55 matches
-
suspinul“, „plânsul curmat“ se accentuează liric prin aliterație, prin inducție aliterativă, nu numai în rimă, prin vocala mijlocie anterioară -e- urmată de sonanta oclusiv-nazală -m-, -em / -e-m, ori prin repetiția vocalei închise mediale / centrale -î- / -â- urmată de sonanta nazal- oclusivă -n-, din când, întreaga, plânsem, ci și prin „chiasmarea fonetică“, -mi- / -în-, din păru-mi-se-m și plânsem). În ciuda polisemantismului termenului seamă, se poate constata că poetul a avut în obiectiv: a) o samă / seamă de cuvinte (O samă de cuvinte este
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
animalele de păr pe flanc. Pe un pansament din bumbac se aplică 0,5 ml de substanță de testare dizolvată într-un excipient corespunzător (alegerea excipientului trebuie să fie justificată, substanțele lichide testate se aplică nediluate, dacă este posibil). Pansamentul oclusiv se aplică pe suprafața de testare și se ține în contact cu tegumentul timp de 6 ore printr-o aplicare adecvată. Ziua 0 - lotul martor Se curăță animalele de păr pe flanc. Se aplică numai excipientul, într-un mod similar
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
tratamentului. ... 3. Aplicarea acestora Capitolul X. Medicina Fizică și de Reabilitare și Patologia Cardiovasculară. Tulburări cardiace 1. Reabilitarea cardiacă în valvulopatii. 2. Reabilitarea cardiacă după infarctul de miocard. 3. Cardiomiopatii 4. Chirurgie cardiacă Tulburări vasculare: Sistemul arterial 1. - Boala arterială oclusivă a membrelor inferioare: investigații, locul reabilitării în diversele stadii ale bolii. 2. - Reabilitarea persoanelor cu amputații, îngrijirea bontului, proteze. Sistemul venos. 3. - a) Prevenirea și tratamentul trombozelor venoase profunde. b) Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase. ... Sistemul limfatic. Capitolul XI. Medicina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
tratamentului. ... 3. Aplicarea acestora Capitolul 10 - Medicina Fizică și de Reabilitare și Patologia Cardiovasculară. Tulburări cardiace 1. Reabilitarea cardiacă în valvulopatii. 2. Reabilitarea cardiacă după infarctul de miocard. 3. Cardiomiopatii 4. Chirurgie cardiacă Tulburări vasculare: Sistemul arterial 1. - Boala arterială oclusivă a membrelor inferioare: investigații, locul reabilitării în diversele stadii ale bolii. 2. - Reabilitarea persoanelor cu amputații, îngrijirea bontului, proteze. Sistemul venos. 3. a) Prevenirea și tratamentul trombozelor venoase profunde. b) Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase. ... Sistemul limfatic. Capitolul 11. Medicina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
tratamentului. ... 3. Aplicarea acestora Capitolul X. Medicina Fizică și de Reabilitare și Patologia Cardiovasculară. Tulburări cardiace 1. Reabilitarea cardiacă în valvulopatii. 2. Reabilitarea cardiacă după infarctul de miocard. 3. Cardiomiopatii 4. Chirurgie cardiacă Tulburări vasculare: Sistemul arterial 1. - Boala arterială oclusivă a membrelor inferioare: investigații, locul reabilitării în diversele stadii ale bolii. 2. - Reabilitarea persoanelor cu amputații, îngrijirea bontului, proteze. Sistemul venos. 3. - a) Prevenirea și tratamentul trombozelor venoase profunde. b) Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase. ... Sistemul limfatic. Capitolul XI. Medicina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
tratamentului. ... 3. Aplicarea acestora Capitolul X. Medicina Fizică și de Reabilitare și Patologia Cardiovasculară. Tulburări cardiace 1. Reabilitarea cardiacă în valvulopatii. 2. Reabilitarea cardiacă după infarctul de miocard. 3. Cardiomiopatii 4. Chirurgie cardiacă Tulburări vasculare: Sistemul arterial 1. - Boala arterială oclusivă a membrelor inferioare: investigații, locul reabilitării în diversele stadii ale bolii. 2. - Reabilitarea persoanelor cu amputații, îngrijirea bontului, proteze. Sistemul venos. 3. - a) Prevenirea și tratamentul trombozelor venoase profunde. b) Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase. ... Sistemul limfatic. Capitolul XI. Medicina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
tratamentului. ... 3. Aplicarea acestora Capitolul X. Medicina Fizică și de Reabilitare și Patologia Cardiovasculară. Tulburări cardiace 1. Reabilitarea cardiacă în valvulopatii. 2. Reabilitarea cardiacă după infarctul de miocard. 3. Cardiomiopatii 4. Chirurgie cardiacă Tulburări vasculare: Sistemul arterial 1. - Boala arterială oclusivă a membrelor inferioare: investigații, locul reabilitării în diversele stadii ale bolii. 2. - Reabilitarea persoanelor cu amputații, îngrijirea bontului, proteze. Sistemul venos. 3. - a) Prevenirea și tratamentul trombozelor venoase profunde. b) Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase. ... Sistemul limfatic. Capitolul XI. Medicina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
tratamentului. ... 3. Aplicarea acestora Capitolul 10 - Medicina Fizică și de Reabilitare și Patologia Cardiovasculară. Tulburări cardiace 1. Reabilitarea cardiacă în valvulopatii. 2. Reabilitarea cardiacă după infarctul de miocard. 3. Cardiomiopatii 4. Chirurgie cardiacă Tulburări vasculare: Sistemul arterial 1. - Boala arterială oclusivă a membrelor inferioare: investigații, locul reabilitării în diversele stadii ale bolii. 2. - Reabilitarea persoanelor cu amputații, îngrijirea bontului, proteze. Sistemul venos. 3. a) Prevenirea și tratamentul trombozelor venoase profunde. b) Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase. ... Sistemul limfatic. Capitolul 11. Medicina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
tratamentului. ... 3. Aplicarea acestora Capitolul X. Medicina Fizică și de Reabilitare și Patologia Cardiovasculară. Tulburări cardiace 1. Reabilitarea cardiacă în valvulopatii. 2. Reabilitarea cardiacă după infarctul de miocard. 3. Cardiomiopatii 4. Chirurgie cardiacă Tulburări vasculare: Sistemul arterial 1. - Boala arterială oclusivă a membrelor inferioare: investigații, locul reabilitării în diversele stadii ale bolii. 2. - Reabilitarea persoanelor cu amputații, îngrijirea bontului, proteze. Sistemul venos. 3. - a) Prevenirea și tratamentul trombozelor venoase profunde. b) Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase. ... Sistemul limfatic. Capitolul XI. Medicina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
înainte de . Fonemele consonantice nu au fost supuse schimbărilor atât de turbulente ca a fost în cazul vocalelor și multe dintre ele se atribuie influenței externe. Printre schimbările atestate se pot menționa simplificarea secventei la geminat, iar secvenței formate de consoană oclusivă și la geminat. Pentru limba galică au fost folosite cel puțin trei sisteme de scriere peste secole. Cele mai vechi atestări cunoscute au fost scrise în alfabetul etrusc modificat, cunoscut ca „alfabetul de la Lugano” adoptat de gali, cel mai probabil
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
ale limbii ci numai în anumite interjecții. La rîndul lor aceste grupe sînt divizate în continuare după modul și locul de articulare. Modul de articulare se referă la mecanismul de blocare și eliberare a fluxului de aer, astfel distingîndu-se consoane oclusive, fricative, africate, nazale, sonante și altele. Prin loc de articulare al unei consoane se înțelege poziția de-a lungul canalului fonator în care se produce turbulența audibilă caracteristică acelei consoane. Astfel există, printre altele, consoane bilabiale, labiodentale, dentale, alveolare, palatale
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
alte varietăți de quechua. Quechua folosește doar trei vocale: și , asemănător cu limba aimara. Vorbitorii monolingvi pronunța aceste vocale și respectiv , desi vocalele spaniole și pot fi folosite. Cand vocalele apar lângă consoanele uvulare , si , sunt pronunțate , și . Niciuna dintre oclusive și fricative nu sunt sonore; sonorizarea nu este fonemica în vocabularul nativ quechua al varietății moderne Cușco. Aproximativ 30% din vocabularul prezent în quechua modernă este preluat din limba spaniolă și este posibil ca unele sunete spaniole (cum ar fi
Limbi quechua () [Corola-website/Science/314423_a_315752]
-
În fonetică, consoana oclusivă palatală sonoră este un sunet consonantic care apare în unele limbi vorbite. Simbolul său fonetic este . În limba română apare ca un alofon al consoanei velare ɡ, care se "palatalizează" atunci cînd este urmată de una dintre vocalele și , variantele
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
constă în locul de articulare diferit: în articularea palatală partea mijlocie a limbii atinge palatul (partea tare a cerului gurii), în timp ce articularea velară se produce prin atingerea rădăcinii limbii atinge vălul palatului (partea moale). Perechea surdă a acestui sunet este consoana oclusivă palatală surdă .
Consoană oclusivă palatală sonoră () [Corola-website/Science/299505_a_300834]
-
opoziției apropiere ↔ depărtare: Limba maghiară standard are 25 de foneme consonantice: În scris, consoanele sunt reprezentate și se pronunță în felul următor: Nu toți lingviștii sunt de acord în privința naturii fonemelor redate prin "ty" și "gy". Pentru unii acestea sunt oclusive, dar după alții este vorba de africate (, respectiv ). Toate consoanele pot fi scurte sau lungi. Cele lungi se transcriu prin dublarea literei. Lungimea consoanelor are valoare funcțională: Scrierea limbii maghiare este fonemică, aproximativ în aceeași măsură în care este și
Fonologia limbii maghiare () [Corola-website/Science/316227_a_317556]
-
pauza de la sfârșitul unui enunț). Din moment ce este un sufix flexionar comun (la nominativ singular, persoana a II-a singular, etc.), visarga apare frecvent în textele sanscrite. În ordinea tradițională a sunetelor sanscrite, visarga împreună cu anusvăra apare între vocale și consoane oclusive. Pronunția exactă a visarga în textele vedice poate varia între diferitele Śăkhă. Unele pronunță un ecou ușor al vocalei precedente după fricativă, de exemplu „” vafi pronunțat , iar „” va fi pronunțat . Conform fonologilor sanscriți, visarga are doi alofoni, și anume „ज
Visarga () [Corola-website/Science/334445_a_335774]
-
durerii, deoarece acestea, de obicei, sunt un indiciu pentru localizarea și severitatea leziunii (leziunilor) arteriale responsabile. Auscultarea suflurilor poate oferi informații utile”. Palparea unui puls popliteal normal dar fără pulsuri la nivelul picioarelor în asociere cu claudicația moderată indică boala oclusivă infrapopliteală destul de frecvent la pacienții cu diabet tip 2. Nu este un fapt neobișnuit ca o leziune a piciorului (ulcerație sau gangrenă) să fie primul semn clinic al ACO la pacienții cu diabet. Prin urmare, analiza corectă a caracteristicilor leziunii
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
arată și obiceiul subdialectal, dar nu regulat, de a reduce "e"-ul surd la "i". În mai multe cuvinte de sorginte latină, în care [d] a devenit [z], se păstrează în graiul oral, însă nu și în limba scrisă, consoana oclusivă din grupul [dz], de exemplu "dzece, dzeși, dzăși" (zece), Dumnedzău (Dumnezeu/Dumnezău), "vedz" (vezi), "verdz" (verzi) (fonetism împărtășit și de limba aromână și parțial de graiul maramureșean). În plus, în uzul colocvial se află, printre altele, și variantele vechi ale
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
În fonetică, consoana oclusivă alveolară surdă este un sunet consonantic care apare în multe limbi vorbite. Simbolul său fonetic este . Există de fapt o familie de asemenea sunete, diferențiate atît după poziția exactă a limbii în timpul articulării cît și după care anume parte a
Consoană oclusivă alveolară surdă () [Corola-website/Science/299452_a_300781]
-
graiului din insula Nihau și limba samoană vorbită familiar. În limba română apare varianta laminală a acestei consoane și se notează cu litera T; apare în cuvinte precum "toc" , "etaj" , "sat" . Numeroase lucrări clasifică sunetul din limba română drept consoană oclusivă dentală surdă, dar tendința în fonetica modernă este de a face distincția între caracterul laminal/apical mai degrabă decît caracterul alveolar/dental. Perechea sonoră a acestui sunet este consoana oclusivă alveolară sonoră .
Consoană oclusivă alveolară surdă () [Corola-website/Science/299452_a_300781]
-
sat" . Numeroase lucrări clasifică sunetul din limba română drept consoană oclusivă dentală surdă, dar tendința în fonetica modernă este de a face distincția între caracterul laminal/apical mai degrabă decît caracterul alveolar/dental. Perechea sonoră a acestui sunet este consoana oclusivă alveolară sonoră .
Consoană oclusivă alveolară surdă () [Corola-website/Science/299452_a_300781]
-
fost reprezentate de asimilarea graduală a câtorva grupuri diferite de consoane în fricativa iar apoi în . De asemenea, s-a produs și transformarea consoanelor velare și în consoana palatală și înainte de vocală anterioară. Fricativa velară sonoră a fost transformată în oclusiva velară sonoră . Între secolele XIII și XX, existau unele comunități vorbitoare de suedeză în Estonia, în special în insule (de exemplu pe insulele Hiiumaa, Vormsi, Ruhnu, cunoscute în suedeză ca "Dagö", "Ormsö" și respectiv "Runö") de-a lungul coastei Mării Baltice
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
(de asemenea cunoscută și ca Primul schimb de sunet germanic sau Legea lui Rask), denumită după Jacob Grimm, este un set de afirmații referitoare la consoanele oclusive moștenite de către limbile proto-indo-europene în timp ce s-au dezvoltat în cadrul limbii proto-germanice (care este strămoșul comun al limbilor germanice) în primul mileniu î.Hr. Legea stabilește o corespondență regulată dintre consoanele oclusive și consoanele fricative ale limbilor germanice timpurii și consoanele oclusive
Legea lui Grimm () [Corola-website/Science/330206_a_331535]
-
Jacob Grimm, este un set de afirmații referitoare la consoanele oclusive moștenite de către limbile proto-indo-europene în timp ce s-au dezvoltat în cadrul limbii proto-germanice (care este strămoșul comun al limbilor germanice) în primul mileniu î.Hr. Legea stabilește o corespondență regulată dintre consoanele oclusive și consoanele fricative ale limbilor germanice timpurii și consoanele oclusive ale altor limbi "centum" indo-europene (Grimm s-a folosit în mare parte de latină și greacă pentru ilustrare). este formată din trei părți, care reprezintă trei faze consecutive din cadrul schimbului
Legea lui Grimm () [Corola-website/Science/330206_a_331535]
-
oclusive moștenite de către limbile proto-indo-europene în timp ce s-au dezvoltat în cadrul limbii proto-germanice (care este strămoșul comun al limbilor germanice) în primul mileniu î.Hr. Legea stabilește o corespondență regulată dintre consoanele oclusive și consoanele fricative ale limbilor germanice timpurii și consoanele oclusive ale altor limbi "centum" indo-europene (Grimm s-a folosit în mare parte de latină și greacă pentru ilustrare). este formată din trei părți, care reprezintă trei faze consecutive din cadrul schimbului fonetic în lanț: Schimbul fonetic poate fi reprezentat și astfel
Legea lui Grimm () [Corola-website/Science/330206_a_331535]