cunoscut, în speță a societații umane. Orientări metodologice obiectiviste Pornind de la ipotezele privind natura socialului s-au născut și dezvoltat mai multe orientari metodologice obiectiviste.În prima fază, obiectivismul sociologic a fost practicat de Condorcet prin ,fizica socială, și de empirismul clasic. Pozitivismul sociologic Auguste Comte a inițiat pozitivismul
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
consideră umanul ca existență sufletească. Evident de aici decurg consecințe imediat diferite în abordarea obiectului de cunoscut, în speță a societații umane. Orientări metodologice obiectiviste Pornind de la ipotezele privind natura socialului s-au născut și dezvoltat mai multe orientari metodologice obiectiviste.În prima fază, obiectivismul sociologic a fost practicat de Condorcet prin ,fizica socială, și de empirismul clasic. Pozitivismul sociologic Auguste Comte a inițiat pozitivismul sociologic, considerând că dezvoltarea cunoașterii umane parcurge trei faze: teologică, metafizică și pozitivă. Faza pozitivă ar
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
de cercetări ulterioare. Sub influența pozitivismului logic al gânditorilor Cercului de la Viena a apărut astfel neopozitivismul, conform căruia fundamentul cunoașterii viabile este experiența, opunându-se filozofiei speculative asupra societății. Acest curent de gândire s-a numit și fenomenalism. Practica metodologică obiectivistă pune accentul pe defilozofarea discursului sociologic, generalizările empirice ce pot avea valoare de lege, formulările precise, integrabile în modele logico-matematice ale fenomenelor sociale, centrarea pe judecăți pur cognitive ce exclud judecățile de valoare și normative, scientizarea discursului sociologic prin urmarea
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
ideile ei etice centrale sunt inconsistente și contradictorii cu ideile ei politice centrale. În 1985, moștenitorul lui Rând, Leonard Peikoff, a înființat , o organizație non-profit dedicată promovării ideilor și operei lui Rând. În 1990, filosoful a fondat Institutul pentru Studii Obiectiviste, acum cunoscut sub numele de. În 2001, istoricul John Rhum a organizat Anthem Foundation for Objectivist Scholarship, care oferă granturi pentru lucrări științifice despre obiectivism în mediul academic. Fundația de binefacere a BB&Ț Corporation a acordat și ea granturi
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
În numeroase anchete americane contemporane. Și totuși, pentru mulți autori, etnicitatea nu se confundă deloc cu apartenența, ci face trimitere la procesul de identificare cu un grup, la conștiința apartenenței. Avem de-a face aici cu o opoziție Între concepții obiectiviste și subiectiviste care nu va rămâne fără consecințe asupra orientării dezbaterii teoretice, așa cum vom vedea În continuare. Pare destul de clar că succesul conceptului, remarcabil Începând cu anii ’70, are legătură cu apariția conflictelor și revendicărilor identitare, atât În societățile industriale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dependenței (66) Capitolul 2. Crizele lumii moderne / 71 Schimbări și constante sociale după 1989 (71) Sursele crizelor (75) Surse istorice ale crizelor (78) Crizele și factorii naturali (82) Criza lumii moderne în viziunile occidentalilor (85) a) Desacralizarea lumii și naturalismul obiectivist (88) b) De la idei majore la strategii sectoriale (100) b1) Criza conștiinței moderne la început de modernitate (102) b2) Criza spiritului american contemporan (113) b3) Antropologia renovată sursă pentru depășirea crizei în cunoașterea omului (132) Partea a II-a. TRADIȚIA
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
spiritului american" din anii '70 ai secolului trecut (A. Bloom) (12) sau ale "crizei științelor omului și antropologiei" din a doua jumătate a secolului trecut (G. Durand) (13). Toate au avut și unele ecouri est-europene. a) Desacralizarea lumii și naturalismul obiectivist Ne oprim la doi autori din veacul trecut, Guénon și Husserl, care, deși au avut programe diferite de cercetare, au ajuns la unele rezultate comune privind ascensiunea omului. Guénon a fost pasionat de tradiții și ezoterism. Husserl rămâne autorul fenomenologiei
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
savantului se produc toate manipulările realității naturale. La rândul lor, psihologii, ca savanți creatori, uită că ei înșiși, ca oameni sociologizați, îi preexistă psihologiei ca pretinsă știință a sufletului; că sufletul lor este implicat în cunoașterea altor Ego-uri. Încât psihologia obiectivistă nu poate spune ce este sufletul, ce este trăirea valorizatoare, voința răsfrântă asupra vieții corporale și alte asemenea fenomene psihice. Unii au crezut că ar putea realiza toate acestea trecând psihologia de la cercetarea părților la studierea formelor (germ. gestalt), a
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
supraviețuitor, să Îmi ascund și să Îmi Înnobilez o lașitate de care mă simt vinovat. Cornel Vâlcu: Eu cred că sunt două modalități de atestare și o confundăm pe una cu cealaltă. Corin salută acest text pentru că el este scris obiectivist. Noi punem o groază de Întrebări Sandei, care ne dă niște răspunsuri mulțumitoare din punctul meu de vedere, dar care nu sunt În acest text, și care pornesc de la următoarea idee: Cum de a rezistat spiritul meu? Cum de sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acestor oameni. Greșeala ta, Sanda, este că articolul tău nu Începe așa: vreau să vă povestesc despre o chestie care nu trebuie judecată În termenii moralei, ai eroismului, ai spațiului public ș.a.m.d. Textul apare scris Într-o manieră obiectivistă, câtă vreme el răspunde unei investigații de alt ordin. Sanda Cordoș: Fiecare din cercetările noastre are rădăcini personale... Cornel Vâlcu: Nu, Întrebarea mea este de ce nu spui explicit În text care este marea problemă pe care o abordezi? Dacă textul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care o abordezi? Dacă textul ar Începe cu această declarație, atunci abordarea ta devine inteligibilă. Dacă nu, atunci textul se cere privit așa cum l-am văzut eu, adică din afară, fără să știu de unde face parte, drept o declarație obiectivistă despre starea de lucruri a epocii. Or, În aceste condiții, este normal ca fiecare dintre noi să Înceapă să se Întrebe: Bine, dar care ar fi modalitățile de atestare? Și apar probleme de genul: este rezistent dacă a fost bătut
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
corect și subtil probabil că este vorba de procese asociative extraordinar de rapide (L.L. Sepiuto, 1963) decurgând mai ales din subconștient; 3)tipul abstract, teoretician; 4)tipul concret, de multe ori empirist; 5)tipul probabilist al “calcului mintal”; 6)tipul obiectivist - la care aprecierea datelor aduse de laborator îmbracă aspectul de prejudecată; 7)tipul logist - care judecă în termeni de “sau - sau”. Printre medicii practicieni, există tipuri care excelează în diagnostic și altele care excelează în terapeutică sau în prognostic. De
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
162-164. footnote> Spațiul sociocultural al relațiilor de piață este un spațiu de confruntări mai mult sau mai puțin „la vedere” și În cadrul legalității, dar și de alianțe, tot așa de diferit raportate la legalitate și moralitate. În locul viziunilor deterministe și obiectiviste (care vorbesc despre „legea cererii și ofertei”), se elaborează teorii bazate pe noi concepții și concepte. „De ce să ne vorbiți despre raritate? Sau de eficacitate? Sau de creștere? Sau de echitate? Aruncați deci la rebut legile voastre ale cererii și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
fapt nu a trecut neobservat și, deși antologia a fost premiată de Academie, ea va fi dur atacată de ideologii partidului, în temutul oficios de partid „Lupta de clasă”, incriminându-se devieri de la linia ideologică oficială, îndeosebi așa-numitele poziții obiectiviste. G. Călinescu a înțeles repede că, de fapt, atacul era dirijat împotriva sa, nu împotriva autorilor masivelor tomuri antologice, I.C. Chițimia, Ovidiu Papadima, Gheorghe Vrabie. Scrie, în consecință, câteva articole pe tema „actualității” folclorului și se hotărăște să realizeze, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
construiește mental în timp ce este comentat de diverși actori. Rezultatele în cifre ale unei anchete de opinie clasică fixează această mișcare de apariție a RS într-un moment t și îi conduc pe cei care le citesc spre o interpretare dată, obiectivistă, aproximativă, deci acceptabilă, sursă de conversații reînnoite, de discursuri ale simțului comun și deci de reprezentări. În cele din urmă, nu ancheta în sine este în discuție, ci însușirea ei de către anumiți factori de decizie și producători de reprezentări (profesori
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
este posibil numai prin intermediul corpului, care este cel care ne individualizează, care ne dă o perspectivă asupra lumii, din punctul de vedere al "eu-lui și al lui aici". Spune Sábato: "Nu observatorul imparțial și ubicuu al științei sau al literaturii obiectiviste, ci eu-l concret, învelit în corpul său. În acest corp care ma transforma într-o ființă muritoare. De unde importantă metafizica a corpului"20. Concretizarea acestei noi filosofii, reluată în literatura, îi restituie omului "autentică să condiție tragică", așa cum susțin
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
existența unor elemente comune. De exemplu, ambele postulează starea de anarhie în relațiile internaționale și consideră statul ca fiind un actor rațional, dornic să supraviețuiască și să se dezvolte. Ambele curente se remarcă prin practicarea unei metodologii epistemologice de tip "obiectivist" prin faptul că atribuie cercetătorului în relații internaționale calitatea de observator exterior față de o lume reală, concretă, măsurabilă. Realul este doar ceea ce trebuie observat, lumea trebuie descrisă științific, prin date cuantificabile și în mod rațional.147 Martin Griffiths le atribuie
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
atributelor ideologiei / 41 1.2. Perspectiva teoriei politice asupra ideologiei / 48 1.2.1. Concepția negativă / 48 1.2.2. Concepția neutră / 56 1.2.3. Concepția pozitivă / 67 1.3. Perspectiva epistemologică asupra ideologiei / 73 1.3.1. Concepția obiectivistă / 74 1.3.2. Concepția relativist-relaționistă / 83 1.3.3. Concepția pragmatistă / 92 Capitolul II. FUNDAMENTELE IDEOLOGICE ALE CUNOAȘTERII SOCIALE / 111 2.1. Ideologia ca figură centrală a imaginarului social / 116 2.1.1. Ideologie, mit și utopie / 121 2
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o califica prin apel la corespondența cu realitatea) și la ce înseamnă "binele" (în sensul utilității) pentru aceasta, se diferențiază de cele de mai sus. Se poate susține, astfel, că, din perspectivă epistemologică, există următoarele trei concepții asupra ideologiei: concepția obiectivistă, concepția relaționist-relativistă și concepția pragmatistă. 1.3.1. Concepția obiectivistă Poate fi ideologia concepută ca o știință? Este știința însăși ideologică? Iată numai două dintre întrebările care au făcut ca discursurile asupra ideologiei să scoată în evidență câteva probleme pe
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ce înseamnă "binele" (în sensul utilității) pentru aceasta, se diferențiază de cele de mai sus. Se poate susține, astfel, că, din perspectivă epistemologică, există următoarele trei concepții asupra ideologiei: concepția obiectivistă, concepția relaționist-relativistă și concepția pragmatistă. 1.3.1. Concepția obiectivistă Poate fi ideologia concepută ca o știință? Este știința însăși ideologică? Iată numai două dintre întrebările care au făcut ca discursurile asupra ideologiei să scoată în evidență câteva probleme pe care relaționarea exclusivă a ideologiei de fenomenul dominației și încercarea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
evidență câteva probleme pe care relaționarea exclusivă a ideologiei de fenomenul dominației și încercarea de a explica existența sa numai prin raportare la acesta le-a trecut într-un con de umbră. Dacă avem în vedere, pentru începutul analizei, concepția obiectivistă asupra ideologiei, vom constata că dezbaterea se concentrează asupra relației pe care ideologia o are cu adevărul, acesta din urmă fiind înțeles în sensul dat de teoria corespondenței. În termeni simpli, concepția obiectivistă subliniază că ideologia contrazice adevărul (asumat ca
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
avem în vedere, pentru începutul analizei, concepția obiectivistă asupra ideologiei, vom constata că dezbaterea se concentrează asupra relației pe care ideologia o are cu adevărul, acesta din urmă fiind înțeles în sensul dat de teoria corespondenței. În termeni simpli, concepția obiectivistă subliniază că ideologia contrazice adevărul (asumat ca scop ultim al științei), câtă vreme proiecțiile ideologice ne oferă o imagine falsă asupra realității. Întrebarea care apare însă în acest context, și care este fundamentală pentru înțelegerea relației dintre ideologie și adevărul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din zorii nașterii conceptului. Mitului pozitivării științelor sociale, care se fundamentează pe premisa naturalistă că acestea nu pot fi cu adevărat "științifice" decât în măsura în care adoptă metodologia și cadrele de investigare proprii științelor naturale, îi este contrapus, tot din interiorul concepției obiectiviste, un alt mit, cel "al contextului". Situat pe pozițiile raționalismului critic, care își regăsește fundamentul, de asemenea, în teoria adevărului-corespondență, Karl Popper atacă atât pretențiile de "pozitivare" a teoriei sociale, cât și ambiția acesteia de a dezvolta o abordare din
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]