214 matches
-
realmente așa n-au nici o vină, sărmanii, dar greu trebuie să le mai fie. Numele unui mare sfînt al bisericii a devenit, din purtător de biruință, patronul proștilor. ,Nu te face (nu fi) Gheorghe"! Mai rău, diminutivul său semnifică opoziția obstinată și absurdă, împotriva evidenței: ,Gică Contra". Ion, în formula Nea Ion, este doar obtuz, opac, neinformat, simbol al mulțimii manipulabile. ,Ce știe Nea Ion?" Gheorghe însă e chiar tîmpit și agresiv. În schimb, Vasile o duce mult mai greu. El
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
schimb un postament jalnic, mai înalt cu o șchioapă decît peluza înconjurătoare. Cine a avizat năstrușnicia? Cine își asumă răspunderea? Ignorînd întrebările insistente ale presei, Ministerul Culturii și Cultelor, Primăria Generală a Capitalei și coducerea Teatrului Național din București păstrează obstinat tăcerea. O tăcere sonoră ca bronzul. Dintr-un articol apărut recent (Pavel Șușară, Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989, în România literară, n-rele 34 și 35) aflăm că, în locul statuii lui Lenin din fața Casei Scînteii, va fi amplasată
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
10.000 de ani și, într-o clipă, un cilindru dintr-un fluid, mai luminos decît lumina, mai ușor decît aerul, transparent și blînd ca lacrima, crescu în mijlocul unui teren viran, pierzîndu-se amețitor în cer, mai sus decît orice privire". Obstinata alegere a celor mai banale și mai previzibile moduri de caracterizare ("mai ușor decît aerul" etc.) e un indiciu suficient de transparent (de ce nu, "ca lacrima") că nu e nici urmă de seriozitate aici, nici urmă de asumare. De altfel
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
eu voi fi acela!" Singur și puternic, precum constructorul Solness! În P.S.D. se crezuse până mai ieri că fruntașii peremiști sunt niște irecuperabili extremiști, ponegritori fără decență ai președintelui republicii și ai primului său ministru, adversari viscerali ai Reformei, îndârjiți, obstinați, neînduplecați tartori de moțiuni simple, dușmani de moarte ai U.D.M.R.-ului. În atâtea rânduri mânjiseră ei figura de imperator a dlui Năstase, de retor elin a dlui Iliescu, încât ai fi presupus că cei etern injuriați nu vor ierta
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
cu arhitecturile cromatice pure, desenul cu o puternică sugestie tridimensională, de sculptor, coabitează cu spațialitatea anihilată prin jocul de emulsii și de tonuri fluide, iar imaginea arhaică, sever coagulată, asemenea unui idol preistoric, se îngînă cu explozii expresioniste și cu obstinata grijă pentru detaliu a unui caligraf. Coexistă, în aceste imagini, și forța unui figurativism fără vîrstă și retorica unui eroism circumstanțiat și aerul grav, arhetipal, ușor de recunoscut în pictura lui Vlasiu, și lirica unui simbolism întîrziat, și încrîncenarea cromatică
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
El nu spune nimic. Muzica s-a evaporat: a rămas doar o carcasă care semnalizează. Un "bec" auditiv. O etichetă pe care nu scrie decât prețul. Consecința acestor stimuli muzicali diverși este tocirea treptată a sensibilității. Prin repetiție identică și obstinată, se va instala treptat insensibilitatea la schimbarea sonorității. Să luăm, de pildă, un șir de reclame: fiecare are altă muzică, implică o cu totul altă sensibilitate și stil, e așadar un colaj a cărui lege de funcționare constă în lipsa totală
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
sfera non-occidentală este fundamentalismul. Pe cînd discursul post-modern are audiență, în speță, în mediul satisfăcut de sine al învingătorilor, discursul fundamentalist se bucură de succes în rîndul celor învinși. Michael Hardt și Antonio Negri descifrează în noțiunea de fundamentalism o obstinată rămînere pe loc a structurilor premoderne, un "refuz al evoluției istorice în curs": "Neputința și excluderea, subliniază Maria-Ana Tupan, sînt cele care generează violența izbucnirilor de naționalism din enclave tradiționaliste". Să adăugăm că nici noi nu sîntem scutiți de un
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
fără de care - grav în acest moment politic - nu intrăm în Europa și nici în NATO? E.S. Îi las în pace. De omul unei singure metode trebuie să te ferești, ca și de omul care a citit o singură carte. E obstinat, intratabil, alergic la ideea de dialog. Ori critica autentică este un dialog: cu opera, cu alții, cu cei dinaintea ta, cu autorul cărții care a vrut ceva și a ieșit altceva etc. Cei care țin un șablon în mână și
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
pentru care Ion Mircea încalcă, uneori, grosolan marginile diferitelor poetici aflate în joc, făcând translații uimitoare prin inadecvare. Comentând un poem de Angela Marinescu, ajunge să susțină că autoarea "a descoperit existența Sensului divin al lumii noastre și că numai obstinatul ei refuz de până astăzi al acestui Sens a putut determina convulsiile, coșmarul și frigul care i-au dominat biografia și i-au umplut de promoroacă neagră poezia" (p. 65). Iar la Ion Mureșan, după ce vorbește despre "explorarea bestialității omului
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
spune V.P., atrași fiind de goticul nocturn și irațional, un reper ancestral sesizat la vremea sa chiar de Tacitus. Participând la un carnaval renan, profesorul are ocazia să vitupereze climatul de libertate excesivă, folosind expresii tari pe adresa acelei dizgrațioase, obstinate petreceri colective în care risipa și ostentația își dau mâna cu grotescul și luxuria. Mircea Zaciu oferă adevărate gravuri, "insectizând" comportamente și măști transformiste, ceea ce nu exclude momentele de reverie și reprezentare onirică a acelui "paese innocente ungarettian al locurilor
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
au semnat", adică: V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Pillat, N. Stănescu, nefiind însă nici în aceasta consecvent căci în alt loc "scrie întregi prenumele și numele poetului următor: Marin Sorescu." Nu ne putem decât amuza, până la urmă, de această trudnică, obstinată, dar și ridicolă căutare de noduri în papură. Cultul lui Marin Mincu? Revista VIAȚA ROMÂNEASCĂ (nr. 11-12/2004) îl sărbătorește pe Marin Mincu pentru cei 60 de ani împliniți în vara trecută, eveniment pentru care îi adresăm la rândul nostru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
alta. Jurnaliștii care preiau emisiuni culturale se ocupă și de rubrici muzicale, poate cu sprijinul unor colaboratori muzicieni. De aceea, asocierea unei radiofonii dinamice, comerciale cu studiile academice ale muzicologului - văzut eventual în ipostaza sa de specialist cam greoi și obstinat în a mânui un jargon de specialitate - poate să fi părut unora caducă. Ar exista suficiente argumente să schimbăm această imagine a muzicologului, măcar prin tânăra generație ale cărei preferințe și opțiuni sunt altele, chiar dacă instrucția serioasă nu-i lipsește
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
l-a văzut în redacția ziarului ,Ardealul", așteptând tăcut în anticamera directorială să fie primit în audiență, un individ ,în negru", rigid, neprivind la nimeni în jur deși era acolo multă lume, zidit parcă înăuntrul său, dând senzația ,de refuz obstinat al realității imediate". Informându-se, Mârzea află că omul este preot unit și bibliotecar la Biblioteca Facultății de Drept, un ,preot-funcționar", predicator foarte ascultat de enoriași, implicat cu eficiență în tot felul de activități comunitare sau caritabile. Venise la ziar
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
natură contradictorie și tulburată (mană cerească pentru psihanaliști!) impresionează prin forță vitală, prin rezistență și prin capacitatea de concentrare; nimeni și nimic nu-l poate opri pe Andersen, nu-l poate întoarce din drum; împotriva piedicilor și adversităților, el reușește, obstinat, să se impună: scrie mult (în genuri diverse), voiajează neobosit (9 ani însumează călătoriile sale - dintre care una pe Dunăre, de la Cernavodă pînă la Orșova), stabilește febril contacte cu aristocrați, cu prosperi oameni de afaceri, dar și cu renumiți oameni
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
volum, Făt-Frumos din teiu (1878- 1879). Ce-i cere fiul mamei? - două lucruri: fie moartea împreună, fie sădirea unui teiu la căpătîiul lui, cu ritualul cunoscut. Ce rezultă? un Făt-Frumos din... teiu! După Mai am un singur dor (cu refuzul obstinat al mării, cu oceanul furios, dar neputincios a smulge trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un singur dor e de pe la 1882 (publicat prima dată în 1883), dar
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
acestei lumi -/ și care proiectează globuri cu încărcături de frumos, în câte un/ punct al lumii (...)". Fragmentul trădează, înainte de orice, preocuparea sistematică a scriitorului pentru surprinderea momentului privilegiat al intersectării de planuri. Însă amalgamarea diverselor "moduri de a fi" și obstinata tentație a corporalizării inefabilului sunt permanent luate parcă în râs tăcut (ironia discretă a pasajului nu poate trece neobservată). De multe ori vom constata cu surprindere că, dincolo de desfășurările ironice de procedee în procedee, dincolo de măștile extravagante și de tonul
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
despre una și aceeași obsesie a marelui regizor: căutarea sinelui. Într-o lume a masificării, a standardizării și a anulării identității, demersul seamănă a donquijotism de cea mai pură extracție. În realitate, e vorba de tulburătoare experiențe existențiale, de urmărirea obstinată a unei vocații și de asumarea unui destin. Scrisă la modul reportericesc, asemeni unui documentar pentru televiziune, evocarea Taniei Radu a ceea ce s-a petrecut în cadrul întâlnirii "Balkan Express", organizat de Asociația EUMEST în colaborare cu Centrul de Cultură Arcuș
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
cu arhitecturile cromatice pure, desenul cu o puternică sugestie tridimensională, de sculptor, coabitează cu spațialitatea anihilata prin jocul de emulsii și de tonuri fluide, iar imaginea arhaica, sever coagulata, asemenea unui idol preistoric, se îngîna cu explozii expresioniste și cu obstinata grijă pentru detaliu a unui caligraf. Coexista, în aceste imagini, și forța unui figurativism fără vîrstă și retorica unui eroism circumstanțiat, si aerul grav, arhetipal, ușor de recunoscut în pictură lui Vlasiu, si lirica unui simbolism întîrziat, si încrîncenarea cromatică
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
deși se oprește asupra momentului de ănceput al occidentalizării României din prima jumătate a secolului al XIX-lea - extinde totuși ideea mai departe, chiar dincolo de 1900. Nu numai nesfârșitele polemici ăntre bonjuriști și bătrânii boieri "cu parapon", dar chiar rezistență obstinata pe care tradiționaliștii au opus-o pătrunderii modernismului la noi, ca să nu mai vorbim de numeroasele aspecte ale vieții sociale și culturale actuale, confirmă valabilitatea tezei susținute de E. Lovinescu, potrivit căreia procesul schimbărilor sociale este violent, ăn timp ce
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
-i consacră aplicația pentru comunicare: determinarea organizatorilor de a se instala printre generațiile care acum înfrunta viitorul cu anume prospețime "în cuget și simțire" și a le propune, gratuit, altceva decât atacul nocturn al discotecilor bombardând cerul cu rafale sonore obstinate. Nu există muzician de jazz care să răcnească în aplauze frenetice: "Asta seară vom fi răi... Vom fi cei mai răi...!!!". În două nopți de lungă veghe au fost la Costinești maeștri consacrați de cariere importante, în țară și în
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
instinctive. Dacă Ștefan Stoenescu apreciază că actul critic este pentru Eliot o circumscriere lejeră a obiectului, se poate observa și că rămâne enigmatic, bazat pur și simplu pe simțul critic indefinibil. E o iluzie, oricum, faptul că, printr-o analiză obstinată, critica ar lămuri poezia. Eliot nu se declară în favoarea interpretării, dimpotrivă, spune că un exces în această direcție ar sărăci opera. Faptele sunt importante - cele aduse, lămuritor, de critic, care trebuie să aibă un foarte dezvoltat simț al faptului concret
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
von Schönborn, primat al Austriei. Dacă voi fi avut până acum prejudecăți în ceea ce privește perceperea fenomenului religios, sigur este că o parte dintre ele s-au mai risipit datorită întâlnirii cu această carte. Una dintre suspiciunile mele vizează "intoleranța blândă", dar obstinată, cu care orice prelat încearcă, în percepția mea, să-și impună convingerile confesionale. Tonul lui von Schönborn, deși nu se poate desprinde, desigur, de anumite inflexiuni și ecouri de amvon, este însă unul cât se poate de firesc și de
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
cripta neacoperită de mușchi - oricum, ar fi datoria nepoțeilor pe care tocmai îi trece strada spre grădiniță. Socoteala nu este, firește, infailibilă, încape o marjă de un an-doi și ea nu se aplică acelor firi energice, mult întreprinzătoare, pe care obstinatul nostru anistorism le-a învățat că se poate, ba chiar trebuie, ca lor să le meargă bine, indiferent ce s-ar întâmpla prin preajmă. Mai cu seamă că în evuri de ciumă sau de tranziție se propun ocazii de o
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
călare de-a lungul Issei privea cu melancolie la oamenii incapabili să accepte credința adevărată." (p. 102) Această funcție recuperatoare a povestirii, este dublată de o alta, pe care am putea-o numi terapeutică. Este vorba, în fond, de încercarea obstinată a scriitorului de a se împotrivi uitării de sine și pulverizării eu-lui, tocmai prin resuscitarea unui șir de identități pierdute, regăsite, pentru o clipă, în spațiul nespațial, misterios și securizant al amintirii. Nu trebuie, totuși să deducem de aici că
Memoria ca formă de supraviețuire by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16573_a_17898]
-
esență. Realizate exclusiv prin tehnici de atac, fără efecte cromatice ostentative și fără nici un alt gen de retorică anexă, lucrările artistei franceze sînt pline de vitalitate, fără a fi descriptive, și sînt puternic marcate de un hieratism înalt, fără eforturi obstinate și fără cea mai vagă urmă de rigiditate. Acest ritm pe care, prin simpla lor juxtapunere, cele trei expoziții de la Muzeul Literaturii îl imprimă spațiului, determină, prin însăși lumea secvențială pe care ele o creează, unitatea firească a manifestării și
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]