10 matches
-
Ilustrațiile Lunii, din "Almagestum Novum", au fost desenate de un alt profesor astronom iezuit, colaborator al lui Riccioli, Francesco Grimaldi. Nomenclatura era bazată pe o subîmpărțire a suprafeței lunare vizibile în "octanți", numerotați în cifre romane de la I la VIII. Octantul I forma secțiunea de nord-vest, iar numerotarea continua în sensul acelor ceasornicului, aliniate după punctele cardinale. Astfel, de exemplu, octantul VI era la sud, și includea craterele Clavius și Tycho. Pentru a da nume, Riccioli a avut o dublă abordare
Selenografie () [Corola-website/Science/329839_a_331168]
-
Nomenclatura era bazată pe o subîmpărțire a suprafeței lunare vizibile în "octanți", numerotați în cifre romane de la I la VIII. Octantul I forma secțiunea de nord-vest, iar numerotarea continua în sensul acelor ceasornicului, aliniate după punctele cardinale. Astfel, de exemplu, octantul VI era la sud, și includea craterele Clavius și Tycho. Pentru a da nume, Riccioli a avut o dublă abordare, una pentru principalele caracteristici de teren și mări, cealaltă pentru cratere. Pentru "pământuri" și "mări", el a folosit, în latină
Selenografie () [Corola-website/Science/329839_a_331168]
-
ale unui punct pot fi considerate a fi distanțele de la acel punct la planele "yz", "xz", și respectiv "xy". Figura 5 arată distanțele de la punctul P la plane. Planele "xy", "yz", și "xz" împart spațiul tridimensional în opt subdiviziuni denumite octante, similar cu cadranele din spațiul 2D. Deși au fost stabilite convenții de etichetare a cadranelor din planul "xy", în spațiul tridimensional doar primul octant este etichetat. El conține toate punctele ale căror coordonate "x", "y" și "z" sunt pozitive. Fixarea
Coordonate carteziene () [Corola-website/Science/311174_a_312503]
-
punctul P la plane. Planele "xy", "yz", și "xz" împart spațiul tridimensional în opt subdiviziuni denumite octante, similar cu cadranele din spațiul 2D. Deși au fost stabilite convenții de etichetare a cadranelor din planul "xy", în spațiul tridimensional doar primul octant este etichetat. El conține toate punctele ale căror coordonate "x", "y" și "z" sunt pozitive. Fixarea sau alegerea axei "x" determină și axa "y". Anume, axa "y" este neapărat perpendiculara pe axa "x" în punctul marcat cu 0 pe axa
Coordonate carteziene () [Corola-website/Science/311174_a_312503]
-
falșii gemeni nu au deloc în același caracter! Concluzie Pentru a evita ca omenirea să cadă din nou în aceste credințe, astronomii din secolul al XIX-lea au dat câteva nume de obiecte constelațiilor din emisfera sudică: Crucea Sudului, Balanța, Octantul, Busola etc. Acest lucru nu lua în calcul puterea iraționalității omenești; astfel, nativii din insula Reunion (teritoriu francez din apropierea Madagascarului), născuți sub Tucan sau Crucea Sudului, își vor consulta totuși horoscopul în revistele metropolitane în funcție de data lor de naștere, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
arboret cu pânză, pe vârful bompresului ; ciocul din etravă micșorat și stilizat). Modul de navigație al vaselor de pirați era identic celorlalte vase : direcția ținută după gradațiile cardinale ale busolei ; măsurarea aproximativă a poziției cu alidada (secolul al XVI-lea), octantul (secolul al XVII-lea) și, mai târziu (secolul al XVIII lea), cu sextantul (pe latitudine, adică înălțimea aștrilor față de orizont - longitudinea începe să fie calculată abia după epoca lui James Cook, cu cronometrul inventat de John Harris și cu ajutorul meridianelor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
au apărut aceste tipuri contribuit și ele la îmbunătățirea acțiunilor pe mare. Modul de navigație al vaselor de pirați era identic celorlalte vase : direcția ținută după gradațiile cardinale ale busolei ; măsurarea aproximativă a poziției cu alidada (secolul al XVI-lea), octantul (secolul al XVII-lea) și, mai târziu (secolul al XVIII-lea), cu sextantul (pe latitudine, adică înălțimea aștrilor față de orizont - longitudinea începe să fie calculată abia după epoca lui James Cook, cu cronometrul inventat de John Harris și cu ajutorul meridianelor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
goelete cu vele pătrate pe catargul din față (trinchet), la fel cum sloop ul poate. Obiecte necesare : hartă a Caraibelor din secolul al XVIII-lea, instrumente medicale folosite între secolele al XVII-lea-al XIX-lea, jurnal de bord, cufăr, octant, busolă-compas, sticle de alcool (commons.wikimedia.org) fără violențe inutile și, deci, fără necesitatea unui mare număr de pirați sau a unui mare număr de vase ofensive 5. Un edificator tablou al acțiunilor piraților în Epoca lor de Aur l-
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
goelete cu vele pătrate pe catargul din față (trinchet), la fel cum sloop ul poate. Obiecte necesare : hartă a Caraibelor din secolul al XVIII-lea, instrumente medicale folosite între secolele al XVII-lea-al XIX-lea, jurnal de bord, cufăr, octant, busolă-compas, sticle de alcool (commons.wikimedia.org) avea și două catarge, ca bricul sau brigantina, cu velatură mixtă. Sloop-ul și schooner-ul ar fi mai mici decât goeleta, iar aceasta mai mică decât bricul și, de regulă, nici unele nu au
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
echipajelor de pe punțile corăbiilor, oceanul n-a fost niciodată cucerit pe deplin 7. De la începuturile lumii, marea a dat oamenilor exact atât cât a vrut, indiferent cât de eficiente au fost obiectele plutitoare (vasele cu pânze), instrumentele de orientare (astrolab, octant, sextant, compas, cronometru) sau etalonul financiar (celebrele pieces of eight, peso de ocho, monede spaniole folosite universal în comerțul trans oceanic după secolul al XVI-lea) prin care s-a încercat supunerea ei. Dar ce nu se poate în realitate
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]