355 matches
-
serviviu, iar Camera Deputaților 300? -Așa e, îl aprobă imediat Haralampy. S-au mutat în casă nouă și... Tu, bade, vezi ce electorat inconștient suntem! Suntem niște subintelectuali și, în calitatea aceasta, privim la televizor seară de seară și-i ocărâm pe bieții aleși care n-au autoturisme noi, n-au suficiente femei de serviciu, n-au covoare, n-au laptopuri, n-au habar că persoanele pensionate conform Legii 19 nu beneficiază de recorelări, dar inflația... Ce știm noi? Stăm în fața
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
veniți în delegație... Aici se cuvine să ne oprim puțin și să medităm asupra acestui "să vi-l fac"... A doua zi, boerii munteni se prezintă în fața Vizirului cu propunerea lor, nepierzând ocazia să-l vorbească de rău pe Gligorie, ocărându-l blestemându-l. În estimp, Gligorie, pus la curent de marele Vizir, cu care se împrietenise, sta și asculta pitit după o perdea. În cele din urmă cu cinismul său, Vizirul îl scoate la iveală pe domnitorul pe care-l
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
1927, Rebreanu scria cu amărăciune: "Atacurile din presă la adresa S.S.R. sunt totdeauna date numai de membri de-ai noștri. Suntem singura breaslă din lume care, la cea mai ușoară sau presupusă nemulțumire, ieșim în public să ne tânguim sau să ocărâm". Odinioară, ca și azi! Luptele interne continuă în anii '30 - '40, iarăși amintindu-ne episoade recente, cu tentative de disidență, de rupere a coeziunii organizației, cum a fost aceea de la Iași (anticiparea istoriei?) pe care o semnalează (denunță?) G. Topârceanu
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
detronării. Concomitent se face și o referire la Saturnaliile romane, în care, după cum arată James George Frazer, în Creanga de aur, "pe o anumită perioadă (17-23 decembrie) orice restricție era înlăturată și toate libertățile îngăduite, încît «sclavul putea să-și ocărască stăpînul, să se îmbete la fel ca mai marii săi, să stea la masă cu ei...». Lumea petrecea după placul inimii, legile erau abrogate și «întreaga populație se deda unei veselii și voioșii ieșite din comun». Conform tradiției, oamenii liberi
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
războiului din Irak ( deversarea de veninuri clocotitoare la adresa americanilor, urmată, ca la Ploiești, de schimbarea macazului), e mai bine ca Chirac să-ți fie inamic decât amic. Tot ce ne-am putea dori din partea cuiva care în fața presei occidentale ne ocărăște ca pe hoții de cai, iar în particular, cică, ne susține cu o ardoare de latin lover e să ne lase în pace. În ce-i privește pe guvernanți, ei se pot considera cu lațul la gât. Au de ales
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
Fil. 3, 20; Evr. 13, 14) ... Iubesc pe toți, dar de toți sunt prigoniți. Nu-i cunoaște nimeni, dar sunt osândiți. Sunt omorâți, dar dobândesc viața ... sunt înjosiți, dar sunt slăviți cu aceste înjosiri; sunt huliți, dar sunt îndreptățiȚi. Sunt ocărâți, dar binecuvântează (Mt. 5, 44; 1 Cor. 4, 12-13); sunt insultați, dar cinstesc. Fac bine, dar sunt pedepsiți ca răi; sunt pedepsiți, dar se bucură (2 Cor. 6, 9-10), ca și cum li s-ar da viață. Iudeii le poartă război ca
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Hristos; pentru că, punându-și speranța în El, în iubire și în bunurile viitoare, insulta, bătăile, prigoanele și celelalte pătimiri, inclusiv crucea, toate sunt plăcere, bucurie, încântare și arvună a (bunurilor) cerești. Pentru că zice (Mântuitorul): Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni toți oamenii și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră mințind din pricina Mea; bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri (Mt. 5, 11-12). Căci harul Duhului, cuprinzând tot sufletul și umplându
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
închiși, uciși și junghiați pentru numele Lui, ci chiar și acelora care doar au suferit ocări și cuvinte insultătoare. Hristos a spus: Fericiți veți fi când vă vor urî pe voi oamenii și când vă vor alunga și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca un rău din pricina Fiului Domnului; bucurați-vă în ziua aceea și săltați căci, iată, plata voastră multă este în ceruri (Lc. 6, 22-23)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Apologia vieții monahale, 4, în vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-i aducem la această sfântă prăznuire. Când e vorba de mântuirea fratelui, să nu lăsăm nimic la o parte. Hristos a murit pentru noi, trebuie să suferim și noi totul pentru frații noștri. Chiar de te lovesc, chiar de te ocărăsc, Ține-i bine și nu te lăsa până ce nu-i aduci la sfântul mucenic. Chiar de-ar fi să cheme pe cei ce trec pe cale să judece fapta ta, tu spune: Vreau să mântuiesc pe fratele meu! Văd că-și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
așternut o resemnare usturătoare" (p. 147). Reflecțiile despre istoria vitregă, firea resemnată și slabă a românilor sunt luate parcă din sinteza lui D. Drăghicescu, Din psihologia poporului român. Remus Lunceanu își aduce aminte că dincolo, în România ocupată, a fost ocărât ca spion și trădător (p. 146) și se îndeamnă să-și arate nădejdea, să-și uite suferințele și umilirile (p. 148-149). Dar amărăciunea îl inundă din nou, când constată distrus că nu a scăpat de suspiciuni. Răceala, frigul moral îl
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
judecătorului; ajung ucigași și osândesc pe Hristos; Îl osândesc și cu gura lor și cu gura lui Pilat, spunând: „Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Mt. 27, 25). Se năpustesc asupra Lui cu o furie oarbă și-L ocărăsc; Îl leagă și-L târăsc; ei sunt vinovați că ostașii Îl ocărăsc; Îl pironesc, Îl înjură, Îl batjocoresc. „Pilat n-a hotărât aceasta; dar ei fac toate acestea de la ei; ei sunt totul: și acuzatori și judecători și călăi. Nu
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
lor și cu gura lui Pilat, spunând: „Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri” (Mt. 27, 25). Se năpustesc asupra Lui cu o furie oarbă și-L ocărăsc; Îl leagă și-L târăsc; ei sunt vinovați că ostașii Îl ocărăsc; Îl pironesc, Îl înjură, Îl batjocoresc. „Pilat n-a hotărât aceasta; dar ei fac toate acestea de la ei; ei sunt totul: și acuzatori și judecători și călăi. Nu I-a fost batjocorit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
iudeii nu se opresc aici, ci își augmentează răutatea, sporindu-și vinovăția; se observă o adevărată emulație între dânșii în a nu rata nici o ocazie de a-L batjocori, umili și bate; chiar când Îl văd pironit pe cruce Îl ocărăsc și ei și cei ce treceau. Dar cel mai cumplit decât toate era că Mântuitorul pătimea acestea sub învinuirea de amăgitor și înșelător, de îngâmfat, de om care s-a lăudat în zadar cu cele ce mărturisea. De aceea L-
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii/ Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinei/ Părea că varsă lavă/ și chiar În clipa morții huliră cărturarii/ Cu fierea oțețită Îi adăpau străjerii./ Râdea În hohot gloata de spasmele durerii/ Și-L ocărau tâlharii .../ Zdrobită, la picioare-i zăcea plângând Maria/ Și-adânc zbugnea durerea din inima-i de mamă/ Alături Magdalena, În lunga ei maramă/ Țipa văzând urgia ..." Preotul basarabean Alexe Mateevici apoteozează minunea și lumina sfintei Învieri În poezia "Hristos a
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
însă că tovarășul meu german de călătorie îmi spusese că în aceste țări, grosolănia este „ein sehr nothwendiges Ustensil", și m-am hotărât să mă port în consecință. M-am dus din nou la funcționar și am început să-l ocărăsc cum mă pricepeam mai bine. în privința limbii române, cunoștințele mele practice nu erau prea mari, iar injuriilor verbale nu le dedicasem cine știe ce studii, astfel încât mi-ar fi fost mult mai ușor să-i comunic mici informații interesante, precum aceea că
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
spuneam unul altuia în toiul conflictului. Cîteodată se întîmpla să se afle în prezența noastră și buna noastră profesoară, o femeie matură, germană de origine după accent și care avea obiceiul să stea lîngă noi, să ne asculte cum ne ocăram și să noteze ceva în carnețelul ei didactic de profesoară, încercînd să ne învețe englezește prin metodele cele mai rapide și mai moderne... Nu mai conta pentru ce ne atacam. Important, pentru profesoara noastră, era că o făceam englezește, culmea
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
cu mult întreaga salbă de tablete ale rușinii pe care acest mare poet le-a închinat propriei lui pieiri spirituale. În Adunarea Națională a Republicii Populare Române - parlamentul căderii și căzăturilor românești - Tudor Arghezi a îndrăznit slobozirea acestor cuvinte ce ocărăsc solemn istoria României și pe care va trebui să le întipărim în minte și în timp, pînă la sfîrșitul sfîrșitului: "În scrierea noastră veche, statornicirea altor temelii se numea Descălecare. Descălecătorii sînt aici, în fruntea Marii Adunări Naționale: ei se
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
o situare lăturalnică și lumea asupra căreia se răsfrînge acest centru mai mult ori mai puțin corupt prin artificiu se instituie o tensiune pe care ironia o compensează formal, precum o himeră a justiției: "pentru vina de-a te fi ocărît/ Septembrie/ n-au mai lăsat ai mei să crească/ otava// c-o traistă de poeme m-am dus întru slava/ dar ei nu prea obișnuiesc la masă desert". Ca și: "tînăra soție - zise - a născut un munte/ din pulberea lui
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
ne supărăm pe cei care ne jignesc sau ne fac rău, ci să-i iertăm și să ne rugăm pentru ei ca Dumnezeu să le dăruiască blândețe. Sfântul Ioan Casian ne învață astfel: „Să-i mulțumești fratelui care te-a ocărât sau te-a întristat căci prin el ți-ai cunoscut boala; să te rogi pentru el și să primești cele ce-ți vin de la el ca pe niște leacuri date de Însuși Domnul. Dacă însă te vei mâhni, este ca și cum
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
fac, poate, după ce văd toate filmele trimise de Marcel. Citesc poemul Industriei filmului în criză și-i regăsesc pe toți. Pe Jeanette Mac Donald, cu „gât lung, lung”, pe Lex Baxter, pe „blânda” Norma Shearer, pe Merle Oberon, care „îl ocăra”, n-are importanță pe cine, pe Gloria Swanson „întinsă”, pe Jean Harlow „întinsă și unduind”, pe Alice Fay „întinsă și unduind și cântând”, pe Mirna Loy, desigur, și pe Mae West. Îi știu din Buletinul săptămânii, pe care-l răsfoiam
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2771_a_4096]
-
decembrie 2016. Privind la disputele politice din jurul nostru, am remarcat sumedenie de acuze și devieri care nu fac bine nimănui, nici măcar lor, celor care le proferează. Ba din contră. În loc de adversari politici, au ajuns să se considere dușmani personali, se ocărăsc, se jignesc și se disprețuiesc copios cu un entuziasm demn de o cauză mai bună. Își caută sau inventează vicii pentru a-i denigra iar limbajul degenerează spre cel de cartier că mahalale apreciem că nu mai sunt. În loc să judece
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
mai mult Privind la disputele politice din jurul nostru, am remarcat sumedenie de acuze și devieri care nu fac bine nimănui, nici măcar lor, celor care le proferează. Ba din contră.În loc de adversari politici, au ajuns să se considere dușmani personali, se ocărăsc, se jignesc și se disprețuiesc copios cu un entuziasm demn de o cauză mai bună. Își caută sau inventează vicii pentru a-i denigra iar limbajul degenerează spre cel de cartier că mahalale apreciem că nu mai sunt.În loc să judece
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
boacănele care-l individualizează. Se vede că-l moștenise pe tată-său, dar mai ales pe mama Varvara, un adevărat izvor de proverbe și cântece folclorice, care, ca o leoaică, aleargă în apărarea fiului "nedreptățit", cel pus mereu pe boroboațe, ocărându-i fără nicio rușine pe profesori și cărându-i pumni zdraveni unui pedagog. Nonconformistul intră la un moment dat călare în curtea Liceului "Eudoxiu Hurmuzache" din Rădăuți. E mai mereu în dezacord cu disciplina, ce i se pare prea severă
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
cum voia. Vocea lui era în schimbare și-nșela lighioanele, păsările de noapte, zburătăcind ca orbeții cu lovituri mari de aripi, imitând după voie toate hăuliturile și miorlăielile, din gât și din buze, îngroșându-și glasul, încât maică-sa îl ocăra și-l ocărâse întotdeauna, speriată de scălâmbăielile lui răgușite, când își înțepenea gâtul și obrajii, cu ochii bolbociți în cap, și urla de-a surda, ca un lup la lună. Urla până răgușea de-a binelea, și-atunci băga-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lui era în schimbare și-nșela lighioanele, păsările de noapte, zburătăcind ca orbeții cu lovituri mari de aripi, imitând după voie toate hăuliturile și miorlăielile, din gât și din buze, îngroșându-și glasul, încât maică-sa îl ocăra și-l ocărâse întotdeauna, speriată de scălâmbăielile lui răgușite, când își înțepenea gâtul și obrajii, cu ochii bolbociți în cap, și urla de-a surda, ca un lup la lună. Urla până răgușea de-a binelea, și-atunci băga-n răcori pe oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]