10 matches
-
Și din ea se și hrănește, Pune dușmănie-n gură, Prin cuvântu-i biciuiește... Suspiciunea naște monștri Printre prieteni, rubedenii, Dar îi prinde și pe-ai noștri, Din familii cu vedenii! La-ntâlniri fac plecăciune Cu priviri iscoditoare Gata de obversiune Chiar în fraza următoare! Poate fi o gelozie Ori un gând venit ștrengar, Ca o mare nerozie, Dar de care n-ai habar! O privire-ntâmplătoare Ori un zâmbet prea amabil, În tramvai ori adunare, E izvorul redutabil... Oricum, e
SUSPICIUNE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Suspiciune_marian_malciu_1368463586.html [Corola-blog/BlogPost/350424_a_351753]
-
Structura definiției 3.2. Regulile definiției 3.3. Tipuri de definiții 3.4. Structura clasificării 3.5. Regulile clasificării 3.6. Tipuri de clasificare 4. Propoziții categorice 4.1. Structura propozițiilor categorice 4.2. Clasificarea propozițiilor categorice 5. Conversiunea și obversiunea propozițiilor categorice 5.1. Caracterizare generală 5.2. Distribuirea termenilor 5.3. Tipuri de inferențe imediate 5.4. Aplicații ale conversiunii și obversiunii 6. Silogismul 6.1. Structura silogismului 6.2. Figuri și moduri silogistice 6.3. Legile generale ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
clasificare 4. Propoziții categorice 4.1. Structura propozițiilor categorice 4.2. Clasificarea propozițiilor categorice 5. Conversiunea și obversiunea propozițiilor categorice 5.1. Caracterizare generală 5.2. Distribuirea termenilor 5.3. Tipuri de inferențe imediate 5.4. Aplicații ale conversiunii și obversiunii 6. Silogismul 6.1. Structura silogismului 6.2. Figuri și moduri silogistice 6.3. Legile generale ale silogismului 6.4. Metode de probare a validității silogismelor 7. Propoziții compuse 7.1. Propoziții compuse și funcții de adevăr 7.2. Definițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
faptului că propozițiile particular-negative nu se convertesc 2 puncte NOTĂ: În situația în care candidatul, fără să motiveze, nu aplică operația de conversiune asupra propoziției particular-negative se acordă 2 puncte. B. - câte 1 punct pentru realizarea fiecăreia dintre cele patru obversiuni în limbaj formal 4 x 1p = 4 puncte - câte 1 punct pentru realizarea fiecăreia dintre cele patru obversiuni în limbaj natural 4 x 1p = 4 puncte C. a) construirea conversiunii 2 puncte b) argumentarea nevaliditatii 2 puncte ... Total 20 puncte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
nu aplică operația de conversiune asupra propoziției particular-negative se acordă 2 puncte. B. - câte 1 punct pentru realizarea fiecăreia dintre cele patru obversiuni în limbaj formal 4 x 1p = 4 puncte - câte 1 punct pentru realizarea fiecăreia dintre cele patru obversiuni în limbaj natural 4 x 1p = 4 puncte C. a) construirea conversiunii 2 puncte b) argumentarea nevaliditatii 2 puncte ... Total 20 puncte IV. - câte 1 punct pentru verificarea fiecăreia dintre cele opt legi generale ale silogismului 8 x 1p = 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
argumentarea? 2. Structura argumentării Analiza logică a argumentelor 1. Termenii: - definire; - caracterizare generală; - raporturi între termeni. 2. Propoziții: - tipuri de propoziții (categorice, compuse); - raporturi între propoziții categorice. 3. Raționamente: - definire; - caracterizare generală. 4. Inferențe imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
argumentarea? 2. Structura argumentării Analiza logică a argumentelor 1. Termenii: - definire; - caracterizare generală; - raporturi între termeni. 2. Propoziții: - tipuri de propoziții (categorice, compuse); - raporturi între propoziții categorice. 3. Raționamente: - definire; - caracterizare generală. 4. Inferențe imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
face asupra unei singure judecăți având calitatea de premisă, adică judecată de pornire. Pornindu-se de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate sunt următoarele: obversiunea și conversiunea. Obversiunea Obversiunea constă în obținerea dintr-o judecată dată a unei alte judecăți echivalente, dar opusă calitativ, adică dintr-o judecată afirmativă obținem una negativă și invers dintr-una negativă obținem una afirmativă. Exemplu: Simbolic și general: „S
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
singure judecăți având calitatea de premisă, adică judecată de pornire. Pornindu-se de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate sunt următoarele: obversiunea și conversiunea. Obversiunea Obversiunea constă în obținerea dintr-o judecată dată a unei alte judecăți echivalente, dar opusă calitativ, adică dintr-o judecată afirmativă obținem una negativă și invers dintr-una negativă obținem una afirmativă. Exemplu: Simbolic și general: „S este P” → «S
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
judecăți având calitatea de premisă, adică judecată de pornire. Pornindu-se de la ea printr-o operație de gândire obținem o cunoștință, adică o judecată nouă prin explicitarea judecății premiză. Principalele forme de inferențe imediate sunt următoarele: obversiunea și conversiunea. Obversiunea Obversiunea constă în obținerea dintr-o judecată dată a unei alte judecăți echivalente, dar opusă calitativ, adică dintr-o judecată afirmativă obținem una negativă și invers dintr-una negativă obținem una afirmativă. Exemplu: Simbolic și general: „S este P” → «S nu
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]