9,574 matches
-
totul e prea cumplit, e insuportabil. Cartea sfârșește cu un act de canibalism și cu destrămarea întregului univers. Oroarea nu trebuie niciodată să fie compactă. Trebuie să-i dai cititorului ceva, o scândură de care să se agațe în acest ocean al dezolării. Rolul autorului nu este să-l tortureze pe cititor, ci, prin ficțiunea pe care i-o propune, să-l facă, într-un fel sau altul, să se simtă bine." A treia secvență. Ne îndreptăm spre hotel. E seară
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
Codrescu, Julian Semilian și Adam Sorkin. LVR - Cui se adresează o asemenea antologie pe Noul Continent? EF - Se adresează deopotrivă comunității românești și publicului american. Antologia urmărește să arate americanilor, și în special poeților americani, ce se întâmplă dincolo de uriașul ocean care-i desparte de Europa. În America este cunoscută cu predilecție poezia din Franța, Italia, Anglia și Germania. LVR - Care este soarta poeziei în Statele Unite ale Americii în momentul de față? EF - Poezia în America, ca pretutindeni în lume, este
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
companii de stat (dar pe care statul nu o finanțează decât cu 25%) sunt motivați și financiar, aflându-se sub oblăduirea unui impresar American care-i duce pretutindeni în lume - o fericită îmbinare între datele locului și inteligența managerială de peste ocean. Nu aceleași calități le-au avut și organizatorii români care au adus compania rusă și care nu s-a ostenit să facă un program de sală, obligându-ne astfel să cerem o serie de date, începând cu distribuția, direct de la
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
și încălzesc ionosfera în zona de impact până la 4000 de grade (pe timpul funcționarii HAARP, apare aurora boreala). Undă reflectată este una de joasă frecvență (în jur de 80 Hz), dar care poate fi reglata. Această undă scanează scoarță terestră și oceanele pe o adâncime de mai mulți kilometri, putând descoperi inclusiv submarinele în imersiune. De aceea, mulți cercetători apreciază acest program, dincolo de utilitățile lui științifice deosebite, si ca pe o teribilă armă. O armă în folosul cui o are, dar și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
consolidarea unui nucleu geopolitic și, deopotrivă, geostrategic, denumit de Halford J. Mackinder 1 heartland, un fel de inimă comună a celor două continente (Asia și Europa) care să facă posibilă, ulterior, constituirea unei uriașe puteri continentale, capabilă să iasă în oceanul cald2 și să cucerească lumea. Interesant este că o astfel de idee (care nu a lipsit niciodată din spațiul euro-asiatic) nu a unit forțele asiatice și europene în jurul ei, ci le-a menținut într-un areal tensionat, dezbinat și chiar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cuprinde Marea Baltica, țărmurile ei și ieșirea în Pacific. Pentru Rusia, culoarul la care ne referim a însemnat, încă de la constituirea acestei mari puteri eurasiatice, unul esențial. Valoarea acestui culoar stă, deopotrivă, în faptul că face posibilă, pentru Rusia, ieșirea la oceanul cald, supravegherea țărilor nordice și a nordului Europei continentale, precum și o manevră strategică maritimă, pe linii exterioare, în caz de război. Așa cum bine se știe, o astfel de manevră a fost deja efectuată, în războiul din 1905, de către Floră rusească
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Marea Baltica, cât și prin acțiunile rapide și surprinzătoare în Siria, în cooperare cu Chină, cu Iranul și, probabil, cu Irakul. De asemenea, rușii au afirmat deja că, în viitor, vor relua patrularea cu submarine nucleare de ultimă generație pe toate oceanele lumii, inclusiv în Marea Mediterana. Acțiunile Rusiei, în cooperare cu Chină și cu Iranul, sunt, de fapt, deopotrivă, si o intervenție pe culoarul strategic Marea Neagră - Marea Mediterana, ca răspuns ofensiv la politicile UE și NATO de extindere spre Est și că o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de arme, droguri, carne, și tot ce se poate imagina, afară de mușețel bio.Placa turnanta pt terorism, o breșă perfectă pe care aceștia și-o doreau, în plin centrul Europei. Dnul Hasim Thachi chiar dacă vrea să sară cu Kosovo peste Ocean direct în brațele Marelui Licurici, nu poate. Nu poți renega ajutorul celor care l-au adus acolo unde este. Principiul Mafiei...ai bilet doar dus. Împărțirea Europei în cnezate și voievodate a fost probata în Evul Mediu. Nu va duce
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
bine un castel maur, iar , de unde ar fi plecat Vasco da Gamă și Amerigo Vespucci, e o colecție de bibiluri, unele înduioșătoare, altele doar stridente: case acoperite cu faianța colorată, stricate de invazia kitsch a magazinelor de souveniruri. Noroc cu oceanul, care se insinuează mereu în peisaj și compensează pentru urâțenia turismului necontrolat cu iz de Vama Veche. Cu ce aparat ai facut pozele Dragoș? e mult spus aparat... e un Nokia 6280 Mă gindeam eu. Mi-a fost lene să
Orasul maur. Fara mauri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83003_a_84328]
-
a te aliena. Im-potriva acestei alienări, lupta cultură de cartier și arta urbană, cu graffitiuri deștepte și incomode și cu versuri mai noi, dar la fel de percutante, care le vorbesc pușcăriașilor pe limba lor. Cei care refuză să se resemneze în fața oceanului cenușiu aleg să îmblânzească betoanele, fie acoperindu-le suprafețele cu un discurs alternativ, fie preluandu-le ca atare în muzică, dans, teatru sau cinema. În „Marilena de la blocul P7”, de exemplu, discursul cinematografic redeseneaza cu mare sensibilitate hartă unui „oraș
Bach la tot cartierul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82976_a_84301]
-
genul acesta liberal de economie decât spre un “welfare society” vest european, poate ar fi un caz de studiat mai în amănunt. VB: Un exemplu: există un sistem de autostrăzi din anii ’60-’70, care tăiau accesul centrului orașului la ocean în afară de faptul că nu mai puteau face față traficului. Decizia a fost să se desasambleze complet acest sistem, o parte să fie reorganizata, iar o parte să devină subteran (s-au construit cam 15 km de tunele), si sa se
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
nu mai puteau face față traficului. Decizia a fost să se desasambleze complet acest sistem, o parte să fie reorganizata, iar o parte să devină subteran (s-au construit cam 15 km de tunele), si sa se deschidă orașul spre ocean printr-un sistem de parcuri și structuri de loisir. Costul a fost dublu față de cel al autostrăzii I-95, care leagă Florida de Mâine. Cele 28 de miliarde de dolari au fost obținuți prin acțiuni politice punctuale eșalonate pe 15
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
realizându-se o simbioza între agentul economic, persoana umană consumatoare și ecologie.” Idealul în obținerea sustenabilității sau dezvoltării durabile, idealul definit în raportul Brundtland, ar fi obținerea decuplării complete a creșterii economice a orașului de încărcarea ambientală a Hinterlandului sau Oceanului. Este discutabil dacă acest ideal va putea fi atins într-un viitor previzibil -adica înainte de completă degradare a Hinterlandului și Oceanului-, dar căutarea lui, într-o primă direcție operațională, inseamna crearea de mai multă valoare adăugată (aici sintagma nu este
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
împleteau cultul per-sonalității și nostalgia pentru vremurile bune ale Convenției Democratice. [...] După ce a promis acum doi ani că nu va mai avea de-a face cu politica, Emil Constantinescu și-a regizat revenirea fiind rugat s-o facă tocmai de peste Ocean de către fostul ambasador al Statelor Unite la București, David Funderbunk." Cu prilejul acestui editorial, se pare că Dan Pavel își ia adio de la Vladimir Tismăneanu reproșîndu-i analistului că acordă credit afirmațiilor fostului președinte că n-a fost susținut de presă față de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
ostașii mor cu mâna la piept, ori cu brațul întins implorator spre împăratul impasibil. Față făcu, - după mine, - Oceaniei primitive, arta romană, fântâna expusă pe pardosea având ghizdul cam de trei metri și ceva, concretețea existenței atât de civilizate în raport cu Oceanul măreț, însă ilogic, ignar; pavimentele piețelor și caselor turburător de prezente cu urme de pași ce plisară abia vizibil marmura de pe jos împodobită cu chenare florale, animaliere; sala cu busturile marilor bărbați de stat romani, un adevărat tribunal al buletinelor
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
despre cer și evoluția lui nu am mai citit decât în Eneida lui Virgiliu și, în picioare, în vagonul clătinător, recit în gând după ce trec de Odeon: Vertitur interea coelum ruit oceano nox... Între timp, cerul se rotește și din ocean dă buzna noaptea învăluind pământul, polii și vicleniile grecilor... mirmidonumque dolos... (când Ulisse născocise Calul troian)... Pe la stația Cluny-Sorbona îmi mut privirile în stânga vagonului și încep să citesc ceva cu istoria construirii metroului în care călătoresc... Cum, în secolul trecut
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
căruia scriitorul i-a încredințat ultimile sale pagini scrise: Piniakoteka, dedicate iubitei lui pisici (așa cum scrisese mai demult foiletoanele despre balene, delfini sau cimpanzei). E o perioadă extrem de grea pentru el, după pierderea soției, a cărei cenușă fusese împrăștiată în ocean, așa cum ea își dorise. Kott mai scrie foarte puțin și cu mari pauze, lucrează jurnalul Piniei, debutând cu 3 octombrie 2000, când a luat-o de la adăpostul pentru câini și pisici de pripas și continuând cu meditațiile privind comportamentul Piniei
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
Wellek, Spitzer, Cassirer, Maritain, Derrida, Foucault, W. H. Auden, Thomas Mann, Mircea Eliade, Hannah Arendt, Brodsky, Derek Walkolt, ultimii doi luînd premiul Nobel pentru America. Să punctăm acum raportul specific cu America pe care-l exprimă compatriotul nostru, instalat dincolo de ocean în 1975. Moralmente, d-sa s-a "înrădăcinat" în mediul american cu o rapiditate proprie, după cum mărturisește, milioanelor, zecilor de milioane de oameni care au venit de pe întregul glob, atrași de un magnetism, de un "straniu "lipici"" și care nu
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
e mai presus, amiciția sau înfăptuirile laolaltă? Nu merită oare amiciția a fi fetișizată? în politică vuietul oamenilor se aude uneori chiar lângă ureche, dar de cele mai multe ori departe, ca zgomotul surd (plin de energie, însă potențială și inoperantă) al oceanului. Este bine sau rău? Sau e nicicum ? Abstracțiunile în artă trebuie suferite și ele. Ca și ceramica (oricât de glaciale ar fi) ele trebuie să fie arse mai întâi în cuptor.
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
prea păcătoasă fiind, am să fiu lăsată aici. Întotdeauna mi-a fost frică de apă și de necunoscutul întins pe la fundul ei. Deși am făcut înot de performanță, n-am deschis niciodată ochii. Nici în bazin, nici în mări sau oceane. Nu vreau să văd ce este în măruntaiele ei. De cîteva minute, am înțeles de ce. Pentru că acolo se adăpostea sfîrșitul meu. Minutele de panică. Vreau să mă sustrag, să ies din trafic. Imposibil. Nu mai există nici dreapta, nici stînga
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
omenirii într-un fel de arcă a lui Noe. Noe sau Noah, fratele geamăn al lui Charon cu barca lui plutind mai puțin zgomotos pe fluviul uitării, Lethe. Prima barcă e extrem de zgomotoasă, ca un furnicar fără odihnă, pe valurile oceanului furios, producând ea însăși valuri imense, infernul, haosul. Dar toți îmbarcații sunt plini de încredere că măcar o dată cu somnul furtuna se va liniști și se gândesc la somn ca la o comoară prețioasă din care vor scoate, ca dintr-un
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
un simț nou, prospețimea vederii, altfel de vedere decât cea pe care mi-o procură lectura jurnalelor de dimineață prin care se varsă toate oalele de noapte ale lumii. Aștept vești despre înflorirea prunilor într-o livadă, despre vântul dinspre ocean care vine la timp să scuture aceste flori și să ducă miresme și polen departe, la întâlniri erotice cosmice, copulații universale prin care se înnoiește totul în fiecare an. Este 16 aprilie și mă plimb în apropierea mării, privind luciul
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
atractiv și dinamic, cu ritmul său situat undeva la mijlocul dintre alert și lălăit (cum e mai rău: nici, nici), ca să nu mai amintim de suspense-ul care de mult nu ne mai ține cu sufletul la gură, rămîne repetent. Faceți jocurile!/Ocean's Eleven - Cu: George Clooney, Brad Pitt, Julia Roberts, Matt Damon, Andy Garcia; Regia: Steven Soderbergh.
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
nou Gorki al țărilor balcanice" a pășit Panait Istrati în literatură. Face parte din biografia celor doi împrejurarea ieșită din comun a întîlnirii dintre ei și a prieteniei care a urmat acestei întîlniri. "Eu am fost pescuit cu undița în oceanul societății de pescarul de oameni din Villeneuve", scrie Panait Istrati în prefața primei lui cărți Chira Chiralina. "În primele zile ale lui ianuarie 1921 mi-a fost adusă o scrisoare de la spitalul din Nisa. Fusese găsită în buzunarul unui disperat
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
de cărți regale./ Îl aleg pe rigă și mă așez/ În cerul fruitat unde poemul/ Domnește peste întîrzierea lumii./ Pentru elegie orice carne vine să scîncească./ Mă rog, pentru că tăcerea ta mi-e frate/ Pe care-l am, trunchi de ocean, pe brațe./ Exilat în caliciu/ îngenunchez printre mulțimile/ Imnului" (Către soare șvariantăț). Frate cu Fundoianu, cu Voronca, cu Virgil Gheorghiu, autorul Metopei e un împătimit al vieții ușor melancolizate din pricina prea marii sale intensități și din această pricină cochetînd cu
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]