598 matches
-
fără scrupule de pe urma prietenilor săi bancheri (ceea ce nu e neapărat un lucru condamnabil), pentru a-și realiza proiectele literare și a-și satisface capriciile, fără a obișnui, în schimb, să-și plătească colaboratorii la revistele pe care le conducea. Că, obsedat metodic de glorie, isi regiza propriile aniversări, cerîndu-le editorilor să facă rost de articole omagiale; că frecvență, și din rațiuni folclorice, prostituatele; că ruga un prieten cu condeiul mai ductil să-i scrie articolele, celebrul romancier fiind - după părerea lui
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
încearcă să ofere un conținut accesibil tuturor"... Așa cum, în alte filme, geniile aruncă, înfrigurate, note pe portativ, aici tînărul matematician scrie febril, pe o fereastră, o avalanșă de formule smulse din mintea lui zbuciumată, concentrată la cea mai înaltă tensiune , obsedată să nască "o idee originală". Ceea ce se și întîmplă. Ideea lui originală va revoluționa teoriile economice ale ultimului secol și își va găsi o vastă aplicabilitate... De aici și pînă la Premiul Nobel n-a mai fost decît un pas
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
cât și la Cotroceni. Antologia rușinii, căreia dl. Hadjiculea i-a adăugat destule pagini, va trebui să consemneze demisia morală a unui regizor talentat care de dragul iluzoriilor avantaje de-o clipă a coborât la nivelul unui simplu băiat de la lumini, obsedat să pună cât mai bine în evidență isprăvile unui regim cleptoman, revanșard și incompetent. Nu știu care e politica noilor posturi ivite în ultimele luni (Realitatea și B1), pentru că deocamdată ele sunt accesibile doar bucureșteniolor. în restul țării suntem blagosloviți doar cu
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
dacă visarea continuă. Un dubiu dăinuie, se strecoară o nostalgie după plutirea fantazării și farmecul imaginat. Nu numai de Kafka amintește Derrida, dar și de pălăria de paie, de Panama, care irumpe într-un vis a lui Walter Benjamin, eseistul obsedat și de un șal căruia i-a repartizat tot în somn o dublă cheie: de a înfășura gîtul grațios al unei doamne, dar și de a scoate în relief o inscripție în limba franceză, care trebuie decriptată. Pentru Derrida, fugarul
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
După părerea mea, aproape toate temele, toate obsesiile, toate "personajele" autorului pot fi întîlnite aici, într-o expunere relativ accesibilă oricărui tip de cititor. îi întîlnim pe Nerval, pe Borges, pe Joyce, pe Cervantes, pe Wilde, dar și pe Wilkins (obsedat, ca și Eco, de toposul "limbii perfecte"), pe Aristotel, pe Sfîntul Augustin și pe Dante, pe Proust și pe Eliot. într-adevăr, abilitatea unui critic constă, se pare, înainte de orice, în selectarea autorilor, iar miza criticii de înaltă clasă - în
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
Gide vizează un fel de acte primordiale, apărute ex nihilo care l-ar face pe om asemenea unui Dumnezeu dispunătorul. Nu e aceasta ispita biblică a șarpelui, eritis sicut Dei?". Céline e și el un profet, mai propriu spus un "obsedat" (caz patologic!), care, medic fiind, a îndreptat datele observației concrete într-o direcție nebuloasă, în zona unor nori care slobozesc averse, a unor grohotișuri care se surpă zgomotos în avalanșe. "Neseriozitatea" sa (vaticinară!) ar trebui, tocmai ea, luată în serios
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
editură bucureșteana Tritonic. Românul se înscrie pe un drum relativ 'nebătut' în cadrul peisajului literar românesc, dar extrem de productiv 'ailleurs': literatura cu nebuni. Al lui Mihai Goțiu (căruia autorul îi dăruiește propriul nume alături de unele date din biografia să) este un "obsedat sexual în serie care uneori mai face și cîte o crimă, una mică cum i-ar plăcea să spună", după caracterizarea făcută de psiholog în fișa clinică. Narcisist (deci prizonier al unor fantezii de putere și valoare) și paranoic (deci
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
Goțiu încearcă 'să facă intertextualitate' și o face prost. Referințele livreși sînt facile (Coelho, Veronika se hotărăște să moară, Kesey, Zbor deasupra unui cuib de cuci și, evident, Dostoievski) și nici nu adera bine la text. Este inspirat detaliul că obsedatul sexual Mihai Goțiu vede în Veronika lui Coelho o nimfomana venită să-l 'elibereze' pe el din chingile regulilor sociale, dar personajul nu e bine construit și pare o caricatură, dialogurile cu 'ea' sînt slabe etc. Teribilă forță a personajului
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
vizuale („te privesc ca să te învăț”), căci ochiul înregistrează neobosit detaliile simple dar semnificative din care extrage o stare sau dimpotrivă pe care le pune în relație reflexivă cu un sentiment. Poemele sunt, din această cauză, cumva statice, căci privirii obsedată de atingere (uneori mediată de oglindă) nu pare să-i scape aproape nimic din ce ar putea fi un posibil argument al intensității percepției. O sensibilitate neoromantică e lăsată să sentimentalizeze liber, dezinhibat față în față cu imaginile, gesturile și
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
ia celălalt înainte... În prefață, Racine explică: Această josnicie mi s-a părut mai potrivită unei doici (cum e Enona) care putea avea înclinări mai slugarnice... Cum ar veni: o cenzură de clasă. Altă deosebire: Hipolit, la Euripide, fiind un obsedat ce tabără pe maică-sa vitregă, la Racine devine un cavaler fără pată; ceea ce ar fi fost mai agreabil spectatorilor. Un argument à la Răutu!... Fedra, femeia incestuoasă, la fel: ea nu e nici vinovată, nici inocentă de tot... Lucrurile
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
odihnește sau se auto-sondează... Mai mult, mă voi situa de partea feminismelor afirmând că mi-e tare greu să înțeleg cum filmul porno poate incita la introspecție, căci nu oferă decât rețeta unei sexualități solipsiste peste poate, e “violent și obsedat de sine; nici o percepție a unei alte ființe nu-i schimbă comportamentul”1, îndemnând la satisfacția unor impulsuri imediate și deci staționând într-o zonă viscerală cu puțin loc pentru spiritualitate. Inconsistența raționamentului mă frapează din nou pentru că autorul observa
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]
-
nu mișcă în front, ei au luat deja drumul vechilor activiști U.T.C., profitând cu cinism de șansa selecției negative care i-a propulsat în pozițiile de viitori belferi politici. Decupați după chipul și asemănarea stăpânilor, ei sunt doar lacheii obsedați să calce cu pantofii Bally cât mai aproape de urmele lăsate de ciuboatele scâlciate ale jupânilor. N-aș spune că în România nu există și tineri responsabili. Numai că, printr-un straniu proces alchimic, ei nu se văd. Și totuși, ce
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
într-un fel, să le pomenesc prezența. M-a impresionat duritatea poveștii păstrată în spectacol, traumele cu care este încărcat destinul unei fete din copilărie de la violul tatălui, pînă la exercițiul prostituției din adolescență. În urma unei relații cu un tip obsedat și impunător al exclusivității, ajunge în pușcărie, acolo unde o găsim la început, acolo unde începem să deslușim, treptat, firul întîmplărilor, derulat invers, acolo unde stă închisă sub acuzația de crimă. Deși comisă în legitimă apărare. O personalitate scindată, un
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]
-
voice over, adică defectul major al unui scenariu ( conform "regulilor" de creație din manualele de scenaristică, inspirate, firește, nu din 8 și jumătate, ci din succesele de public ale industriei filmului; Nu spune industrie", îi spune fratele artist fratelui stupid, obsedat să se adapteze șabloanelor de succes, oricît de cretine, ale acelei industrii).Toată istoria Hollywood-ului încape în povestea și în condiția celor două direcții fraterne... Filonul cel mai savuros al filmului de o autenticitate a nevrozei care l-ar putea
Gemeni hollywoodieni by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14019_a_15344]
-
și anume ,,confirmarea scrisului geto-dacic, făcută prin descoperirea Tăblițelor de la Sinaia”. Cu deloc disimulată mulțumire întru spirit românesc și mândrie națională -, înzestratul editor român notează: ,,Carlo Troya este un superb și generos avocat pro bono al neamului nostru, inteligent și obsedat de adevăr. El ne oferă, peste timp, cel mai frumos și cel mai veridic act de identitate al poporului român.”. După ce menționează că Iacob Grimm (unul dintre celebrii frați, autori de literatură fascinantă pentru copii și tineret) îi reproșa contemporanului
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
tăcerile să grăiască ...asurzitor, necontenit, cei doi uzitând, desigur, de toate celelalte modalități scenice de expresie rămase la dispoziție. Dellakeza/ Dudard joacă foarte bine nedumerirea, apoi îngrijorarea pentru starea de sănătate a prietenului sau gata-gata să lunece pe panta ipohondriei (obsedat să nu devină altcineva, adică să nu se transforme în rinocer), în timp ce Mihali/ Berenger - baricadat în casă, șocat de metamorfozarea lui Jean, sub ochii lui - analizează, pe toate fețele, fenomenul rinocerizării, care l-a răvășit profund. Încercând să-l încurajeze
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
pluteau în berea proaspăt preparată...” (Cei ce poartă trup). Psihanaliza e luată peste picior, frica apare anihilată de licențiozitate: „La cules, în subconștientul/ colectiv, în galerii, la intrare cu/ doi cartofi și un/ morcov: chiar nu vă e rușine? Băi, obsedatelor! O călugăriță/ le aruncă. Alta/ dintre ele întreabă: cine/ îmi pune creierul la loc? Mi-a căzut creierul/ pe jos, de pe pernă./ Bine că nu ți-a căzut în gură. Ba bine că nu i-a căzut între/ picioare... Femei
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
nu este suficientă. Elementelor deja enunțate pictorul le mai adaugă vreo cîteva care sînt esențiale și îi întrețin în permanentă stare de funcționare tonusul expresiei și motivația de a picta: ideologia, perspectiva sociologică, vocația monografică. Încă de la Paris, Camil Ressu, ,,obsedat,, după cum singur o spune, ,, de vechile mele simpatii pentru lumea necăjită...,, frecventează cu oarecare consecvență întîlnirile socialiste la care ascultă verbul inflamat al lui Jaures și are chiar mici explicații cu soldații călare ai Gărzii Republicane. O dată întors acasă, în
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
chiar de dorit: prezența ordinatorului cu alaiul său de programe, care de care mai surprinzătoare. 5) Experimentalismul de azi, într-un fel mai puțin decât cel de ieri (frondor și sedițios), este adeptul supralicitărilor, jucându-și când rolul de nonconformist, obsedat și exhibiționist, alimentat de un anarhism funciar, când cel de personaj timid, tainic și plin de lirism, mânuind cu dexteritate deriziunea și gratuitatea (uneori, bine camuflate). 6) Mai abitir decât în alte perioade, muzica actuală mustește de umor; un umor
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
se numeau Dan Petrașincu, Virgiliu Monda, Ieronim Șerbu, Zaharia Stancu, Mircea Damian, sau că invoc buchetul de figuri feminine în frunte cu Ioana Postelnicu, Cella Serghi și chiar cu totul deosebita Sorana Gurian " ființă pe cât de enigmatică pe atât de obsedată erotic și dezlănțuită senzual în producțiile ei literare -, ca să nu mai vorbesc de mai vârstnicele Ana Luca, Ticu Archip, Sorana }opa, Ștefania Zottoviceanu-Rusu, cenaclul era în declin și, o dată cu moartea lui Lovinescu, nimic n-a mai putut să-l perpetueze
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
n-am să fac eforturi de imaginație pentru a încerca să deslușesc dacă Alianța D.A. va rezista acestui șoc, dacă PSD-ul are sau nu un amestec, etc. Și nici măcar n-am să mă obosesc să le arăt obrazul comentatorilor obsedați să batjocorească gestul lui Stolojan și reacția emoțională (cât se poate de umană, de altfel) a lui Băsescu. Dacă mai au pic de conștiință, pot să-și tragă două palme singuri. Încerc cu totul altceva: să înțeleg în ce măsură lupta pentru
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
nici nu e nevoie să se știe prea multe. Primul poem din carte, intitulat XXX, funcționează ca un opening. Câteva versuri puse cap la cap trasează din prima pagină coordonatele a ceea ce va urma: "mi-e frică de lucrurile firești", "obsedații sunt cei cu prea puțin sânge", "fata de liceu de astăzi/ e o nimfomană", "aerul umed și vulgar/ dintre stilou și pulpele mele", în fine, ni se spune abrupt și, în același timp, suntem atenționați că "ceea ce mediocritatea nu va
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
lui André Bazin, care caracterizează cel mai bine debutul artei cinematografice: "Fanaticii, nebunii, pionierii dezinteresați capabili, cum era Bernard Palissy, să își ardă mobila pentru câteva secunde de imagini neclare, nu sunt nici oameni de afaceri, nici savanți, doar oameni obsedați de ceea ce își imaginează. Cinema-ul s-a născut din convergența acestor varii obsesii, adică dintr-un mit, acela al cinema-ului total".
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
degenerați, își ruinează avutul, poate fi atins de boli grele și contagioase și își roade floarea tinereții. Desfrânarea aduce totdeauna o bătrânețe prematură. E un păcat ce produce obișnuințe tiranice, ce paralizează orice avânt spre desăvârșire. Desfrânatul devine egoist și obsedat. Echilibrul puterilor sufletești este rupt. Trupul este acela care comandă, tiranic, iar voința devine sclavă acestei patimi rușinoase. Aceste ravagii produse în trup se explică prin faptul că este o patimă ce se săvârșește în trup, pe când alte patimi se
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Codul ce poartă numele împăratului, făurit de el și pe care se întemeiază Europa modernă... Din întâmplare, peste puțin timp ochii îmi cad tocmai pe legea din 16 septembrie 1807 privind Curtea de Conturi, și pe care românii de azi, obsedați cum sunt ei de corupție, ar trebui s-o învețe pe de rost, împreună cu ministrul Finanțelor: "Vreau ca, printr-o supraveghere activă, infidelitatea să fie reprimată, iar folosirea legală a fondurilor publice, garantată". Semnat Napoleon. în jur, marii mareșali ai
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]