20 matches
-
strânge. Îi pare rău că a rămas singur. Îi pare bine că Nicușor nu mai suferă. Dacă nu se prăpădea atunci, se prăpădea acum! Frigul mușcă carnea și-o sfâșâie. Tija de la picior îi dă de furcă. Piciorul s-a obrintit. E roșu, umflat și-l doare. Rău tare îl mai doare... Dar, și mai tare îl dor rănile. Tot de la piciorul cu tijă. L-au ros încălțările. Să se spele, nu a prea avut unde, iar de când a venit gerul
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
să nu furi ouă la Paști și în nici o zi, sau [o] să-ți sleiască cositorul. Cine va cînta în apusul soarelui va face buboaie în cap. Cînd ai vreo bubă, nu e bine să intri în vie, căci se obrintește*, și atunci mai rău te doare. La Paști, cînd ciocnesc ouăle, dacă nu dă pe cel spart celui ce l-a spart, face buboaie. Cînd ai bube la încheietura gurii, să dai cu lingura și cu coada pisi cii pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar - ceasornic orbalț - boală molipsitoare; brîncă orbete - rozător asemănător cîrtiței otavă - fîn cosit toamna a doua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ajută să-și scoată tunica udă. A rămas într-o cămașă albă, de mătase, sfâșiată la piept, pătrunsă de sudoare și sânge. Bătrânul îi pune mâna pe frunte și clatină din cap cu îngrijorare: Prea cald. Arzi...Ți s-au obrintit rănile... Mai bine "prea cald" decât "prea rece", îngână străinul cu un zâmbet chinuit. Doamne ferește! bombăne bătrânul scuturând tunica, stropind în jur. Tragi rău... zău așa! Să nu... să... să... dar cuvântul îi rămâne în gâtlej. Mă... Măria sa... bolborosește uluit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
răspunde el și face o plecăciune, râzând încetișor, cu mulțumire. Tot hâtru ai rămas și plin de duh. Domnul zâmbește amar: Haz de necaz, Sihastre... zâmbește el amar. Haz de necaz... Daniil arată spre picior, cu îngrijorare: E negru: a obrintit! Mă lași să ți-l grijesc? Ștefan rânjește ridicând șomoiogul de cârpe legat cu sfoară: Îți place ciuboțica mea împărătească? Aici am Chilia pușcă ungurească! Am auzit că a mai pățit-o unu' de-i zicea Ahile... Unora, li se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
scăpat neotânjit la Podul Înalt! M-o ferit Iisus Mântuitorul... Daniil scoate niște feși albe de in: Am niște buruieni de leac... să... să te oblojesc... O cataplasmă... Trage coptura. Ce cataplasmă?! bodogăne Ștefan .... De cataplasme-mi arde mie?! E obrintit! Zău așa!... Să nu ți-l taie! Ștefan ridică șomoiagul chicotind: Ducă-se! E putred! Mai am unu'! spune și ridică piciorul sănătos. Mai rău de cap: n-am altul de schimb... Ți-l taie! amenință Daniil necruțător. Capul? Piciorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bol(earin) > boeare > bare „boieri”; comp. rom. mare, măre (ca adresare), de unde bre!, bă!, măi!, alb. moré „bă, măi”, morí „mulțime, grămadă”. Alte forme românești dezvoltate pe aceeași bază: buric, grămadă, a holba, morman, obârșie, oblic, a obliga, oblu, a obrinti, vârf, vraf, a urca și a se aburca, vârcă etc. Dezvăluirea sensului supraetnic al cuvintelor alani, huni, anți, inzi, avari etc. simplifică istoria antică și medievală sub raportul structurilor etnolingvistice. În condițiile în care, după cuceririle romane, în primele cinci
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
57 Mușatin, 74 Mușca, 57 nalt, 186 natră, 195 nămol, 141 nedeie, 56 Negru, 137 nesăbuit, 242 a nimeri, 104 norod, 51 Oasele, 57 oaste, 74 Oaș, 57 obârșie, 69 oblăduire, 137 oblic, 69 a obliga, 69 oblu, 69 a obrinti, 69 a obține, 222 Ocea, 57 ochi, 44 ogar, 135 ogradă, 43 olat, 47 Olimp, 53 Olt, 54 Oltenia, 54 Oradea, 57 oraș, 57 Orșova, 57 os, 99 a se osebi, 242 Osica, 57 Osoi, 57 oșan, 54 Oșești, 57
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acesta inițialele Lui Iisus Christos. De obrinteală. Cu cuțitu se face cruce deasupra bubei și-n palma bolnavului rostindu-se descântecul : Bubă mare, doamnă mare; A făcut doamna o nuntă mare Și pe toate bubele le-o chematu, Numai pe obrintitu nu l-o chematu. Și el rău s-o mânietu. De vârfu s-o uscatu, de rădăcină o secatu. De bătaie de soare la cap (insolație), sau, O cofă cu apă neîncepută se ține astfel ca soarele să se reflecte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din păr de capră, cu care se leagă obielele O obiele cărpe din cânepă sau din lână cu care se înfășoară picioarele pentru a încălța opinci sau cizme oblicit găsit cu greu, dibuit oblâncit om, aruncat la pămînt oborât doborât obrintit infectat ocoș isteț, spiritual, șmecher odrăjdii scule, unelte specifice unui anumit meșteșug opărit ars cu apă fiartă, supărat, necăjit opinci încălțări rudimentare din piele sau din cauciuc otâncit ridicat prin contrabalansare cu un obiect greu P pancove mâncare deosebită, dulce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să se lege terciul ăsta fără albuș Ci mai trebuie stropit cu vin roșu Și așteptat pînă se plămădește cu sîngele (și pîndit cu urechea: cînd sîngele clocotește ca un gheizer în vrie) Iar cînd sîngele se învolbură și se obrintește în vene se taie cu un ciob vasele de la mînă apoi iar se frămîntă terciul pînă se încheagă aluatul pînă ce vezi alb înaintea ochilor și cazi răpus După care se cere să fi cufundat în mare la fund apoi
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
Ultima lui rană, la piciorul drept - îl nimerise un glonț de mitralieră în pulpă - nu se vindeca la fel de repede ca primele trei. Ori din cauza frigului, ori fiindcă la 50 de ani natura lui nu mai lucra la fel de repede, rana se obrintise. Chirurgul vagonului spital, colonel, avea grijă de Zaharîci mai ceva ca de generali. Dacă-i murea pacientul sau dacă-i amputa piciorul fără să fie nevoie îl aștepta, în cel mai bun caz, un concediu activ pe termen nelimitat la
Poporul ales a doua oară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6833_a_8158]
-
și cu buza de sus, ca un pămătuf, a cules zăpada din palma mamei...După ce l-a mai mângâiat o dată pe bot, mama a continuat să vorbească, așa ca pentru ea: „Acum o să-l băgăm în grajd, ca să nu-i obrintească rana, iar mâine ne om duce la târg ca să aducem ce trebuie ca să se vindece”... Până în seară am tot cărat apă ca să adăp calul și să fie și în casă. O întrebare însă mă frământa: „De ce a pornit armăsarul în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vadă ce face armăsarul și se întorcea vorbind de una singură: „Îi cuminte, băiatul...Ce a avut de tras, sărmanul! Da’ i-a trece lui. Mâine îi aducem doctorii și carnea o să se prindă la loc. Numai de n-ar obrinti pe gerul ista...Da’ are mama grijă să nu răcească flăcăul”...Când razele soarelui își făceau loc printre florile de gheață de pe geam, mama a venit la căpătâiul meu și, punându-mi mâna pe frunte, mi-a vorbit: „Afară încă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de zăvoare. Când are de jugănit purceii, orice gospodar îl cheamă pe Mazarache. țiganul supune godacii între picioare și, c-o custură de oțel, îi ușurează cât te-ai șterge la ochi. Din mâna lui se tămăduiesc ușor și nu obrintesc defel. După ce jugănește purceii, moșneagul le pune fuduliile pe jăratic și nu cere de la gazdă decât sare și mămăligă. Sâmbăta colindă satul pe unde a lucrat : de ici capătă o căpățână murată de curechi, o înfige într- un băț cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
culoarea pământului, cu noduri tari ca lemnul în podul palmei și cu pielea încrețită. "Uite, maică, zicea, nici nu pot să le mai întind bine"... Și încerca să le întindă. Avea mijlociul chiar zgârcit, se înțepase într-o furcă, se obrintise și o vară întreagă îi cursese din tot degetul puroi. Iarna suferea de el, îi îngheța... Mi-acoperea pe ale mele cu un gest reținut, vrând parcă să spună că nu în zadar muncise dacă eu o să am o soartă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
s-a lăsat; Presărai atunci mălai, Și tot cerul îl spălai, Doar pe plai Cât un scai Mai juca un nour mic Zgriburit și de nimic; Luai din sân tărâțe coapte! Și tot norul, jos, în noapte, Ca o gâlcă obrinti, În țărână se trânti, Înflori, crăpă în șapte Nori la fel: De sub nori și câmpuri - El, Subțirel, Văruit în alb de lapte, Strigoi, Rupt din veacul de apoi, Vrej de șoapte, Din bici ud și din țăpoi Hăituit de Miaza
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
2284 pămătuf 2287 glasul 2289 telegari 2291 Propunere Stele Gărgăriță [ADJECTIVE] 2254 discursiv 2257 prepuielnic 113 {EminescuOpXV 114} 2259 viorie 2276B sfărimicios 2284 luminos [VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog, praznic, atlaz, orz, iezer 2259 adorez zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză teafăr bucate măsoriște * Râmnic (de la Ramnus) 2291 a întruluca (tărlă-turlă) 114 {EminescuOpXV 115-136} {EminescuOpXV 137} ARTE
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
scaieți și de funingine. I-a scos căpăstrul și i-a spălat botul însângerat. Ei. Acum altcum stăm de vorbă. Arăți și tu a cal de soi. Stai să aduc niște rachiu să ștergem rana, că ferească Dumnezeu... Îi mai obrinti și necazu-i gata... A turnat rachiu în palmă și a aplicat-o pe rana de pe bot. Calul a tresărit sforăind. Gata, băiatule! Gata! A trecut usturimea. Ca mâinepoimâine mergi la fete... ha ha ha! S-a așezat pe marginea ieslei
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de canonizare înaintată Patriarhiei: "E drept că el apare cu trăsăturile modificate de descompunerea incipientă a fibrei, cu falca strâmbată de infecția care i-o umflase în timpul ultimelor sale zile în ospiciu și cu fruntea purtând bandajul septic care o obrintise rana provocată de nebun. Totul atestă o dată mai mult degradarea în care-l adusese mizeria fizică. Masca asta luată prea târziu (gura întredeschisă și ochii căzuți arată că operația întârziase: se depășiseră cele șase ore pentru ca alterările descompunerii să nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]