88 matches
-
întrebat despre relațiile tale cu suprarealismul, pentru că și suprarealiștii au o disciplină a creației aproape academistă, pe fondul unei libertăți maxime, cultivată și întreținută uneori pînă la disoluție. Orice invenție, și acum revin la prestidigitație - îmi cer scuze că sunt obstinat, dar asta e...-, se clădește pe exactitate și pe rigoare... Poți să revii la orice, poți să revii și la prestidigitație și chiar la spectacolul de circ... ...și la Paolo Ucello... ...și la Ucello și la toată istoria artei, dacă
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
catedrelor existente, de istorie literară, de limbă etc. Sigur că e indispensabilă existența unei edituri de profil, cum era până mai ieri "Minerva", necum cu "monopol" hegemonic, dar cu necontestat statut de etalon. De ce s-o fi dorit atât de obstinat să "răposeze" această editură? Acolo, un corp specializat de redactori asigură acuratețea materialului propus nu o dată de autori aidoma celor care publică astăzi o profunziune de "ediții" fără asistență autorizată. La inaugurarea festivă a seriei noi din "Biblioteca pentru toți
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
foarte reduse din păcate) față de abominabila tentativă de asasinare spirituală a unei întregi națiuni. În cunoscutul său studiu dedicat perioadei postbelice,Tony Judt sesiza, fapt esențial, că Stalin se deosebea de toți ziditori de imperii care îl precedaseră prin obsesia obstinată de reproducere, în teritoriile ocupate, a tuturor formelor de guvernare și organizare socială existente în Uniunea Sovietică. La finele războiului devenise deja evidentă intenția lui de a remodela, de a recreea Europa de Est după modelul sovietic, de a reproduce istoria, instituțiile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
se va fi dovedit perfect valabilă și în cazul când se aplică realităților generate de totalitarismul comunist. Să ne reamintim repetatele demersuri de mistificare și re-inventare a propriei noastre istorii care, în esența lor, nu exprimau altceva decât o tentativă obstinată de ocultare a sensului real al unor anumite evenimente și - în ultimă instanță - nu erau altceva decât o operație dirijată de distrugere efectivă a memoriei! Pentru cine este dispus să înțeleagă lucrurile până la capăt, deliberata mistificare a trecutului se instrumenta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
o singură minte. (...) anii de civilizație nu pot fi reinventați de indivizii izolați". Făcînd o trimitere la literatura română, Maria-Ana Tupan subliniază absurdul ambiției maniacale a unui personaj al lui Ștefan Bănulescu, din Cartea de la Metopolis, Constantin I., care se obstinează în a reinventa totul, în a se comporta inaugural aidoma unui Robinson descălecat în insula unei culturi aflate în stadiul său infantil. Să menționăm că în această perspectivă a relației dialectice dintre modelul sincron și succesiunile diacroniei se cade sever
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
baroca? MN: Da, foarte mult. VZ: Acest Devizé e chitarist clasic și cântă leș Barricades mystérieuses a lui Couperin, despre care s-a și spus, de altfel, că are (sau că au) un efect hipnotic, care se degajă din ritmul obstinat de baș, din sincope și din refrenul care revine ("ritournelle"). Să fii atentă la aceste "baricade", pe care muzicianul francez le interpretează cu obstinație încontinuu, devenind el însuși un rondo, aproape. MN: Așadar, muzica e un personaj în toată puterea
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
fi fost să se fi ferit și de data aceasta, căci nici Marina Spalas, care "a consemnat", nici redactorul sau/și corectorul care (se presupune) au citit textul nu știu exact cum se scrie numele venerabilului domn pe care se obstinează să-l ortografieze Brezeanu (inclusiv pe copertă). Cît despre faptul că d-l Barbu Brezianu a trecut, în atenția presei culturale, "pragul celor 95 de ani", cu un anotimp întreg în urmă, ce să mai spunem! Cronicarul a remarcat adesea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
a unei corupții ce poate fi definită drept cea mai mare problemă a democrației (așa cum este ea) din România atunci mi-e teamă că scenariul centralizării absolute a puterii ar putea deveni realitate. O Românie izolată de Vest este, mă obstinez să cred, un itinerariu pe care clasa politică va ști să-l evite. Am fost întrebat în repetate rînduri în ultima perioadă care sînt valorile politice cu care mă identific. Simplu spus, ele sînt acele valori liberale pentru care au
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
că ăștia au susținut guvernul vechi și s-ar putea să-i cauzeze la proprii votanți" (Ciberplai 2000), ca adjectiv: ,Trimiterea la fosta alianță era singurul argument telectual" (EZ 19.08.2003); ,așa-i cum vrei tu nenică, nu mă obstinez că-s mai telectual" (Ciberplai 2003), și chiar ca adverb: , Vrei să te gâdile îtelectual?" (fanclub.ro); ,sună îtelectual, nu-i așa?" (onlinesport.ro). Forma evocă limbajul incult, pronunțarea neglijentă - cu intenția comică de a crea un contrast cu conceptul
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
temeinic făcut. Dar să nu ne hrănim cu iluzii. Mai bine să recunoaștem deschis că șansele textologiei de a fi luată în serios sunt, astăzi, minime. Cauzele sunt multiple și greu de inventariat. Teama de ridicol a celui ce se obstinează să lupte împotriva imperfecțiunilor de care suferă textul nu e una de neglijat, ba mai mult, ea devine chiar un factor disuasiv nebănuit, menit parcă să protejeze erorile; într-adevăr, luate individual ori rupte de context, imperfecțiunile par derizorii sau
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
indezirabil în cadrul sovietic, de "mort viu" (defel întâmplător, una din operele sale, Romanul teatral, se intitula la început însemnările unui mort). Socotit un autor "de dreapta", "reacționar", "albgardist", scos din circuitul public în ultimul său deceniu de viață, Bulgakov se obstina să susțină libertatea cuvântului, vitală pentru un creator: "Sunt un înfocat susținător al acestei libertăți și îmi închipui că, dacă unui scriitor i-ar trece prin cap să demonstreze că n-are nevoie de ea, el ar semăna cu un
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
la socoteală textul invizibil), este afirmarea orgolioasă a încrederii în forța imanentă a scriiturii. Actul scrisului este înțeles deopotrivă, ca domeniu al libertății totale, al gratuității și nepăsării suverane, dar și ca principiu ordonator (destabilizator?!) al realității. Există o consecvență obstinată în detectarea acelor zone de interferență între lumea reală și lumea textului, care funcționează parcă după principiul vaselor comunicante, "a(o)rta" poetică este irigată de sângele cald al cuvintelor, care, docile sau rebele se organizează până la urmă, parcă de la
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
caldă... N-am mai dat-o cu nimeni toată ziua. E datina în popor că de sărbătoarea cînd iei împărtășania să nu-ți mai săruți nici părinții". Nefericirea unui asemenea tip uman o alcătuiește înclinația spre labilitate. Pe cît de obstinat în unele momente, în ceea ce s-ar zice că alcătuiesc crezurile sale, pe atît de nestatornic se relevă Tudor Arghezi în altele, gata a-și reorientă capacitatea de atașament admirativ în altă direcție, înlocuită și aceea în scurt timp. Nu
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
lui Goebbels: "Cu cât o minciună e mai mare, cu atât e mai credibilă". Și ca minciuna să fie cât mai mare, se recomandă cititorilor lectura celebrului fals comandat de Ohrana țaristă, Protocoalele Înțelepților Sionului." Cei care, de la distanță, se obstinează, fără a citi revista noastră, să-i atribuie tendințe antisemite, ar trebui să țină cont de aprecierile redactorilor de la Realitatea evreiască. Ei ne citesc atent și își spun părerea în cunoștință de cauză, cu onestitate. În REVISTA ROMÂNĂ nr. 19
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
eroii neprihăniți ai trecutului nu rezistă unei reinterpretări pe baza "cursului scurt" de political correctness." * Mai mult, lectura cultural-ideologică a romanului Ravelstein, (a cărui valoare literară e "puțin convingătoare"), îl duce pe autorul notelor și în direcția celor ce se obstinează să vadă în Gabriel Liiceanu și Nicolae Manolescu niște antisemiți. Sorin Antohi a urmărit controversele cu mîhnire: "Liiceanu și Manolescu au fost imediat executați, în țară și în străinătate, pentru acești faux pas pe care eu îi consider doar asta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
adunau poeți din toată țara (din 1990, colocviile s-au mutat la Piatra Neamț și au devenit "și de critică". Acum o lună s-a ținut cea de-a XVII-a ediție). Cronicarul are o mare prețuire pentru acești scriitori nemțeni, obstinați în vocație și prietenie, și pe care urîtul provincial, capital, general n-a reușit să-i astenizeze. * Se vede asta și din revista lor, ANTITEZE, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Județului Neamț, Consiliul local și Primăria Piatra Neamț și concepută
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
după calitatea sufletească a celor ce-o practică. Într-o obște a valorilor bulversate, dacă nu de-a dreptul inversate, în care se impune tot mai mult "sentimentul angoasant că nu știi ce să faci cu libertatea", Octavian Paler se obstinează a rămîne sincer, deci curajos. Deoarece sinceritatea unei conștiințe care nu face compromisuri compune necesarmente o figură a ofensivei împotriva Răului, ceea ce constituie o formă de curaj. Cu atît mai vîrtos cu cît scriitorul nu zăbovește în sfera, oricum mai
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
mă duc spre ea cu declarația mea... Descopăr veleități de stoic în timp ce-mi prinde privirea și mă cheamă cu semene și vorbe... Dar nu cedez. Abia când e lipită de masa mea, încep slăbiciunile... Deși eu sunt așezat, obstinat în impolitețea de a nu mă ridica, de a nu-mi scoate ochelarii, mi se pare acum minionă, chiar neajutorată, departe de statura observată ieri. Totuși... O privesc. Îmi construiesc o mină exagerat indiferentă, ornamentată de un rictus întăritor al
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
-ți aprinde paie în cap. Cînd nu e de-a dreptul tabuizată, tema e sortită unei tratări unilaterale, cu o puternică, pînă la deturnare, tentă afectivă, cu o concluzie dinainte stabilită, ilustrînd o poziție politică sau alta : "Ori ne așezăm obstinați în raza unor verdicte obtuze și simplificatoare, ori alunecăm într-o simpatie frenetică și nostalgică, o simpatie care, mărind neașteptat proporțiile fenomenului, împrumută un ton elegiac de prohod istoric. În ambele situații, distanța optimă în fața temei dezbătute e ratată. Perspectiva
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
sale "verticala locului". Dacă bunăoară la Petre Stoica, alt bard cu puternice afinități steliste, acest "loc" e tîrgul bănățean, cu împestrițări ale intersecțiilor de epoci și cu adieri central-europene, la Aurel Rău avem a face cu satul mioritic care se obstinează a rezista pînă la un punct marilor prefaceri obștești, a-și strecura melosul în complexitatea polifonică a marilor așezări urbane. Uneori de-a dreptul, cu aplomb ciobănesc: "O turmă de oi trece prin oraș. / Tiling, talang - clopotele-n cale. / Printre
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
Ștefan Aug. Doinaș. Unitatea operei sale, criticul o descoperă nu în stil, nici în ton (ambele, de o mare diversitate), ci în tematica epistemologică. Poetul a fost fascinat de "bolile actului de cunoaștere", de drama umană a (imposibilității) cunoașterii, forând obstinat în materialul verbal și cultural pentru a potența funcțiile epistemologice proprii actului poetic. O problematică gnoseologică "modelează tot mersul înainte al poeziei lui Doinaș". Creatorul, într-a-devăr, conștientizează, recuperează și înscenează liric o dialectică a gnoseologicului. Iar criticul o explică. Într-
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
pagină a unui cotidian cu iz de tabloid, m-a uluit: Petre R. ai un copil din flori? Nu m-a mirat prin lipsa virgulei după numele unui politician, nume care nici nu are relevanță în context. Ci prin repetarea obstinată în articol a acestei neghiobii. Un bărbat, fie el și fost prim-ministru, poate avea orice, dar nu un copil din flori. Acesta e un apanaj exclusiv al sexului frumos! O femeie (horribile dictu, poate ar trebui să spun: persoană
Copii din flori în ultimii 2007 ani by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9644_a_10969]
-
asemenea frază cu glas tare, dintr-o răsuflare, s-ar asfixia pe la mijlocul ei: „Înregistrând, din perspective preponderent senzuale, polietajarea intrași extratextuală a lumii, nerepudiind utopia mitică salvgardantă a genezei scripturale a macroexistării și a destinului orfic al autorului care se obstinează neîncetat să-și ‹ decanteze jaloanele individualității din substanța fluidă, anamorfică și insidios cromatizată a unui timp înțepenit (parcă) primordial între eschatologii și soteriologii vicariante și orbiculare, George Vulturescu are tăria de a face din vocabulă un monstru cu două chipuri
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dacă Întoarcerea tatălui risipitor e o ficțiune complexă, cu personaje adânci, cu situații și caracteristice, și insolite, cu un context bine conturat și aprofundat. Sau este doar o colecție de scene, fapte, gesturi, reacții, discursuri predictibile, flotând dinspre un Autor obstinat spre niște marionete textuale? (Va urma)
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]
-
interes. Ficțiunea necesită un zid împrejmuitor pentru a o surprinde, altfel putând să scape, să treacă asemenea unei clipe de grație. Arta plastică, dar și cea a spectacolului se dovedesc, citind această carte, a fi avut tot timpul o privire obstinată asupra neputinței de a vedea oglinda sufletului, adică fața omului. Privitorului, ca și spectatorului, îi rămâne mereu posibilitatea reversului: spatele oamenilor, când nu le este întors definitiv, e un mister ce așteaptă dezvăluirea. Ipostazele plecării, despărțirii, revoltei sau retragerii din
Pictură și teatru by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/7832_a_9157]