50 matches
-
floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), ciucușoară-de-munte ("Alyssum montanum ssp. montanum"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea-paștelui ("Anemone ranunculoides"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), omag galben ("Aconitum anthora"), omag (cu specii de: "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum" și "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), obsiga ("Bromus riparius ssp. barcensis"), părăluțe ("Bellis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), coroniște ("Coronilla varia"), rostopasca ("Chelidonium majus"), brândușa de munte ("Crocus vernus ssp. vernus"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garoafa
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel ("Iris graminea"), stânjenel galben("Iris pseudacorus"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), toporași ("Viola odorata") , obsigă ("Bromus mollis L.") sau păiuș ("Festuca ovina").
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică ("Phleum phleoides"), amăreală ("Polygala major"), băieței ("Veronica spicata"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), negară ("Stipa capillata"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), păiuș ("Festuca valesiaca"), păiuș
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
stupinița ("Platanthera bifolia"), gălbenușe ("Potentilla chrysantha"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), didițel ("Pulsatilla montană"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), cimbrișor sălbatic (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), "Waldsteinia geoides" (o specie din familia Rosaceae), obsiga transilvana ("Bromus erectus ssp. transsilvanicus"), lucerna ("Medicago prostrata"), rogoz ("Carex brevicollis"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
de climă și relief. Vegetația este arborescentă și pădurile sunt reprezentate prin stejar ( Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), plop ( Populus), jugastru (Acer campestre) și altele. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul (Festuca porcii), obsiga (Bromus tectorium), firuța bulboasă (Poa bulbosa), ghizdeiul ( Lotus corniculatus), iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig (Holoschaemus vulgaris). Vegetația teraselor Fauna
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
păiuș (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir gros (Cynodon dactylon). Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau colilia (Stipa capillata), obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum), nu-mă-uita (Miosotis silvatica
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
însă diminuarea înalțimii este mai puțin accentuată. Porumbul este sensibil la acest virus, la unele soiuri simptomele fiind sub forma unor pete decolorate, mozaic sau decolorări ale vârfului frunzelor. Plante gazdă. Virusul infectează: grâul, porumbul, orzul, secara, ovăzul, raigrasul, vițelarul, obsiga și unele leguminoase. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin acarieni (Aceria tulipae, A. tosichella și A. tritici) care pot lua virusul, dar nu-l pot transmite de la adulți la ouă. În cursul vegetației virusul poate fi adus pe grâu de pe porumb
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Sporii din sol vor germina și vor infecta numai grâul din monoculturi semănate târziu, în terenuri acide, fertilizate numai cu îngrășăminte pe bază de azot și numai dacă semințele sunt mai la suprafața solului. Ciuperca a mai fost semnalată pe obsigă, zâzanie și pir. Soiurile și liniile de grâu care au fost obținute la Fundulea și s-au dovedit a fi rezistente la această ciupercă (Libellula și linia T 114-71) nu mai sunt incluse acum pe lista soiurilor omologate. Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
insectelor ce-l transmit . Pe porumbul virozat apar dungi de decolorare între nervuri, care evoluează în dungi roșiatice la vârful frunzelor și se constată o ușoară reducere a înălțimii plantei. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni. Prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni. Prin infectarea samulastrei de orz și a gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului la culturile de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni Prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Beauv. - H., Euras. (submedit.), Frecv., z.silvost.se.fa.; L4T5C3U5R6N6; Querco - Fagetea, Trifolion medii, Abieti - Piceion Bromus inermis, Fr. -Briza media L. (Tremurătoare) - H., Euras. Frecv., z.st.-se.fa.; L8TXC3UXRXN2; Molinion, Calthion, Arrhenatheretalia, rometalia erecti, Fr. -Bromus inermis Leysser (Obsigă nearistată, Târscă) - H., Euras.cont. Frecv., z.step.-se.go.; L8TXC7U4R8N5; Convolvulo - Agropyrion, Cirsio - Brachypodion, Festucetalia valesiacae, Fr. *Calamagrostis arundinacea (L.) Roth (Trestie de câmp, Trestioară) - H., Euras. Cont. Frecv., se.go.-e.bo.; L6T5C4U5R5N5; Hypno - Polypodion, Piceetalia, Calamagrostion arundinaceae
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
a -III-a - zone protejate" să fie declarată arie protejată de interes național. La baza desemnării acesteia se află mai multe specii de animale (urși, râși, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din țara noastră, păsări) și plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană) protejate la nivel european. Sextil Pușcariu și-a pus problema etimologiei cuvântului astfel: "„cum se face însă că românii, care au de obicei pentru munții lor denumiri atât de plastice, ca Omul, Babele, Strunga și alte nume ce se
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix fragilis, Salix purpurea, Salix x reichardtii. Dintre ferigi apare Equisetum palustre; dintre angiosperme: Agrostis tenuis, Ajuga reptans, Asperula odorata, Asperula rivalis, Bromus pannonicus obsigă, Carex remota, Centaurea nigrescens, Cerastium fontanum, Chenopodium foliosum, Chenopodium glaucum, Chenopodium opulifolium, Chenopodium polyspermum, Chenopodium rubrum, Chenopodium urbicum, Chenopodium vulvaria, Chondrilla juncea, Chorispora tenella, Chrysanthemum corymbosus, Chrysanthemum leucanthemum, Chrysanthemum parthenium, Cirsium oleraceum, Corispermum nitidum, Eupatorium cannabinum, Euphorbia platyphyllos, Galium rubioides
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
L. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Suceava 54 1003 1965 1999 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MOLEAȚA - Agrostis stolonifera L. ───────────────────────────────────���────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Barifera 2079 2003 gz Kromi 2059 2001 gz Prominent 2059 1999 gz ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── OBSIGA NEARISTATĂ - Bromus inermis Leyss. ────────────────────────────��───────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Doina 1016 1995 Olga 1016 1998 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PĂIUȘ ÎNALT - Festuca arundinacea Schreber ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Adela 1006 2001 Alin 1001 1991 2001
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Firuță 15.I 1.II 1 kg 0,6 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Timoftică 15.I 1.II 1 kg 1 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Păiuș de livezi 15.I 1.II 1 kg 1,5 kg 1 kg și păiuș înalt ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────────────── Obsigă nearistată 15.I 1.II 1 kg 3 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Iarba-câmpului 15.I 1.II 1 kg 0,4 kg 1 kg ──��─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tutun 10.I 10.I 5 g 2 g 2 g ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Plante medicinale 10.I 15.II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180024_a_181353]
-
Firuța 15.I 1.ÎI 1 kg 0,6 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Timoftica 15.I 1.ÎI 1 kg 1 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Păiuș de livezi 15.I 1.ÎI 1 kg 1,5 kg 1 kg și păiuș înalt ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Obsiga nearistată 15.I 1.ÎI 1 kg 3 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Iarba-câmpului 15.I 1.ÎI 1 kg 0,4 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tutun 10.I 10.I 5 g 2 g 2 g ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────── Plante medicinale 10.I 15.ÎI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255751_a_257080]
-
10.1990 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Agrostis capillaris L. Bucățel comun TG/30/6 din 12.10.1990 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bromus catharcticus Vahl. Iarbă bromică laxativa TG/180/3 din 4.04.2001 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bromus sitchensis Trin. Iarbă bromică TG/180/3 din 4.04.2001 sitchensis (obsiga) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Dactylis glomerata L. Golomăț TG/31/8 din 17.04.2002 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Festuca arundinacea Schreb. Păiuș înalt TG/39/8 din 17.04.2002 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Festuca filiformis Pourr. Păiușul oilor, cu TG/67/5 din 5.04.2006 frunze mici ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���────────────────── Festuca ovina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255751_a_257080]
-
Firuța 15.I 1.ÎI 1 kg 0,6 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Timoftica 15.I 1.ÎI 1 kg 1 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Păiuș de livezi 15.I 1.ÎI 1 kg 1,5 kg 1 kg și păiuș înalt ──────────────────────────��─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Obsiga nearistată 15.I 1.ÎI 1 kg 3 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Iarba-câmpului 15.I 1.ÎI 1 kg 0,4 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tutun 10.I 10.I 5 g 2 g 2 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────────────────────────────────────────────── Plante medicinale 10.I 15.ÎI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255753_a_257082]
-
Firuță 15.I 1.II 1 kg 0,6 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Timoftică 15.I 1.II 1 kg 1 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Păiuș de livezi 15.I 1.II 1 kg 1,5 kg 1 kg și păiuș înalt ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────────────── Obsigă nearistată 15.I 1.II 1 kg 3 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Iarba-câmpului 15.I 1.II 1 kg 0,4 kg 1 kg ─��──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tutun 10.I 10.I 5 g 2 g 2 g ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Plante medicinale 10.I 15.II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262336_a_263665]
-
mezofită, cu o valoare furajeră bună și grad ridicat de consumabilitate. Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roșcate, brune roșcate luvice și vertisoluri. Vegetația este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc totuși specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul-iepurelui, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, piciorul-cocoșului. Valoarea pastorală este bună, cu producție de 7,5-12,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1-1,5 UVM/ha. 3.4. Pajiștile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă) Răspândire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
Firuță 15.I 1.II 1 kg 0,6 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Timoftică 15.I 1.II 1 kg 1 kg 1 kg ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── Păiuș de livezi 15.I 1.II 1 kg 1,5 kg 1 kg și păiuș înalt ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Obsigă nearistată 15.I 1.II 1 kg 3 kg 1 kg ────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Iarba-câmpului 15.I 1.II 1 kg 0,4 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tutun 10.I 10.I 5 g 2 g 2 g ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Plante medicinale 10.I 15.II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270478_a_271807]