404 matches
-
multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea stare de euforie, nu mai este de
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_catedrala_mantuirii_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
românului anonim care și-a jertfit viața pentru pământul său, să fie într-o asemenea Catedrală, Națională. Alergia unor alogeni necreștini la tot ceea ce înseamnă edificiu religios creștin pe teritoriul românesc a crescut acum, unindu-se cu o cultură de odăița unora, cu o capacitate a altora de a pune piedici realizării ideilor bune și a păcăli pe cei naivi. Aceștia încearcă să-și exercite abilitatea de hoț, furând românului de bun-simț, nu numai pălăria, ci și ideile bune de sub pălărie
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_catedrala_mantuirii_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
care au construit monstruozitățile stresante postrevoluționare din jurul Capitalei și nu ar trebui să se cantoneze doar în „a monitoriza critic“ dorința Patriarhului României de a construi o Catedrală care să fie spațiu adecvat rugăciunii. Alții, apărătorii statornici ai culturii de odăiță, care nu au nici o legătură cu ceea ce este conștiința demnității naționale, sunt îngrijorați că românii vor sărăci dacă se va începe construcția catedralei. Temerilor vegetative ale acestora se adaugă și interesul alogenilor, care vor ca românii să nu facă nimic
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_catedrala_mantuirii_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
pot să-și edifice propria țară, unindu-și eforturile în construirea Catedralei Mântuirii Neamului, că știu și pot să depășească emblema pusă de vecinii noștri europeni cum că românii nu au simțul monumentalității, ci numai pe cel al miniaturii și odăiței. (Potrivit afirmațiilor Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Răducă, publicate în Ziarul „Lumina de Duminică” din 07.03.2010 -http://www.ziarullumina.ro/articole;1185;1;34975;0;Catedrala-Mantuirii-Neamului-o-prioritate-spirituala-pentru-Romania.html)... Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Biserica și, de
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_catedrala_mantuirii_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
acestuia (doar este străin și nu are nici un interes), blocând de cele mai multe ori inițiativele marilor bărbați care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care a excelat în miniaturi, broderii, frontispicii de cărți și construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422342180.html [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care a excelat în miniaturi, broderii, frontispicii de cărți și construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422342180.html [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea stare de euforie, nu mai este de
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422342180.html [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
românului anonim care și-a jertfit viața pentru pământul său, să fie într-o asemenea Catedrală, Națională. Alergia unor alogeni necreștini la tot ceea ce înseamnă edificiu religios creștin pe teritoriul românesc a crescut acum, unindu-se cu o cultură de odăița unora, cu o capacitate a altora de a pune piedici realizării ideilor bune și a păcăli pe cei naivi. Aceștia încearcă să-și exercite abilitatea de hoț, furând românului de bun-simț, nu numai pălăria, ci și ideile bune de sub pălărie
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422342180.html [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
care au construit monstruozitățile stresante postrevoluționare din jurul Capitalei și nu ar trebui să se cantoneze doar în „a monitoriza critic“ dorința Patriarhului României de a construi o Catedrală care să fie spațiu adecvat rugăciunii. Alții, apărătorii statornici ai culturii de odăiță, care nu au nici o legătură cu ceea ce este conștiința demnității naționale, sunt îngrijorați că românii vor sărăci dacă se va începe construcția catedralei. Temerilor vegetative ale acestora se adaugă și interesul alogenilor, care vor ca românii să nu facă nimic
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422342180.html [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
pot să-și edifice propria țară, unindu-și eforturile în construirea Catedralei Mântuirii Neamului, că știu și pot să depășească emblema pusă de vecinii noștri europeni cum că românii nu au simțul monumentalității, ci numai pe cel al miniaturii și odăiței. (Potrivit afirmațiilor Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Răducă, publicate în Ziarul „Lumina de Duminică” din 07.03.2010 -http://www.ziarullumina.ro/articole;1185;1;34975;0;Catedrala-Mantuirii-Neamului-o-prioritate-spirituala-pentru-Romania.html)... Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Biserica și, de
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422342180.html [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
Tocmai pusesem sticlă pârdalnicei lămpi, când un trosnet ca de lemne frânte și-mpinse de-un vajnic tăvălug îmi spulberă tihna, gonind somnul. Ca femeie singură de vreme îndelungată, îmi aruncasem pe mine o flanea și ieșisem vitează în ușa odăiței să mă dumiresc. Dar amarnică-mi fusese dezlegarea! Năprasnic devenit pe neașteptate, Oltețul se repezea aprig și-nspumat, parcă viu în amenințarea ce-mi azvârlea în față! De spaimă, de zgomot, urechile-mi vuiau și, cred acum, îmi trimiteau semne
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016. Tu esti departe... Tu esti departe... În mine, gândul tău cioplește așchii fine.. Departe ești... În suflet glasul tău străbate cu-al sau umblet... Nu ești aici... În odăița dorul tău aprinde o dorință... Știi? îmi lipsești... În amintire, ecoul tău așează lacrimi în privire... Când ai plecat În noapte, cuvântul tău s-a rătăcit prin nesfârșite șoapte... Citește mai mult Tu esti departe...Tu esti departe...În mine
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corina_negrea/canal [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
cum îl cheamă, îl va lămuri: Nădejde! Și-n acea zi își tot repetă darul ce-și făcuse: Nădejde! Nădejde... Va porni în lume. Va zăvorî ușa sărăciei și nenorocului. Că doar astea se mai găseau în căsoiul cu două odăițe și pridvor. Cu ceva creițari rămași luă din satul din deal și-o raclă. Numai că n-avea capac! N-avusese bani destui! Nu-i pricină, gândi el. Când oi muri, or găsi aceia ce m-or îngropa și... capac
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
pot găsi? Am căutat-o printre lacrimi Și în sintagma de “a fi!” Și de uimire sunt pătrunsă... Găsesc în inima-mi rănită, Un gram de fericire-ascunsă, Într-o odaie părăsită... Acol´ găsit-am fericirea, Ce aștepta demult chemarea, În odăița ferecată, I-am sigilat cândva ardoarea, Ce este oare fericirea? E taina existenței noastre, E dor privind nemărginirea Și pacea reflectată-n astre, Am alergat, uitând că-n suflet, Purtam tot cerul, prin credință, C-atâta timp cât simt și cuget, Eu
CE ESTE OARE FERICIREA? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1486900849.html [Corola-blog/BlogPost/384782_a_386111]
-
șoapte tremurate... Frumoasa Păcătoasă, rebelă-i ca vântul, Sărutul îi este taina izvoarelor adânci... Morgană care îți răpește gândul, În călimare albastre te face să te- arunci... Este rugăciunea vie din fiecare seară, Ce pâlpâie prin umbrele din a sa odăiță, Lumină-n mierea dulce din topita ceară Când răsuflări fierbinți îi ies din guriță... Iubită fiică a Lunii, amăgitoare fiică... Dorindu-te tainic într-un târziu din noapte, În ruga- nlăcrimată la lumânarea mică, Însăși amasană prin drăgăstoase șoapte... Emilian
FRUMOASA PĂCĂTOASĂ de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1469802642.html [Corola-blog/BlogPost/371318_a_372647]
-
taie calaburi de lemn, pe care-i lua din șură, apoi trebuia să aducă brațe de lemne tăiate în casă, când primea ordin de la soția pădurarului. În general, treburile-i mergeau bine la cantonul pădurarului. Pentru el era amenajată o odăiță mică, călduroasă, chiar lângă magazia cu lemne, unde erau ținute și toate uneltele gospodăriei. Îi erau dragi copii casei, i-a ajutat să-i crească de mici, cu ce-i era la îndemână. Acum că s-a dat vacanță de la
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_5_ultima_viorel_darie_1393577212.html [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
jarul de la forjă, într-o doniță din tablă făcută de el și punându-i bătrânei la îndemână cele necesare nașterii pruncului, plecă să-și facă de lucru în atelier, lăsându-le în grija lui Dumnezeu pe cele două femei. În odăiță, soba duduia plină cu lemnele încinse. Lovea Gligor cu furie ciocanul de nicovală, de săreau scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463548530.html [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
geam minuscul, între camere. Cât putea să fie de mică de se strecura prin ochiul de geam?! Și rădeam, în continuare, fericite, strânse în copilăria noastră că într- un șpilhozen cochet. Dormeam în camera bună, doar noi două, bunica, în odăița din față. Stăteam la povești până se auzeau greierii cântând, suverani peste noaptea neagră de afară. Era întuneric total în cameră. La un moment dat, în peretele lângă care dormeam eu, se auzea un ticăit. Seară de seară, constant. Bunica
GUTUIUL de DANIA BADEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1460829793.html [Corola-blog/BlogPost/380021_a_381350]
-
ai lumea la picioare Ești vesel, fără griji și te simți zeu Când crezi că viața-i o vacanță mare Când ți se pare azi că e mereu? Aceste clipe unice și minunate Le trăiești în anii de liceu În odăița inimii mereu păstrate De ele ne-amintim cu drag și tu...și eu! Referință Bibliografică: ADOLESCENȚĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2111, Anul VI, 11 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate
ADOLESCENȚĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1476211610.html [Corola-blog/BlogPost/369960_a_371289]
-
cules din drum, cine s-a dus s-o anunțe pe mama, cum mi s-au dat primele îngrijiri, nici cât timp am stat în comă. Când m-am trezit, eram întins pe o pătură în curte între bucătărie și odăiță și, lângă mine, Costel, un copil de vârsta mea, mă privea trist, neștiind nici el cum să mă ajute. Nici acum nu știu dacă a fost vorba de săptămâni sau de zile. Nu-mi mai aminteam nimic din ce se
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
a “primit”. Știam ce înseamnă asta. Intrând în odaia mică și-n care miroase a mere și a busuioc, parcă au trecut zeci, sute de ceasuri de când nu am mai fost aici. Nu mai sunt cea care a ieșit din odăița mică, simți-ndu-se inutilă și a nimănui. Focul mocnit primește bucățile de lemn pe care le cuprin-de într-un vârtej amețitor. Privesc flăcările și simt statornicia bucuriei din mine. Este limpede și curată, o totalitate dincolo de orice stare. Nu mai exist
FULGII de DOR DANAELA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Danaela_fulgii_danaela_daniela_dumitriu_1331104617.html [Corola-blog/BlogPost/354560_a_355889]
-
m-am îndepărtat. Dar a venit iubita cea dintâi Cu dragostea ei al timpului curbat, Și sub umbra sfântului lămâi m-a scos din vraja tristului păcat. De-atunci în lumea paralelă Iubesc cum se iubește pe pământ În tainica odăiță și parcelă Pe lungi clipe proaspete de vânt... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: În cerc închis / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate
ÎN CERC ÎNCHIS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_cerc_inchis.html [Corola-blog/BlogPost/351534_a_352863]
-
o fărâmă din amintirle tale și sorei tale Filofteia, Maica cum îi spuneam eu și care mă va crește cu dragoste nețărmurită după plecarea ta - odată ce ostași ai „mândrei” Armate Roșii încartiruiți la noi în casă, au băgat caii în odăițe iar ei s-au culcat beți-morți în podul și grajdul animalelor, înscenându-vă cea mai cumplită farsă ce vă putea fi fatală, acuzându-vă că le-ați fi furat o pătură din gestiune și punându-vă cu spatele la zidul casei pentru
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mama.html [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
încă se mai găsește mâna de lucru, insistase frate-său. Si inca ieftină. Știu eu ce zic. Omul deștept își face iarnă car și vară sanie. În după-amiaza acelei zile, tânte Aurore se simțise complet restabilită. Se ivise în pragul odăiței mele de lucru îmbrăcată în ținută ceva mai lejeră, adică într-un pulover de mohair verde și fustă de bucle neagră mulata pe coapse. C´était magnifique! Pentru tânărul de numai 19 ani care eram atunci!... Îți dai seama! Voisem
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Tante_aurore.html [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
1, urma dormitorul 2, urma</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> o </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">odăița și mai există încă o cămăruța, bucătărie, baie, dus și </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">WC</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]