345 matches
-
Alexandru Dabija, Valeria Seciu și alții. În orice caz, Teatrul Act va fi, din nou, în centrul lucrurilor majore din spațiul românesc, își va defini alte dimensiuni. Fără stridențe festivisto-bombastice. Creatorii-nucleu ai Teatrului Act învîrtesc cu har, vocație și inspirațiune ocheanul minunat al artei spectacolului. Privind în interiorul lui, vedem chipul acestei structuri atipice, compus și recompus în zeci de imagini colorate și vii, ca țesătura hainei lor de artiști.
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
vorba despre un jurnal "prelucrat" de scriitor și pregătit pentru publicare (nici "maxim prelucrat" ca să se transforme în roman, așa cum se întîmplase cu alte cărți ale autorului și nici "minim prelucrat" așa încît să se transforme în jurnal revizuit ca Ocheanul întors sau Părul Berenicei); era vorba pur și simplu de caietele și notele lui Radu Petrescu așa cum arătau ele în manuscrisele rămase după moartea prematură a autorului în 1982. Jurnalul publicat la Humanitas urma să aibă trei volume: volumul I
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
unei prăjituri abundente, a unei pîini dense. Sînt netuns, ciorapii murdari și rupți. La cămin un coleg antipatic îmi oferă o felie de pîine cu șuncă - și primesc." Tulburărtoare rămîne această întîmplătoare vecinătate a amănuntelor prozaice cu trăirile livrești. în Ocheanul întors, de pildă, în cea mai neagră exilare a tînărului profesor într-un sat uitat de lume, departe de București și de femeia iubită, de care se desparte în hohote de plîns, rămîne loc întotdeauna, mult loc pentru cărți, pentru
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
a rosti vorbe de duh ori a întrupa, prin însuși jocul spontan al ființei, o melancolică, infinită ironie a raporturilor sale cu realul: "Or, domnul Leonid/ în blocul-stup, la catul IX,/ privind, ca într-un glob de rouă/ sau prin ocheane-ntoarse, strada/ cu lungi tramvaie, dedesubt,/ și-ncălecînd, cu gînd abrupt,/ el și cu }epe, balustrada,/ adepț ai unui joc extrem,/ dar îndoielnic, de-a suspansul,/ de care, încă, mă mai tem,/ cum funambulului, balansul/ i-l simț de parcă-ai fi
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
a moșilor săi. "Nenumită", precizează Dan Buciumeanu, dar "o realitate vie" în mintea și sufletul poetului. Pentru ca, în Notă, Dan Buciumeanu să insiste: Se poate vorbi de o excepțională frecvență a cuvântului țară în «Psaltirea în versuri»". Ca printr-un ochean, întors când cu o parte în orientarea direcției, când în alta, Dan Buciumeanu folosește fiecare detaliu al comentariului său pentru a ajunge să stabilească dimensiunile, proporțiile statuarei lui Dosoftei. Punctul său de pornire și de sprijin este portretul făcut de
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
cu atât martorii devin mai blazați („evocăm fantome”), uneori ilizibilă, alteori deformând prin însăși natura ei, cum spune la un moment dat Puiu Ozias: „Sublimul e un efect optic, de perspectivă. Ne uităm în Timp ca prin capătul mic al ocheanului; unghiurile de fugă se adâncesc și dau o alură nobilă peisagiilor.” (p. 254) După un început greoi, romanul își găsește pe parcurs un ton mai potrivit și, pe alocuri, relatările bătrânului Ozias sunt captivante. Probabil, cei care îl cunosc mai
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
Alexandru Matei Ochean În vreme ce industria literară autohtonă abia se pune picioare, în Occident, succesul ei nu mai pasionează pe nimeni. E drept însă că, în Franța cel puțin, se citește încă multă literatură. De aceea cronicile de carte au un rol important, nu
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
autoportret declarat, toate acestea nu puteau lipsi. Repetate, sunt ele redundante? Dau impresia unui "déjŕ lu"? Dimpotriva! Crâmpeiele de amintiri, cioburi din oglinda spartă a memoriei, seamănă cu pietricelele colorate dintr-un caleidoscop: deși aceleași, dispuse mereu altfel, prin rotirea ocheanului și prin jocul oglinzilor, te încântă mereu. Dar toate acestea nu sunt reluate de dragul retrăirii vârstei de aur a copilăriei, ci cu scopul precis al găsirii unor explicații pentru diversele porniri, preocupări, decizii, eșecuri din care se conturează o viață
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
și sticluța de after-shave; nea Gică este și cel mai ,clandestin coafor din lume" realizînd noaptea cele mai complicate coafuri (,cochilii logaritmice/ în toate culorile curcubeului/ pagode sprijinindu-și visele unul de altul. Turnuri care își telescopează singurătatea ca un ochean") pentru soțiile de tenori și fotbaliști pe care tot el îi tunde și îi bărbierește ziua; confesor și prieten de nădejde al tuturor, este ,cel mai bun prieten al omului" și scrie o carte fundamentală, Vademecum pentru frizeri; avînd ,obiceiul
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
atent - în perspectiva Europei occidentale - volumele sale despre Europa culturii, despre Occident, despre "confrați" întru cultură din diverse țări occidentale - un răspuns fără ezitare nu s-ar putea da. Este adevărat că Adrian Marino avea "altă optică" spre Europa, un ochean întors, în comparație cu cultura țării noastre: ca "român și european" el era invitat să țină conferințe în universități străine (în Portugalia, în Danemarca), are interesante convorbiri cu specialiști străini în problemele literaturii comparate contemporane (mai ales despre literatura și critica franceză
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
lanternă, de la niște becuri chioare - e puțină și nesigură: lumea aceasta e un provizorat pândit de sordid. În spectacolul lui Mircea Cornișteanu realul se încarcă de semnificație, povestea devine lentila microscopului pentru a studia lenta corupere a omenescului, dar și ocheanul întors prin care privitorul se identifică cu imaginea celuilalt. Ironia și compasiunea, uimirea și tandrețea compun întregul unui demers regizoral exprimat cu discreție, dar nu mai puțin expresiv. E un fel de dramaturgie și un fel de regie mai rar
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
îi iese cu plinul plin Maica Domnului Emin surâsul luceafărind mângâie cu miere vin mâni mioape lemurin împământenit colind brăduță cum ai cusut ii cu nori înrâurați îngerilor inspirați le vei coase zbor căzut Ochiul Mare la izvod vatră-nscrie prin ochean într-un spațiu dochiean rază centru și prohod născătoare lăcrimări cercul astrului blajin îl închid și ninge spini Maica florilor de măr strâng troiene în cununi cât în urma ei rămân cu o vamă mai bătrân zăbava să-mi încunun și
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
de argint... Strada Uranus... Stirbei-Vodă... Brezoianu... Popa Tatu etc." La intersecția lor se constituiseră "Piața Teatrului... Piața Mare/ Piața Constantin-Vodă... Piața Amzei"cu hala ei, ori "Grădina Episcopiei... Grădina Cișmegiului" cu a sa movilă (de unde " se va putea observa fără ochean pe la miezul nopții" eclipsa totală)... altfel de grădini și terase, iar ceva mai departe, dincolo de bariera Mogoșoaii "Șoseaua"... (unde mergea ades să caute "somnul prea greu de găsit acasă"). Citarea de locuri din întreaga Capitală poate continua până la amănunt, uneori
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
treceau prin sânge când te căutam. Iubire acvatică Mi-e viața scrisă pe-un tapet Furat de zei și aruncat în mare Când simt cum mă străbați încet Cu clipe-adânci, ca o plecare. Iau timpul și-l prefac într-un ochean Îmbălsămat cu clipele pierdute, Ca să te caut la margini de ocean, Să te iubesc cu aripile rupte. Cum n-ai să știi că te-urmăresc mereu, Ai să înoți în apele cu pești Și-o să-nțelegi că-n ochii lor
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
lui Buddha/ ba nu, acelasi astfel hărțuit ( întâmpinat de chiar Frații și Surorile mele/ însuși Tatăl( cu acel incredul rîs al dementei/ prigoana și discriminare/ violență și toți mînîndu-și gîndurile/ în convoi, în represalii mute: ce ai avut oare / ce ochean al fatalității/ de totul vedeai?” (Confiteor). Cunoști în scrisul românesc, de la Nicolae Filimon, sau Ion Barbu, Blaga ș.a. - ceva mai cutremurător, al conștien tizării stigmei ce apasă pe Destinul literaturii românești? Eu nu. Noi nu, noi niciodată nu! Nici macar înțelegând
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
o rănită în spate/ și-am să-i învăț algebra pe sergenți, // când tu ai să dansezi fără vreo grijă/ curtata îndelung de-un licean/ de mine se va-ndrăgosti o schija/ și-am să te văd printr-un întors ochean". (Balada veselă pentru tristețea celui plecat la oaste) Sentimentul exilului Tendința poetului de a-si deplânge condiția se agravează odată cu trecerea timpului, ajungând să se manifeste că un reproș adresat întregii umanități. Această tendință îl apropie pe Mircea Dinescu de
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
de una care respectă ritualul străvechi, tainic, așa cum se întâmplă, probabil din ce in ce mai rar, în satele noastre. Un extraordinar simt al ridicolului îi permite lui Ioan Lăcusta să surprindă "luciditatea" socrului mic, Aurica Drâmbu, care ar vrea să privească cu un ochean "că Columb când a descoperit America" în sufletele invitaților (încep să bănuiesc aici ironizarea disimulata a personajului prozei de introspecție), ticurile verbale, supremul penibil al întregii "mise en scène": ăMaestrul Rosioru lua iar microfonul și-l duse lângă buzele sale
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
specialul Caleidoscop de la secțiunea grup. Clară s-a desprins dintr-un puzzle mișcător cu o putere fantastică de a reface alte și alte tablouri nevăzute, un caleidoscop pe care l-a învîrtit cu o măiestrie extraordinară Miriam Răducanu și prin ocheanul căruia am văzut figuri minunate. Monologul organizat pe un colaj de texte din Lorca, Maria Tănase, Brecht, Sorescu și E. Peret i-a pus în valoare concurenței puterea de concentrare, o forță de expresie și capacitatea de modificare a stărilor
HOP! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17609_a_18934]
-
venețian, ne-ntâlnim și cu spusa poetului, cu trimiteri prielnice la creația sa, la con frații de breaslă, la contribuția acestora "ieri" și după '89. Nu în puține cazuri Don Cezar a avut observații acide, în parte, motivate și prin ocheanul timpului consumat de el. Iată o secvență de cândva! Zice biograful de azi, reproducând: "S-a spus despre tine că erai boier și fiară, animal domestic și sălbăticiune, că erai atât de bun, încât oricine îți putea subjuga sufletul, și
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
cărora autorul le dădea o atenție cu totul deosebită, dar care alcătuiesc și substanța vitală a celorlalte cărți ale sale, în volumele apărute anterior lipsește perioada utilizată în cele unde forma „jurnalistică” rămâne prezentă, deși materia inițială suportă prelucrări esențiale: Ocheanul întors, Părul Berenicei și A treia dimensiune. Părțile din jurnalul propriu-zis care au fost utilizate pentru aceste romane au rămas inedite până astăzi, când soția scriitorului, doamna Adela Petrescu, le-a integrat în locurile cuvenite din șirul notelor zilnice și
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
de filosofie a literaturii universale, erau foarte importante și că este sarcina sa de a împlini ceea ce nimeni altcineva nu va putea face. Ceea ce apare, rapsodic, încă în însemnări de la sfârșitul anilor cincizeci și a anunțat în unele pagini din Ocheanul întors și Părul Berenicei este continuat în „cărțulia” („libriciolul” cum îi spune el în jurnal, românizare a it. libricciuolo) la care lucrează în 1981 și care „e o adevărată întemeiere a criticii literare europene și de aceea am obligația să
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
de „românitatea” sa concomitentă, privind în această lumină și literatura sa (cum o făcuse Călinescu în Istoria literaturii), și opțiunile politice și culturale exprimate în eseistica sa. Cartea Danei Pîrvan-Jenaru, apărută anul trecut, dar de care aflu abia acum, întoarce ocheanul și încearcă să privească întregul ghem de probleme din perspectiva vastei publicistici pe care a lăsat-o Sebastian (cronici și recenzii, note, articole de atitudine, eseuri culturale) din care o mare parte nici nu a putut fi introdusă în circuitul
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
cimitirul Bellu, din romanul Ce se vede, „negrul cernelii tipografice”. Ce învăluie sau ce dezvăluie acest voal negru? În ceea ce ține de domeniul spiritual, strict literar, își pune problema oportunității publicării unor creații: „Mă întreb dacă ideea de a publica Ocheanul întors și, acum, Părul Berenicei, nu este foarte imprudentă - și sunt sigur că da.” Sub voalul exigenței, specifice scriitorului, se ascunde, poate, refluxul scrisului: „Am șters cinci rânduri scrise aseară. Am scris, îl loc, patru.” Starea de retragere/regres progresează
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
pe care o iubesc, pe care o cîntăresc cu altă măsură, ce poate deveni penibilă în fața unor scriitori actuali sau de modă". Cronicarul înțelege că limba, la care se referă Paul Miron, este frumoasa lui limbă românească, de care cititorii Ocheanului și-au putut da singuri seama. Nu înțelege cine a pus-o vreodată în cumpănă cu limba scriitorilor la modă, nici cine ar fi aceștia. Pe deasupra, Cronicarul e nedumerit și de motivul invocat de Paul Miron cînd a venit vorba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
renunțarea la rubrică: oare cine l-a privit, în România literară sau în România literară cea mare ca pe calul pensionat al regimentului? R.L. s-a simțit onorată de colaborarea lui Paul Miron și regretă renunțarea. Îl asigură pe autorul Ocheanului că alții sînt caii regimentului, nicidecum d-sa. Nu e cazul să-și facă probleme. Sergiu Nicolaescu peste tot După scandalul care a aprins toată presa înaintea zilei naționale, scandal provocat de un parlamentar UDMR și de un primar din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]