249 matches
-
trebuie să fie certe, lichide și exigibile și se pot referi la bani sau bunuri de aceeași natură. Confuziunea este situația când calitățile de debitor și creditor se întâlnesc în aceeași persoană. Aceste calități trebuie să fie în cadrul aceluiași raport obligațional. Remiterea de datorie. Aceasta are loc atunci când creditorul îl eliberează pe debitor de obligația sa. Se cunosc mai multe feluri de remitere de datorie : expresă, tacită, cu titlu oneros, cu titlu gratuit. Imposibilitatea fortuită de executare.Are loc atunci când debitorul
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
mod eficient patrimoniul și să se poată apăra în justiție în mod corespunzător față de respectivul contract. ... 14. Referitor la aceste critici, Curtea constată că nu pot fi reținute. Debitorul și-a asumat obligația de plată în cadrul unui raport obligațional consemnat într-un act juridic, în sensul de instrumentum, ale cărui clauze le cunoaște și le poate contesta, invocând orice cauze de nulitate ale contractului la care este parte. În schimb, cesiunea de creanță este o operațiune juridică exterioară acestuia
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
condamnatoriu, aceasta va avea loc la data exigibilității creditului garantat prin ipotecă, moment din care creditorul ipotecar este îndreptățit să exercite prerogativele de constrângere pentru executarea silită a dreptului său, în cadrul procedurii de executare silită. ... 149. În derularea raportului obligațional, izvorât din contractul de credit, debitorul poate fi obligat la plata unor plăți periodice a împrumutului, în forma ratelor de credit, ipoteză în care determinarea momentului de început al prescripției executării silite a creanței principale reclamă ca dispozițiile procedurale să
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
fiind un drept accesoriu creanței principale, urmează soarta acesteia, în virtutea principiului accesorium sequitur principale. ... 164. Așadar, ipoteca se stinge pe cale accesorie, conform art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, ca o consecință directă a stingerii raportului juridic obligațional principal garantat și care poate interveni prin orice mod care pune capăt existenței sau protecției creanței în lipsa realizării sale, chiar cu titlu de sancțiune, cum este prescripția. ... 165. Întrucât contractul de credit din care izvorăște creanța garantată are natura
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
cuprinsul paragrafelor 92-98, următoarele: În ceea ce privește independența și întinderea caracterului executoriu al contractului de ipotecă în noua reglementare, raportat la caracterul accesoriu al ipotecii, rezultă că, deși, în principiu, ipoteca este analizată ca un accesoriu al unui raport obligațional principal, caracterul accesoriu al ipotecii necesită anumite nuanțări. Astfel, noua reglementare conferă principiului accesorium sequitur principale un anumit caracter de relativitate, (…) Prin urmare, legătura dintre ipotecă și creanță nu mai este una indestructibilă, ci, mai degrabă, una de circumstanță. (…) noua
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
suporte orice altă sancțiune civilă, după caz [astfel cum prevede art. 2.500 alin. (2) din Codul civil] sau, cu alte cuvinte, posibilitatea reclamantului-creditor de a solicita instanțelor judecătorești să oblige pârâtul-debitor la executarea prestației asumate în cadrul unui raport juridic obligațional. Dacă dreptul la acțiune nu este exercitat într-un anumit termen, fixat în funcție de situația juridică particulară, creditorul nu mai poate obține concursul forței coercitive a statului declanșate ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive de obligare a debitorului
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
când cel prejudiciat are posibilitatea să opteze între reparația în natură sau cea prin echivalent, chiar dacă principiul reparației directe, în natură, este prioritar)^2. ^2 Pe acest aspect, în doctrină (L. Pop, Tratat de drept civil. Obligațiile, vol. III, Raporturile obligaționale extracontractuale, Editura UJ, București, 2000, p. 498) s-a arătat că „pentru stabilirea sferei de aplicare și a procedeelor de realizare a exigențelor principiului reparării în natură a prejudiciului, trebuie avute în vedere, pe de o parte, natura și specificul
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
și debitorul, ca părți ale raportului juridic execuțional, derivat din titlul executoriu, justifică interesul în formularea cererii de validare a popririi. În cursul acestei proceduri, ce îmbracă forma unui proces civil, instanța are obligația să verifice, pe fond, existența raporturilor obligaționale dintre părți, pentru a da o hotărâre de validare a popririi. Din această perspectivă trebuie avut în vedere că etapa validării popririi are ca efect principal transferul creanței poprite din patrimoniul debitorului urmărit în cel al creditorului popritor, cesiune necesară
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
la rândul ei, o novație obiectivă atipică, prin care vechea obligație este transformată, prin acordul părților sau prin intervenția instanței, într-o nouă obligație. Darea în plată reglementată de Legea nr. 77/2016 apare ca o situație derogatorie, din perspectiva raportului obligațional inițial, căci permite debitorului să execute, cu efect extinctiv, o altă prestație decât aceea pe care o datora. Legea nr. 77/2016 apare ca o intervenție a legiuitorului în contractul de credit, care limitează forța obligatorie a acestuia, transformând, pe parcursul
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
nu poate da naștere unei obligații în patrimoniul unei alte persoane decât titularul cererii deduse judecății, având în vedere că instanța de judecată nu deține nici calitatea de debitor și nici pe aceea de creditor în cadrul raportului juridic civil obligațional care se creează prin introducerea cererii în justiție, ci înfăptuiește justiția îndeplinind un „un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăților fundamentale, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, aplicarea legii și
DECIZIA nr. 683 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267244]
-
Articolul 6 1. Componentă patrimoniului uniunii și filialelor sale, inclusiv activul și pasivul, se stabilește în conformitate cu legislația țării în care acestea își au sediul. În componență patrimoniului intra, în special, valorile materiale și mijloacele bănești (fondurile fixe și circulante, drepturi obligaționale, drepturi de proprietate industrială (pentru invenții, mărci de fabrică, denumirea firmei, mostre industriale etc.), drepturi de autor și alte drepturi, precum și obligațiile al căror obiect îl constituie lucrurile, numerarul sau alte valori economice. 2. Sursele patrimoniului uniunii și filialelor sale
DECRET nr. 192 din 10 octombrie 1974 pentru ratificarea Convenţiei privind înfiinţarea Uniunii economice internaţionale în domeniul fibrelor chimice "Interchimfibre". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106414_a_107743]
-
art. 3 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 conferă Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier dreptul la un procent de 30% din cuantumul amenzilor contravenționale aplicate de personalul instituției. Aceste dispoziții nu generează însă un raport juridic obligațional între contravenient și Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, care să permită acestei instituții să solicite executarea silită a contravenientului. ... 53. Această chestiune rezultă din interpretarea gramaticală și logică a dispozițiilor în discuție, respectiv „un procent de 30%
DECIZIA nr. 20 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293686]
-
pe cale judecătorească să cedeze propriul drept de proprietate privată pentru stingerea unor obligații care nu le revin lor. Se apreciază, în acest sens, că ar fi vorba despre o dare în plată cu bunuri aparținând unor terți de raportul obligațional preexistent, în care statul român este debitor, având obligația să despăgubească persoanele îndreptățite pentru imobilele preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist. ... 6. Se invocă și Decizia nr. 871 din 9 octombrie 2007, prin care Curtea a apreciat că
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
privată a entității deținătoare, care ar fi forțată să acopere o datorie a statului cu bunuri din patrimoniul propriu, pornește de la o premisă eronată, aceea a calității de terț absolut a entității învestite cu soluționarea cererii față de raportul obligațional stabilit între stat și persoana îndreptățită. În realitate, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, și anume prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
și că, față de declararea neconstituționalității Legii nr. 7/2021, în ansamblul ei, are loc o reintrare în fondul activ al legislației a prevederilor art. 49 și 50 din Legea nr. 96/2006. Astfel, de la data generării unui nou raport juridic obligațional prin ordinele emise, nu poate fi avut în vedere alt criteriu legal de calculare a indemnizației pentru limită de vârstă decât cel impus prin legea aflată în vigoare, care stabilește că salariul minim brut pe țară aflat în plată și
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
acestuia, având în vedere că reclamanții nu au avut raporturi de serviciu cu M.A.I., ci cu I.J.P. Brașov, iar stabilirea și acordarea diferitelor drepturi bănești, aferente unui raport de serviciu, constituie un atribut exclusiv al angajatorului, subiect pasiv al raportului obligațional dedus judecății, care are obligația verificării condițiilor de acordare și de stabilire a drepturilor bănești solicitate. Prin urmare, M.A.I. nu poate dispune cu privire la plata unor drepturi bănești pentru angajații unei alte instituții cu personalitate juridică. ... 35. Curtea de
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
instanța judecătorească să cedeze propriul drept de proprietate privată pentru stingerea unor obligații care nu le revin lor. Se apreciază, în acest sens, că ar fi vorba despre o dare în plată cu bunuri aparținând unor terți față de raportul obligațional preexistent, în care statul român este debitor al obligației de a despăgubi persoanele îndreptățite pentru imobilele preluate în mod abuziv în timpul regimului comunist. Or, în situația acordării de bunuri imobile în compensare, terții față de acest raport juridic preexistent
DECIZIA nr. 384 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292983]
-
privată a entității deținătoare, care ar fi forțată să acopere o datorie a statului cu bunuri din patrimoniul propriu, pornește de la o premisă eronată, aceea a calității de terț absolut a entității învestite cu soluționarea cererii față de raportul obligațional stabilit între stat și persoana îndreptățită. În realitate, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, și anume prin Decizia nr. 10 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai
DECIZIA nr. 384 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292983]
-
nu este parte în raportul execuțional, ci organ învestit cu realizarea executării silite, s-ar transfera fără temei riscul insolvabilității debitorului de la creditor la executorul judecătoresc, deși riscul insolvabilității debitorului trebuie suportat de către creditor, în temeiul raportului juridic obligațional. Consecința este că executorul prestează pe propria sa cheltuială activitățile specifice de executare silită fără a putea să solicite de la creditor plata în avans a onorariului și fără a-l putea recupera ulterior, dacă debitorul este insolvabil. Excluderea onorariului
DECIZIA nr. 272 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291080]
-
acesta l-a încheiat cu creditorul și care are ca obiect prestarea serviciului specific de executare silită a creanțelor, executorul judecătoresc fiind învestit cu cererea de executare silită formulată de creditor, la care au fost anexate acte doveditoare ale raportului obligațional supus executării silite. Prin urmare, raportul juridic dintre executorul judecătoresc și creditor este unul contractual, cu toate consecințele juridice care decurg din acesta. În condițiile în care onorariul executorului judecătoresc astfel convenit cu creditorul nu a fost avansat de acesta
DECIZIA nr. 272 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291080]
-
în justiție, raportat la caracteristica încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, reglementată explicit de art. 670 alin. (6) din Codul de procedură civilă - aceea de a constitui titlu executoriu și în favoarea executorului judecătoresc -, unul dintre subiectele raportului obligațional (creat subsecvent), ce ia naștere în cadrul procedurii execuționale pe latura cheltuielilor de executare, este executorul judecătoresc, care, în acest caz, este titular al unui drept de creanță împotriva creditorului [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 16 din
DECIZIA nr. 272 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291080]
-
executare a hotărârii judecătorului-sindic. ... 131. Determinarea regimului juridic aplicabil prescripției dreptului de a obține executarea silită a titlului executoriu reprezentat de hotărârea judecătorului-sindic este într-o relație de dependență, în cadrul raționamentului logico-juridic, față de natura raportului juridic obligațional care stă la baza hotărârii puse în executare. ... 132. Întrucât acest raport juridic generează o răspundere civilă delictuală, pentru un prejudiciu cauzat debitorului insolvent, pentru stabilirea termenului de prescripție a executării silite a hotărârii judecătorului-sindic nu pot fi aplicate
DECIZIA nr. 50 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275681]
-
nu este parte în raportul execuțional, ci organ învestit cu realizarea executării silite, s-ar transfera fără temei riscul insolvabilității debitorului de la creditor la executorul judecătoresc, deși riscul insolvabilității debitorului trebuie suportat de către creditor, în temeiul raportului juridic obligațional. Consecința este că executorul prestează pe propria sa cheltuială activitățile specifice de executare silită, fără a putea să solicite de la creditor plata în avans a onorariului și fără a-l putea recupera ulterior, dacă debitorul este insolvabil. Excluderea onorariului
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]
-
acesta l-a încheiat cu creditorul și care are ca obiect prestarea serviciului specific de executare silită a creanțelor, executorul judecătoresc fiind învestit cu cererea de executare silită formulată de creditor, la care au fost anexate acte doveditoare ale raportului obligațional supus executării silite. Prin urmare, raportul juridic dintre executorul judecătoresc și creditor este unul contractual, cu toate consecințele juridice care decurg din acesta. În condițiile în care onorariul executorului judecătoresc astfel convenit cu creditorul nu a fost avansat de acesta
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]
-
în justiție, raportat la caracteristica încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, reglementată explicit de art. 670 alin. (6) din Codul de procedură civilă - aceea de a constitui titlu executoriu și în favoarea executorului judecătoresc -, unul dintre subiectele raportului obligațional (creat subsecvent), ce ia naștere în cadrul procedurii execuționale pe latura cheltuielilor de executare, este executorul judecătoresc, care, în acest caz, este titular al unui drept de creanță împotriva creditorului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 16 din
DECIZIA nr. 295 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291193]