469 matches
-
în Bozieștii de Sus, ce să cheamă Tămășenii, ocina Corpăceștilor”. Observăm din acest fragment că Miron Costin deținea stăpânire în partea de mijloc a Bozieștilor, la care se va adăuga și partea luată de la Ionașco Corpaci din partea de sus. Lățimea ocinei măsurată era de „treisprezăci odgoane și trei stânjeni”, adică 523 stânjeni, considerați cu ocazia unui proces din 1842 „stânjeni proști”, dar care, echivalați cu 2,23 m stânjenul, cât măsura acesta la Umbrărești, dă o sumă de 1.166 m
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mezinu Ștefan și fraților săi; „feciorii lui Mezinu” își înstrăinează părțile „dumisali vornicului Mitrii”, de la care vor trece, prin schimb, în stăpânirea lui Vasile Costache, vel comis la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii, este dat de „un comandant moldovean, fostul pârcălab Furdui, care aduce ca martori pe alți ofițeri de oaste”, motiv pentru primul editor al documentului, savantul Nicolae Iorga, de a-l considera drept „piesă rară” în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primul editor al documentului, savantul Nicolae Iorga, de a-l considera drept „piesă rară” în peisajul documentaristic românesc. Prin acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești ceda, în contul unei datorii - un cal de rasă era datoria -, partea lui de ocină, „toată câtă să va alege din sat din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei părți din satul vecin Fântânele (Bucești), ci mai mult ca sigur că, la data respectivă, vechea formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco Căuia, face zapis prin care afirmă că-și vinde „dreapta lui ocină și dedină din același sat Torcești, cât i se va alege”, în favoarea aceluiași Ștefan căpitanul, acte și operații confirmate și întărite de domnitorul Vasile Lupu prin cartea dată acum. Din cuprinsul zapiselor menționate se vede că ocinile și dedinile înstrăinate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vinde „dreapta lui ocină și dedină din același sat Torcești, cât i se va alege”, în favoarea aceluiași Ștefan căpitanul, acte și operații confirmate și întărite de domnitorul Vasile Lupu prin cartea dată acum. Din cuprinsul zapiselor menționate se vede că ocinile și dedinile înstrăinate erau încă nealese în momentul vânzărilor, alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm că cei care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând naștere la anumite nemulțumiri și animozități între obșteni, din moment ce se consemnează acțiuni judiciare, ce merg până la instanța supremă, domnitorul țării. O astfel de situație se constată dintr-o scrisoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dregătorilor cu rang mijlociu, cum sunt, spre exemplu, Adam, iuzbașă de călărași, Ștefan căpitanul, dregător ținutal, toate acestea depinzând de dregătoriile mai înalte, dar care se legau între ele. De acum încolo, odată pornit satul pe panta înstrăinărilor părților de ocine, până acum devălmașe și libere de servituți individuale, vor interveni imediat în acțiunea de nouă înstăpânire, aceea a servajului la un anumit stăpân, elemente ce aparțin înaltei clase boierești. Identificăm în asemenea postură pe Mitre Apostol, ajuns mare vornic, și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cvasitotală a satului se face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie, cu scriere modernă și defectuoasă, zapis dat și iscălit de către 15 locuitori, în favoarea „dumisali lui Vasili Gavril comisul al doilea, de i-au vândut a noastră dreaptă ocină și moșie, toata siliștea Torceștii [...] dreptu o sută și douăzeci și patru galbeni bani gata, de ne-au plătit un greu mare ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe seama hârtiilor în zilele Ducăi voevod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce ne-au fost căzut asupra noastră la orânduiala birului ce-au fost eșitu pe seama hârtiilor în zilele Ducăi voevod”. Deși zapisul din care am reprodus (copia sa) este datat 5 aprilie 1684, din conținutul său se înțelege că înstrăinarea ocinilor s-a produs către sfârșitul celei de-a treia domnii a lui Duca Vodă, în 1683, când au căzut năpastă pe capul locuitorilor din Torcești hârtiile cu greul cel mare. Duca Vodă era renumit pentru astfel de manopere spre a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache și Mitre Apostol, printr-un zapis „de schimbătură ce au avut între dumnealor de au dat dumnealui vornicul Vasile dumisali vornicului Mitrii parte din Cârlomănești [...], iar dumnealui vornicul Mitre a dat vornicului Vasile toate părțile ce au avut di ocină în Torcești, danie și de cumpărătură și de schimbături”, avem toate datele din care reiese cum a intrat boierul Vasile Costache în stăpânirea întregului sat Torcești de pe malul de est al apei Bârladului. Ce putem înțelege din elementele prezentate mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un cal bun, apreciat la valoarea de 24 ughi, sumă importantă. Dar, neplătindu-i la timp și nici putând să-i dea alt cal „cum au fost calul lui”, adică de aceeași valoare, îi cedează în schimb partea sa de ocină din Torcești. Copărtașii din sat pot răscumpăra moșia, în virtutea dreptului lor de întâietate la cumpărare, dacă dau lui Adam „un cal bun sau două iepe”, existând, probabil, această posibilitate, atât din punct de vedere juridic, cât și material. Răscumpărarea nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1645, prin care înstăpânește pe Iorga vistiernic cu o parte de sat, numit „Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului”. Dar și în 1633, când pârcălabul Furdui de la Torcești dă ocina sa lui Adam, el avea și „parte din vadul morii”, fapt specificat cu ocazia „socotelii” ce s-a făcut celor patru bătrâni din Torcești. Că au existat mori cu mult timp înaintea celor atestate prin documentele menționate mai sus ne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Giurgiu [...] ca să-și întemeieze sat. Și alt judecător să nu aibă pe nimeni niciodată, în veci, numai să asculte de cetatea noastră, de Neamț”. Ștefan cel Mare întărește pe data de 27 noiembrie 1460 slugii sale credincioase, pan Ivul Voinescu, „ocina sa și satul Voineștii și cu mănăstirea să-i fie de la noi uric și cu tot venitul, oricât ascultă de acest sat și de această mănăstire”. Textul din document lasă de înțeles că, în cazul dat, ascultarea se raportează la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de istoricul P. P. Panaitescu, dar și cu realitatea istorică, care prin hrisov vede „un privilegiu de proprietate dat cu pecetie domnească”, deci o așezare aservită unui stăpân (boier sau mănăstire) creație a domniei. Stăpânirile anterioare sunt definite prin expresiile ocină, adică moșie de la părinți, și dedină, moșie din străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și se pierde în negura timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost devălmașă, răzeșească, în totalitatea moșiei, neamul Costache având aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din actul de împărțeală prin care se confirmă aserțiunea noastră privind stăpânirea răzeșească a obștii umbrăreștene de către toți sinpărtașii de pe ea, inclusiv boierii Costăchești: „Iar Umbrăreștii, pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar veni partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rosturi militare cu veniturile aferente prin care își asigurau întreținerea familiilor din moment ce își înstrăinează dreptul de stăpânire pe satul respectiv. În 1633, Furduiu fost pârcălab este „dator lui Adam iuzbașea de călărași cu un cal bun” pentru plată, cedându-i ocina sa „toată câtă să va alege din sat din Torcești”, martori fiind mai mulți militari din tabăra de la Ștefănești, datornicul Furdui însuși aflat aici în postură de militar. Unii dintre martorii cuprinși în cartea domnească din 20 mai 1634, prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentele din care redăm asemenea situații, adică nume de preoți dați ca fiind din Boziești, știut fiind faptul că Tămășenii apare și sub nume de Boziești - 1668 februarie 16, într-un act scris la Tecuci referitor la unele înstrăinări de ocină, inclusiv de către „Simion, fratele lui Serghie din Umbrărești”, se află printre martori și „popa Necula din Boziești”; - Într-un zapis datat 25 noiembrie 1678, este citat martor la o vânzare din satul Durăști „și Andronic, feciorul popii din Boziești”, de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]