6 matches
-
marginale. MMB este, in medie, de cca. 10,2 (8-15) g. În folclorul românesc gălbenelele se mai numesc și: boance, calce, calinică, călincă, căldărușe, cilimică, cilimine, coconite, crăițe, felimică, filimica, fetișcă, flori galbene, flori oșenești, gălbenioare, hilimică, năcoțele, ochi-galbeni, gălbenare, ochișele, roșioare, rujinele, rujulițe, rușculițe, salomie, salunii, sinilii, stîncuțe, tătăiși, vâzdoage, chilimiche, cilimini, filimină, filimini, filincică, hloare, floare galbenă, gălbănușe, gălbioare, hilimică, năcoțele, ochiul boului, ogriștene, roșioara, roșiori, roșulița, ruginele, ruguliță, rujinei, rujinele, rujmică, rujnică, rușnici, rușori, rușulițe, salomie, sălunină, silinii
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]
-
-o de la munte / Florile dalbe (refren) / Trei păcurari cu oi multe / Florile dalbe de măr (refren). La o verde poieniță / La o rece fântânița, / La oi le dădură sare / Ii să prinsă de gustare. / Când gustară ei mai bine / Oaia ochișică vine. Cu piciorul lor le face, / Ce vede la ea nu-i place. / Vin tri hoți, di pa izvoară / Cu securi și cu topoară / Pă păcurari să-i omoară. Păcurarii samă-o luat / Cânișorii i-o strâgat / Și pă hoți
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
apă rece și cu mujdei de usturoi pe tot corpul după care era învelit cu 9 obiecte de îmbrăcăminte, se frecau bine tălpile de la picioare peste care se trăgeau ciorapi de lână; - pelagra se vindeca cu zeamă de vâzdoage și ochișele care se bea, iar plantele se dădeau pe apă. Cifrele din tabelul 1 sunt grăitoare în ce privește răspândirea unor boli în comuna Hudești precum și scăderea lor treptată pe măsura aplicării unor tratamente științifice. Din acesta rezultă că toate cazurile de malarie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
te uitai la dânsul Te bufnea râsul. A făcut niște secerele Cu mănunchi de floricele Și cu dinți de viorele Ca să tae grâu cu ele. Iară dumnealui că se mira Că cine l-a săcera S-au aflat niște fetișele Ochișele Cu inele-n degițele Ca să tae grâu cu ele Că ele ar săcera Dar nimica nu făcea Că fetele râdea Să secere nu putea. Dar s-a aflat o babă cârnă Cu puha* de-o mână Cu dreapta secera Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
chiar vorbind cu ele: „Ia stați, fetelor, să vă aduc oleacă de apă, că îți fi însetat de atâta arșiță... uite așaaa. De acum o să zâmbiți frumos cerului... Ia să dea tata o gură de apă și copchilelor iestea de ochișele, că tare le mai arde gura! Ce faceți, flăcăilor?” - s-a adresat unei tufe de trandafiri cățărători - „Mai puteți sau ați obosit? Păi cum să vă mai cățărați voi când gura vi-i uscată ca iasca? Ia poftiți la apă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
condus până la un scaun așezat taman lângă o albăstrea, care m-o luat în primire, privindu-mă cu mare îndrăzneală. Undeva, într-o parte, se găsea o masă acoperită numai cu flori de „Nu mă uita”, la care ședeau câteva ochișele șușotind între ele, în timp ce mă furau cu coada ochiului și din când în când chicoteau. Zâna s-o dus la o masă acoperită cu flori de cais. Nu s-o așezat, ci mi s-o adresat: „Ne-am adunat ca să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]