267 matches
-
predestinate își urmăresc destinul dincolo de experiența temporală, trăindu-și "mitul" într-o realitate istoric-mitică. Romancierul tasmanian Richard Flanagan este unul din romancierii favoriți ai australienilor. Născut în 1961 în Tasmania, într-o familie de origine irlandeză, el este stră-strănepot de ocnaș, ca mulți dintre compatrioții săi. Cel de al treilea roman semnat de Richard Flanagan, Gould's Book of Fish, apărut în Australia în octombrie 2001, și în vara 2002 - în SUA și Anglia (la Ed. Atlantic Books), a fost distins
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
490) „Au fost băgați în ocne, unde trebuiau să sape ca să scoată arama, ei, care erau mai de preț și decât aurul cel material, și decât cel nematerial, pe care-l sapă și-l scot la iveală nu mâini de ocnași, ci îl află râvna unor bărbați credincioși. Munceau în ocne ei, care erau plini de mii și mii de bogății. Ce viață e mai amară și mai plină de chin ca viața din ocnă? Dar mucenicii cei osândiți la ocnă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
10.2000). Structura intensivă este echivalentă (fapt subliniat deja de Iordan) cu aceea formată cu un alt sufix popular-familiar, răs-. De fapt, para- e specializat pentru substantive, răs- pentru verbe, inclusiv pentru participii: “Și-a povestit și răspovestit munca de ocnaș” (EZ 3537, 2003, 1); „avea în plan un duet (...) amînat și răsamînat” (EZ 2183, 1999, 5); “adevăruri știute și răsștiute” (Național, 714, 1999, 1); răs- nu este însă la fel de marcat negativ ca para-. Un loc aparte între formațiile cu sufixul
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
mea, îmi apare în culori destul de întunecate. Acum nu mai am deloc credință. Cînd cîntam împreună cu frații mei la biserică, toată lumea ne privea cu emoție și îi invidia pe părinții noștri. Nouă ni se părea însă că sîntem niște bieți ocnași... Copilăria mea și a fraților mei a fost o adevărată suferință." Totuși recunoștea că tatăl său, în ciudea spiritului îngust și a purtării aspre, avea un oarecare gust artistic. Nu numai că Pavel Egorovici învățase singur să cînte la vioară
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
ciocan". împărțită între delir și confruntarea cu aspra realitate, conștiința sa se clarifică în sensul angajării revoluționare, ce comportă contacte conspirative în nocturnă, difuzări de manifeste clandestine, interogatorii la comisariatul de poliție, în speranța că lumea compusă din "directori și ocnași" va fi spulberată. Atitudinea insurgentă a lui Gherasim Luca se exprimă și în planul publicisticii, în vecinătatea poziției adoptate de revista unu, alături de un Gheorghe Dinu, poet avangardist și el, sub pseudonimul Stephan Roll, care denunța cu furoare "burghezismul artistic
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
de arătănii posesoare de doctorat salariul e un simplu bacșiș. Așa încât îi doare-n dos că asistenții (care de obicei duc greul materiilor prin care ei se plimbă ca vodă prin lobodă) trudesc pentru o sută de dolari, ca niște ocnași condamnați la locul de muncă. În medicină, lucuririle stau invers. Cum e greu să produci peste noapte un medic, destui oameni în halat alb și-au încercat norocul în politică. Dacă nu reușeau prin talentele profesionale, de ce n-ar fi
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
telefon și-mi poruncește (pentru a cîta oară?) să scriu o poezie! Și eu care-mi luasem de-o grijă! S-ar mai putea un lucru. La un moment dat, torturat de obligația de-a scrie zilnic, ca un adevărat ocnaș ce scoate-n loc de sare zahăr, să caut odihna, salvarea, deliciul și loboda într-o poezie!! Drept care, din nou, ați fi direct implicat! O scrisoare mă scutește totuși de "lucru", de "muncă". O scriu, o bag voios în plic
Se va citi pe melodia Gui gău iau by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14084_a_15409]
-
locuit atât în Sinaia, unde regina Elisabeta (Carmen Sylva) și-a clădit mărețul castel de vară, cât și la Argeș, unde vechea mânăstire ne amintește de neamuri apuse de voievozi; am locuit printre țărani la Râmnic și printre țigani și ocnași lângă salinele de la Ocna; pretutindeni, aceeași natură frumoasă și aceiași oameni neprefăcuți și prietenoși; nici ocnașii nu făceau excepție, nu erau numai politicoși, ci, când se ivea ocazia, și săritori. Cea mai mare parte a timpului mi-am petrecut-o
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
cât și la Argeș, unde vechea mânăstire ne amintește de neamuri apuse de voievozi; am locuit printre țărani la Râmnic și printre țigani și ocnași lângă salinele de la Ocna; pretutindeni, aceeași natură frumoasă și aceiași oameni neprefăcuți și prietenoși; nici ocnașii nu făceau excepție, nu erau numai politicoși, ci, când se ivea ocazia, și săritori. Cea mai mare parte a timpului mi-am petrecut-o însă la Argeș, unde am întâlnit o asemenea amabilitate și ospitalitate, încât această ședere e una
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
ce știu eu, în Imperiul Român majoritatea celor care munceau în mină erau sclavi. Iar condițiile erau crâncene. În Evul Mediu minele au fost folosite, inclusiv în Ardeal, Țara Românească și Moldova, ca locuri de pedeapsă (de aici vine termenul “ocnaș” - cel condamnat să lucreze “la ocna”, adică în mină). Tu te referi probabil la ultimele secole. Metodă de administrare a Alburnus Maior/ Roșia Montană de pe vremea Imperiului Român până la naționalizarea din 1948 a fost cesiunea din partea administrației către terți. Terții
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
1979 INSCRIPȚIE ȘTEARSĂ Movila-ntre dealuri e ca un cauc de pământ sau ca o cocoașă verde de timp numai calu-ngropat-n ea poartă-n potcoavă semnele blestemului Totul stă-n picioare. Stăpânul a pierdut și a muncit ca ocnașul apoi a udat cu țuică iarba de alături să crească până la brâul calului. ISCĂLIREA CRUCILOR Timpul și-a pierdut memoria n-a mai lăsat în urmă decât ziua și noaptea ca la începutul lumii și-a iscălit anii în riduri
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
Seva o sprijin cu inima cu toate oasele rămase în galeria lumânărilor nici tămâia nu mai zboară până la ei Ah, vântul mucenic hain, cum ne pierde rugăciunea iar merii se hrănesc cu trupul nostru, pământ pentru păsările viitorului. august 1964 OCNAȘII Numai când muncesc, Morții par odihniți Precum ocnașii Ați văzut schelete de muzeu?! Așa,într-o corvoadă de sare Mi i-am imaginat eu. Munca lor era să oprească Vântul închinându-l cu gesturi tăiate Ca pe o planetă otrăvitoare
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
rămase în galeria lumânărilor nici tămâia nu mai zboară până la ei Ah, vântul mucenic hain, cum ne pierde rugăciunea iar merii se hrănesc cu trupul nostru, pământ pentru păsările viitorului. august 1964 OCNAȘII Numai când muncesc, Morții par odihniți Precum ocnașii Ați văzut schelete de muzeu?! Așa,într-o corvoadă de sare Mi i-am imaginat eu. Munca lor era să oprească Vântul închinându-l cu gesturi tăiate Ca pe o planetă otrăvitoare. El, hain Le umbla prin oase Căutându-le
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
de comicărie a întreprinderii d-sale: "veselia e neagră că vărsatul de vînt/ veselie cu bombardoane, cu tiribombe, cu plesnitori" (Lupta cu îngerul). Sau: "să joci în comedie cu poale suflecate/ crăpînd de rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem ocnașii muncind în comedie" (Oameni cu lămpi sIesireat ). Dar constatăm o ciudată nivelare a tărîmuilui infernal cu cel pămîntesc, ultimul umplîndu-l pe cel dintîi cu imagini familiare: "infern cu floarea soarelui și craniu/ cunoscător/ ce se poate roți că un glob
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
cu ochiul liber. Ele sunt capabile să ne împingă la disperare, azi, pe noi, cei care încercăm imposibilul: să ne eliberăm de trecutul nostru și al celor din jur, care ne atârnă de suflete și minți asemenea ghiulelelor de la picioarele ocnașilor de altădată. Ocnași moderni, ai minții și sufletului însă, si noi. Mânjiți de toată spurcăciunea vremurilor în care a trebuit să trăim. Și chiar dacă n-am scris noi Mitrea Cocor sau Bărăgan sau Desfășurarea ori Lumină vine de la Răsărit, în
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
Ele sunt capabile să ne împingă la disperare, azi, pe noi, cei care încercăm imposibilul: să ne eliberăm de trecutul nostru și al celor din jur, care ne atârnă de suflete și minți asemenea ghiulelelor de la picioarele ocnașilor de altădată. Ocnași moderni, ai minții și sufletului însă, si noi. Mânjiți de toată spurcăciunea vremurilor în care a trebuit să trăim. Și chiar dacă n-am scris noi Mitrea Cocor sau Bărăgan sau Desfășurarea ori Lumină vine de la Răsărit, în adâncul sufletului, lectură
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
și-l ascund/ sub haina lor în care se strecoară vînători/ răufăcătorii disperării/ farmecul lor Fii liniștită nu este farmecul tău/ alunecînd prin tăieturile grozave/ prin golurile de aer mulțumite ca gurile canalelor de aur/ capetele mele/ de diavol de ocnaș de ucigaș de fiu rătăcitor/ mă părăsesc/ și ierburile de pe pămînt ascund feline fără cap/ și revoluții tunse bănci distruse/ avioane libelule dulci pentru o seară și pentru o singură femeie oarbă/ acestei inimi i-ar trebui o lungă și
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
Șerpilor din Pădurea Boancelor: un fel de sălaș negru al duhurilor necurate, un labirint de viroage și smârcuri bântuite de Ucigă-l toaca, de stârvuri și târâtoare sub care s-ar fi îngropat o comoară. De care află prin mărturia ocnașului Buzdrună negustorul de vite Schuster și comandantul poliției imperiale, Werner, amândoi din Sibiu. Legătură cu protagoniștii teleormăneni (Caraminu, feudalul de la Izvoarele, moș Dobre, prezent la Fântână Trăsnita, loc de popas spre târgul de la Glavacioc și de taifas, călugărul Teodosie Hoinarul
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
publicului, nu se vedea decît imensa plăcere a dezbaterii, a conversației despre carte, cu cartea în mînă, cu cărțile pe masă, și care lăsau, dincolo de informație, o anumită efervescență intelectuală stimulativă, Bernard Pivot se supunea cu plăcere unui program de ocnaș: ,, Faptul de a hotărî singur alegerea cărților, în funcție de gustul personal și de ceea ce credeam că poate fi interesant pentru telespectatorul-cititor, mă obliga să citesc mult, uneori mai mult decît necesar. Într-o săptămînă obișnuită, rația mea de lectură era descompusă
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
veche de care nu mai e nevoie, cărămizi sfărâmate erau aruncate peste tot, praf, moloz, bucăți din ce fusesem cândva erau chircite pe covor, fără lacrimi, fără sânge, fără respirație.”; ,,Am fost Atlas, ducând globul pământesc în spate, am fost ocnaș, am fost pe mare, într-un fund de corabie, trăgător la galere... A fost mult mai greu decât aș fi crezut vreodată, m-am târât, dar am supraviețuit, chiar și supraviețuirea a fost un exercițiu pe care l-am învățat
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
mi-a pus cu un sărut. Să evadez din dulcea închisoare N-aș încerca și nici nu îmi doresc, Căci unde oare-n lumea asta mare O temnița mai dragă am să găsesc? Ce dulce-i a mea viață de ocnaș La care-aprigul destin m-a condamnat, Si in închisoarea-n care sunt viețaș Sunt osândit să te iubesc neîncetat. Căprar Florin Referință Bibliografica: Prizonierul dragostei sublime / Căprar Florin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1694, Anul V, 21 august 2015
PRIZONIERUL DRAGOSTEI SUBLIME de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378261_a_379590]
-
are nevoie de iubire și de susținere morală, pentru a izbândi în tot ceea ce-și propune. Marea ei perspicacitate și imaginația vie, cu tente luxuriante, conjugate cu înhămarea la greul jug al studiului aplicativ intens - ,,Cititul e muncă de ocnaș” afirma, cu toată seriozitatea, marele critic și istoric literar Al. Piru -, îi pot asigura obligatoriul soclu de cultură de specialitate și libertatea de mișcare în domeniul de creație pe care îl iubește atât de mult: poezia. Având irefragabile înclinații spre
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
de orice "îndrăzneală". I se pun în socoteală lucruri chiar neadevărate variate și sînt imediat crezute. Va spune cineva: că și-a renegat părinții, ponegrind memoria mamei sale, că a luat cîteva mii pentru a scăpa de pedeapsă pe un ocnaș, că și-a terfelit căsnicia și și-a vîndut copiii, sau că a falșificat moneda statutului, - totul va fi crezut, atît de înrădăcinată e convingerea că nici o invențiune nu poate întrece marginile "îndrăznelei" sale... și nu le poate întrece! E
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
ridică, altă dată, vocea maestrului Pedro și-mi zice: "Simplitate, tinere, nu te înfierbânta, căci toată afectarea este rea". (Cap. XXVI din partea a II-a a Ingeniosului hidalgo Don Quijote de la Mancha) și-mi pare vocea maestrului Pedro, a pungașului, a ocnașului și nerecunoscătorului Gines de Pasamonte, vocea simțului comun, a acestui Ginesillo de Parapilla care ajunge să fure lui Sancho Panza. Are dreptate maestrul Pedro, care îmi servește bine de servitor: nu trebuie să mă bag în desene, ci să fac
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Bovary. (Își dau mîna) EMMA: Noua mea cunoștință a acceptat să rămînă la noi noaptea asta. CHARLES: Desigur... modesta noastră ospitalitate... EMMA: Lasă politețurile, Charles. Domnul înțelege foarte bine situația. De altfel, este un om cu bogată experiență de viață: ocnaș și nebun. CHARLES: Vă rog să mă iertați, Emma e uneori ciudată... EMMA: Deloc! Să spună chiar el. Ești nebun? ION: De cîțiva ani... EMMA: Vezi? Cîți oameni ai omorît? ION: Numa' doi. EMMA: Ei, aș! Dar iubita ta? ION
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]