51 matches
-
DESCRIERE: manuscris de o filă, față-verso, în creion, pentru cor mixt. Face parte din muzica filmului documentar Țara Moților CINE O MENȚIONEAZĂ: nu este menționată TIPĂRITĂ: ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: cor mixt PRIMA AUDIȚIE ISTORIC: OBSERVAȚII: 42. TITLUL LUCRĂRII: Hora fetelor, Oborocul, Corăbiasca (după Carol Miculi) ANUL TERMINĂRII: 1939 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2682 DESCRIERE: manuscris de 4 pagini, față-verso, în creion, pentru pian. Face parte din muzica filmului documentar Țara moților CINE O MENȚIONEAZĂ: nu este menționată
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
În conturi străine. Și nu veți reuși nimic rău din ce v-ați propus pentru simplul fapt că rugăciunile noastre sunt ascultate și ajutor adevărat nouă ne vine , nu celor răi : Și uite că ruga noastră căpătă răspunsul. Nu cu oborocul, nu tot odată, dar Începutul se văzu concret. Văzurăm cu ochii noștri și auzirăm cu urechile noastre cum domnul Cozmin Gușă , secretarul general al PSD, Își dădu demisia din partid. Acum, aiastă treabă are două sau chiar mai multe sensuri
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
poate că tot mestecând cenușa vieților de ieri, vom învăța să nu le mai ardem zadarnic pe cele de-acum." (p. 317). Deschizând jurnalul recent apărut al unei figuri de mult dispărute, criticul încearcă acel șoc al lucrurilor ținute sub oboroc și figurând, acum, ca inedite. El dorește însă, pe lângă completarea subcapitolului de istorie literară și politică, un impact mai profund al acestor pagini vechi în conștiința receptoare a publicului de azi. Nu le-ar vrea așadar pure documente, îngroșând seria
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
și cu iubire de neam și am publicat informațiile lui, adăugând, pentru a nu face nedreptate nimănui, că acela care ar avea de obiectat poate vorbi pentru a rectifica. Astfel de denunțări am crezut totdeauna că nu trebuie ținute supt oboroc. Acuma acel învățător bulgar Eugen Gospodin 3, în loc să rectifice, îmi trimite o scrisoare obraznică, somându-mă, cu termen, să-i arăt numele denunțătorului, căci are gânduri de judecată. I-am trimes somația înapoi. Pentru a nu avea însă neplăceri, te
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
să-și stoarcă strugurii la teascul lor. Mitrofanilor nu le-au mai rămas decât cinstea, munca și speranța. În mintea de copil i s-a întipărit imaginea „bunei” venind legănându-se de povara coșului cu de-ale gurii purtate pe oborocul din creștet, hrana pentru truditorii câmpului. „Chiaburoii” era cuvântul de ocară care le venea la gură lefegiilor comuniști, simbriași ai pierzaniei, cuvânt care le suna Mitrofanilor ca un șfichiuit de bici... Urgia, într-un capitol În 1958, satul a trecut
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
sale, ‘Îi zise: „Am găsit cu cale Că ai putea ca să lucrezi / Și noaptea. De aceea, vezi Că piua-i în căsoaia mare. Adu-o-ncoace, după care Cată sub pat. Vezi că-i un loc, / În cari este un oboroc Cu fuse plin. Apoi te duci / Și din horn, furca o aduci. Astfel, dacă te-ai plictisit / De-atâtea pene de strujit, Te-i odihni și până stai, / Te-apuci și de pisat mălai. Când soțul tău are să vie / Noi
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu feleștiocul pentru păcură, cazane, ceaune, ciubere, bărdace, garafe și gărăfioare, deje și linuri - toate erau pline ochi! Ba unii dădeau jos din pod și oboroace hîrbuite de pe vremea lu' bunelu', din celea făcute din coajă de tei, și le umpleau. Ce să facă oamenii! Cît despre căldări, erau umplute și ele, că, oricum, nu mai mergea nimeni la fîntînă după apă. Donițele, donicuțele și doniciorele
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
o ajutăm, ne ajută să ieșim din apatie, să lăsăm baltă treburile noastre de toate zilele și să facem ceva pentru cei care au nevoie de ajutor. Dar personificarea asta e și marea problemă, pentru că ne permite să ținem sub oborocul minții problemele mai mari ale drepturilor încălcate cu cinism, ale proceselor sociale care permit ca unul din 2 copii să trăiască la risc de excluziune socială, a nedreptății care face ca educația să primească doar 3% din PIB, fapt care
De Crăciun am fost mai buni. Și pe urmă?! () [Corola-blog/BlogPost/338320_a_339649]
-
la vreme, că nu a “umblat” la timp și la spațiu. La timpul celor care-l pierd și la spațiul celor care-l spurcă și-l nimicesc ireversibil. Adicătelea, exact la cești măgădăi și mocârțani scăpați de sub gravitație și de sub oborocul bunului simț. Ziceam că râde și de milă. De mila celor care, în loc să se sinucidă, s-au apucat de prăsit rebuturi și resturi, gherțoi și cicisbei contagioși, puturoși cu carte de muncă, lepre și jigodii extra/terestre numai bune de
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
sec. XIX s-a folosit pentru a traduce pref. auto-; sineiubire (egoism); sinestătător (autonom) etc. Dintre aceste formații s-au păstrat în limbă numai sinucidere și sinucigaș. Cf. din Dicționar ilustrat al Limbii române, București, Editura Litera, 2011. 2. obroc (oboroc), vas mare de lemn, folosit ca unitate de măsurat cerealele; baniță, mierță, bănicior. Rar, folosit în limba curentă, cuvântul (de origine ucraineană) s-a încetățenit în expresie biblică ”a ține lumina sub obroc” = a ascunde un adevăr sau o valoare
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
casă - fără să-și ia ziua bună - și plecă supărat și amărât ca vai de om! A doua zi, ajungând într-un loc, i se întîmplă să vadă ceva ce nu mai văzuse. Văzu un om care ținea puțin un oboroc deșert cu gura spre soare, apoi repede-l înșfăca și intra cu dânsul într-un bordei; pe urmă iar ieșea, îl punea la soare și tot așa făcea. {EminescuOpXI 160} Drumețul nostru, nedumerit, se opri și zise: - Bună ziua, om bun
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce ți-oi zice eu: sparge ici, și soarele va intra singur înlăuntru. Îndată făcu așa și lumina soarelui intră în bordei. - Mare minune, om bun, zise gazda! De nu te-aducea D-zeu eram să îmbătrînesc cărând soarele cu oborocul. Drumețul plecă. A doua zi ajunse într-un sat; din întîmplare, se opri la un om; omul de gazdă, fiind rotar, își lucrase un car și-l înjghebase în casă, în toată întregimea lui, ș-acum, voind să-l scoată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în mână voia s-arunce niște nuci din tindă în pod. - De ce te frămânți așa, om bun? - Ia, vreu să zvârl niște nuci în pod și țăpoiul ăsta nu-i nici de-o treabă. - Că degeaba te trudești! Ai un oboroc? - Da' cum să n-am. - Pune nucile într-însul, ia-l pe umăr și le suie în pod; țăpoiul e pentru fân și paie, iar nu pentru nuci. Omul ascultă, și treaba se făcu îndată. Drumețul merse mai departe, până ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era să-mi ucid vaca. Așa, drumețul nostru mirîndu-se și de astă mare prostie, zise în sine: Pisica tot s-ar fi putut întîmpla să dea drobul de sare jos de pe horn; dar să se care soarele în casă cu oborocul, să arunce nucile cu țăpoiul și să se tragă vaca în pod la fân, n-am mai gîndit!... Apoi drumețul se întoarse acasă și petrecu lângă ai săi, pe care îi socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
primele ceasuri ale debutului nostru ca bursieri ai Colegiului Noua Europă. Au trecut șapte ani de atunci. În toamna lui ’99, Mircea a plecat pentru un an în serele academice ale Olandei, unde și-a putut regăsi memoria ținută sub oboroc de „uitarea intenționată” necesară unei vieți orientate spre proiecte, viață din care s-a dezvoltat școala românească de psihologie cognitivă. Fiind om-orchestră al universității clujene ca cercetător, șef de catedră, cancelar (o vreme), producător de „marfă” educațională și ca psihoterapeut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
propriu-zisă se desfășura în condiții normale. Printre acțiunile Comisiei cvadripartite de ambasadori, doresc să reamintesc și participarea la câteva dintre reuniunile Comisiei de reconciliere creată între Republica Moldova și autoritățile autoproclamate de la Tiraspol. Delegația de la Chișinău era condusă de vicepremierul C. Oboroc, iar cea a Tiraspolului de Alexandru Caraman, vicepreședintele lui Igor Smirnov. Din delegația Tiraspolului, mai participa și V. Litkai, autointitulat "ministru de externe" al Transnistriei. Discuțiile se desfășurau exclusiv în limba rusă. Aceste reuniuni aveau o desfășurare foarte ciudată: toată lumea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
transforma un simplu carnet maroniu, cartea de muncă, în semn al puterii și al supunerii insului mereu atârnat de un înscris oarecare, al unui altuia. Printre alte nenorociri inventate de comunism a fost și teroarea cărților de muncă, ținute sub oboroc de contabili și cadriști de tot felul. Misterioși, cu puteri oculte, conspiratori ai unei ordini obscure, pentru ei insul nu a fost niciodată nimic mai mult decât un paragraf dintr-o lege sau instrucțiune oarecare. Pentru ei viața nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
durerilor tale, cremenea nădejdilor sparge vremelnicia cătușelor tiranului și-ți înalță sufletul dincolo de hotarul lumesc, deasupra, spre luminile stelare și veșnice ale cerului. Părintele Nil Dorobanțu a fost un mare monah și faptele sale, file de istorie, rămân ascunse sub oborocul vremurilor păgâne pe care le trăim încă și care au pus stăpânire și pe cei obligați să facă lumină, să facă cunoscute patimile și vrednicia faptelor credincioșilor și a slujitorilor Bisericii lui Hristos. Prin tăcerea lor, Părintele Nil Dorobanțu rămâne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Trageți, flăcăi, Hăi, hăi! V-am mai ura, v-am mai ura, Dar nu suntem de pe ici, de pe colea, Ci suntem de la Mitoc Unde-nghiață apa-n tioc, Și ciolanele la foc Și moșneagu n-are loc, Într-un fund de oboroc Ca să-și facă și el foc. Trageți, flăcăi, Hăi, hăi! V-am mai ura, v-am mai ura Dar ne temem c-om însăra, Pe la curțile Dnilor voastre Este nante sprâncenate. Da-i bine pe la bordeieșele noastre, Cele tupilate Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
frumos. / Și cere scufă și salbă / Să se ducă-n lumea albă. Cere cal de călărie / Și o stea la pălărie, / Ca să treacă de pustie; / Și mai cere un cal breaz, / Că-i fecior de om viteaz; Dă-i măicuț-un oboroc, / Ca să-și cate de noroc. Și mai dă-i măicuț-o sită, / Ca să-și cate de ursită; Și mai fă maic-o plăcintă, / S-o mâncăm până la nuntă. / Ca grâul N. N. să crească / Și-ntru mulți ani să trăiască!"199 Nou înfășat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ieși. Să nu învălești focul cît timp ai cloșcă, că-ți înădușă puii. Pentru cloște și curci sau boboci de gîscă, se zice ca să nu se stîngă focul, ca să aibă și ele căldură și să nu moară. întoarce cloșca cu oborocul* în sara cînd o pui, împrejur de trei ori, ca să nu-ți fie ducăușă. Leagă oborocul unde clocește cloșca de piciorul patului, dacă vrei ca cloșca să-ți țină puii cu grijă. Cel care va da ouă la altul pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curci sau boboci de gîscă, se zice ca să nu se stîngă focul, ca să aibă și ele căldură și să nu moară. întoarce cloșca cu oborocul* în sara cînd o pui, împrejur de trei ori, ca să nu-ți fie ducăușă. Leagă oborocul unde clocește cloșca de piciorul patului, dacă vrei ca cloșca să-ți țină puii cu grijă. Cel care va da ouă la altul pentru pus cloșcă mai înainte de a pune dînsul își va lua sporul puilor ce va pune. E
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu gătești hainele sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vrea mai bine să fie argat în Apus decât ban în ticăloasa țară a Munteniei. Caragiale nu mai are naivitatea să se întoarcă și să creadă că mai e ceva de făcut. Pașoptiștii se întorseseră, dar lumina lor ajunsese sub oboroc. Familiile de la patrușopt plodiseră Agamemnoni de panaramă. Jargonul bonjurist a devenit primul limbaj de lemn. Formele fără fond nu s-au ridicat până la o autentică autoreflectare, ci au îmbogățit subconștientul cu noi fantoșe. Pătruns în conștiința Europei, Caragiale rămâne acolo
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]