965 matches
-
să compună: "Vreau să citesc! decide, dar știe că minte că își minte ei însăși(!). Pe pian e o carte, aceeași, Versurile lui Eminescu. O găsești în toată casa în diverse ediții și legături. În fiece an Elena își întreabă odorul ce dar vrea, și el, grăbit ca un copil care abia așteaptă, îi cere "încă un Eminescu", adică un alt volum al acelorași minuni, altfel legat. (subl. n.) E volumul care stă la locul cel mai de cinste pe coada
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
47, în PSB, vol. 11, p. 170) „Iar slujitorii demonilor înecară în râul Sava pe Sfinții Montanus și Maxima. Valurile apelor traseră la maluri trupurile lor sfințite. Întru ascuns, credincioșii le ridicară și le păstrară cu scumpătate, ca pe niște odoare de mult preț”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Montanus, presviterul din Singidunum, un preot daco roman, în PSB, vol. 11, p. 189) „...primiți-le cu atâta bucurie cu câtă vi le-au trimis paznicii lor. Nimeni să nu se îndoiască, nimeni
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Cernavoda, și „Doinita” al Cercului Militar Bistrița, cât și soliști tineri, multipremiați ai concursurilor de gen, din toate regiunile folclorice ale României: Mariana Ozana Stoicoci și Mariana Jianu(Oltenia), Elenă Nistor și Narcis Gherghișan (Dobrogea), Briana Olteanu, Georgiana Tănasă, Sânzian Odor(Moldova), Izabela Baicu, Cristina Vrânceanu și Adriana Deaconu (Prahova), Gabriela Oancea (Sibiu), Iulia Vătafu (Vrancea), Adriana Anghel (Hunedoara), Jenica Bercea Anton (Buzău), Cătălin Maximiuc (Bucovina). O voce cu un timbru unic, Anca Panțâru din Timișoara, a susținut un minirecital cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
Simona Vasilache Și dacă li s-ar pierde - cine știe... - numele scrise pe coperte sub vreun paspoal de buzunar, jurnalele dintre războaie ar fi, hélas, egal de indiscrete. Nu, firește, bijuuri grele, cu strasuri și toarte la vedere, ci odoare cu monogramă, din acelea care, luate deoparte, încep să spună povești. De la ele afli, ce-i drept, nu chiar tot ce-ai putea cere. Păstrate bine, ca podoabele vechi în scrin, sînt în jurnale doar întîmplări pe care cine le-
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
pe drac nu-l mai îmbie. Baccalaureus E-aici al tinereții nobil rost! Cît n-am creat-o, lumea nici n-a fost; Am scos din mare soarele căzut; Cu mine faza lunii a-nceput; Pe drumuri ziua mi-așternea odoare; Pămîntu-mi înverzea și da în floare. În noaptea cea dintîi, la al meu semn, Toți aștrii-au răspîndit un fast solemn. Îngusta minte filistină cine Desferecat-a, în afar^ de mine? Dar, liber, cum cuvînt în duh m-alină, Voios
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
savant român, atât de neîndreptățit și atacat toată viața de dușmanii comuniști, pasămite anti legionari. Mai mulți savanți prezenți În amfiteatrul de la Divinity School unde a predat Eliade au vrut să o vadă și să o atingă, precum pe un odor sfânt. Am simțit că am făcut ceva util, că a doua zi nimeni nu s-a mai legat de perioada ”legionară” din tinerețea savantului. Asta am povestit pe scurt și la conferința BUNĂ SEARA DOMNULE MIRCEA ELIADE!, dar nimeni nu
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
din deget și i-l aruncă pe fereastră. Muma bătrână îl recunoaște și-n consecință ,ușa-i descuia, în prag că se-ntâlnea și se-mbrățișa și se săruta, stei că se făcea", iar Sfetil Constantin, ce barba-și lăsă ,odor la mormânt, sub negru pământ se duce, se duce cal să priponească, trup să putrezească, vac să văcuiască." Prin păduri, sub stele, vorbeau cucuvele: , Unde s-a văzut și s-a pomenit ducă-și mort pe viu?!" călare pe murgul
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
liber, se-nfățșa într-un așternut de coloarea vișinei. Covoare grele învîrteau flori și dragoni pe sub tălpile celor ce le cutreierau. Și lemnăria se înălța neagră, lăcuită, cu intarsii în ape de garanță. Candelabrii rareori folosite spînzurau dintr-un plafon îndepărtat - odoare enorme, păstrate taman pentru frumusețea lor îmbîcsită și pentru șoaptele vagi cu care cristalele de Bohemia bîrfeau agățate ca o ploaie închegată. Cotoarele căptușeau pe trei rînduri în adîncime peretele și urcau în neștire spre pictura tavanului - o alegorie în
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de cine să fie vizitat; din acest moment se instalează resemnarea și dezinteresul față de urmele strămoșilor. Lipsa actorilor și spectatorilor face ca decorul să se prăbușească în ruină. Cimitirului i se pune lacăt la poartă și bisericii i se iau odoarele și odăjdiile, restul fiind dus la capăt de efectul catabolic al naturii sau de mîna sceleraților. Cu timpul nu vor mai rămîne decît dîmburile unor morminte cărora li s-au distrus crucile și fundația unoi biserici cărora li s-a
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
fiind proprietatea inalienabilă a poporului român”. E frumos, nu-i așa? E nobil. E onest. Cum i se și cuvine oricărei țări cu demnitate, nemaivorbind despre o superputere. Am înapoiat picturi, desene, manuscrise, hrisoave, arhive, monede de aur, medalioane, icoane, odoare bisericești, am înapoiat până și rămășițele pământești ale eminentului gânditor Dimitrie Cantemir. Am uitat însă un mizilic colea: să restituim 93,4 tone de aur. Acest mizilic nu a făcut obiectul sentimentelor bolșevicilor de solidaritate de clasă cu poporul român
UN JURNALIST RUS SCRIE CORECT ŞI ÎN PREMIERĂ DESPRE TEZAURUL ROMÂNIEI LA MOSCOVA! SERGHEI GOLUBIŢKI. In: Editura Destine Literare by Serghei Golubițki () [Corola-journal/Journalistic/95_a_380]
-
de ani, active, dinamice, din mediul urban, cu venituri medii și mari, cu studii superioare și medii, persoane dornice să călătorească și să aibă vacanțe plăcute. ( A. M. G.) Pelerinaje În luna mai, Patriarhia Română organizează excursii-pelerinaj la sfinte lăcașuri cu odoare făcătoare de minuni și sfinte moaște, dar și călătorii pe urmele pustnicilor. Din data de 25 mai, se organizează o excursie în Țara Sfântă, cu o durată de 8 zile. În zilele de 15-16 mai, pelerinajul ortodox se desfășoară pe
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
pleci,/ Un șarpe dacă trece pe poteci,/ Ucide!” (Sfat). Dar poate face și kavafiene (numai că nu s-a ținut de ele): „Bosforul geme căci încătușatu-i,/ Perdut Bizanțu’mpărătesc visează./ Ca și-n povești din valuri aruncatu-i/ Măreț odor ce-n noapte scînteiază!// E pace. Răzbunarea doar e trează./ Au cine-ascultă-n liniște de sfatu-i?/ Furtuni îndepărtate luminează/ Iar Bazileus tremură-n palatu-i.// Îngenuncheat în lumea lui de statui/ Și chinuit de dragoste-aiurează:/ Teofano nu l-a chemat la patu-i
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
nu ne prea interesa. Deci, primele mele contacte cu Râmnicul Vâlcea au fost între 4 și 5 ani. La cinci ani s-au întrerupt atât din cauza năzdrăvaniilor mele (voi aminti imediat) cât mai ales că am început școala primară deoarece „odorul mamei” a vrut să se ducă la școală mai devreme decât alții, să fie mai cu moț. Și ca să scape de gura mea au vorbit părinții cu învățătorii să mă lase o săptămână-două până îmi trece capriciul și bieții oameni
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
critic în serios, - și, de ce nu, viața-n piept! - să puie în cădelniță, dacă e neapărat cazul, nițel catran... Nu că ar voi dânsa să ne împută și să împută și autorul. Dar, dacă opera însăși, mirosită atent, secretă infernala odoare?... Luminița, fie-mi permis, procedă cu o intuiție și cu o maturitate artistică, amândouă rarisime... Mi-e mie amic Platon, dar mai mult adevărul. De regulă, criticii tineri, mai puțin înzestrați, estetic, nu dețin nici morala pe măsură. De teamă
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
Ori fă-o înger de hîrtie/ Să i se rupă-ncet aripa" (Hoțul de coarde). Contrapunctic, urmează imaginea tandreții obosite, somnoroase, ca o retragere a autoarei în culcușul său sufletesc: " Voi dormi supravegheat/ Ca un pui întunecat/ De balaur la odoare/ Strîns în aripe sumare// Pîlcuri de sfieli gingașe/ Trec clipind din fluierașe/ Pe picioare de agat/ Coborî-vor la-mpărat/ Purtînd arme lunecoase/ Pe pernițe de mătase" (Puiul de balaur). La un moment dat, armele antimitologice sînt depuse, utilizarea lor
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
cu părinții săi e odraslă (despre care am scris deja, în România literară, nr. 3, 1999); acesta se folosește curent și pentru persoane care nu mai sînt la vîrsta copilăriei, dar rămîn copii ai părinților lor. în aceeași serie intră odor și progenitură. Termenul odor - pentru care DLR înregistrează un uz "glumeț", în vreme ce DEX indică doar sensul neutru sau pozitiv ("ființă iubită, prețuită; spec. copil") - are o marcă ironică puternică, tocmai pentru că evocă un act de alint: "mama puștoaicei a descins
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
odraslă (despre care am scris deja, în România literară, nr. 3, 1999); acesta se folosește curent și pentru persoane care nu mai sînt la vîrsta copilăriei, dar rămîn copii ai părinților lor. în aceeași serie intră odor și progenitură. Termenul odor - pentru care DLR înregistrează un uz "glumeț", în vreme ce DEX indică doar sensul neutru sau pozitiv ("ființă iubită, prețuită; spec. copil") - are o marcă ironică puternică, tocmai pentru că evocă un act de alint: "mama puștoaicei a descins să-și ia odorul
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
odor - pentru care DLR înregistrează un uz "glumeț", în vreme ce DEX indică doar sensul neutru sau pozitiv ("ființă iubită, prețuită; spec. copil") - are o marcă ironică puternică, tocmai pentru că evocă un act de alint: "mama puștoaicei a descins să-și ia odorul de la terasa complexului" (EZ 2482, 2000, 3). Și în acest caz ironia vizează relația de rudenie, nu vîrsta: "Ca orice soacră, e cicălitoare, consideră că nimeni în afară de ea nu poate avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
puștoaicei a descins să-și ia odorul de la terasa complexului" (EZ 2482, 2000, 3). Și în acest caz ironia vizează relația de rudenie, nu vîrsta: "Ca orice soacră, e cicălitoare, consideră că nimeni în afară de ea nu poate avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica 1, 2000, versiune în Internet); "mămica "hojmanlăului" beat țipa să nu-i fie traumatizat odorul" (Viața liberă, arhiva Internet); " Ce dacă părinții plătiseră să-și vadă odorul inginer și se chinuiseră să-l țină
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
de rudenie, nu vîrsta: "Ca orice soacră, e cicălitoare, consideră că nimeni în afară de ea nu poate avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica 1, 2000, versiune în Internet); "mămica "hojmanlăului" beat țipa să nu-i fie traumatizat odorul" (Viața liberă, arhiva Internet); " Ce dacă părinții plătiseră să-și vadă odorul inginer și se chinuiseră să-l țină în școală?" (Curierul zilei - Argeș, arhiva Internet). Asemănător e uzul cuvîntului progenitură, care își bazează efectul mai ales pe contrastul dintre
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
în afară de ea nu poate avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica 1, 2000, versiune în Internet); "mămica "hojmanlăului" beat țipa să nu-i fie traumatizat odorul" (Viața liberă, arhiva Internet); " Ce dacă părinții plătiseră să-și vadă odorul inginer și se chinuiseră să-l țină în școală?" (Curierul zilei - Argeș, arhiva Internet). Asemănător e uzul cuvîntului progenitură, care își bazează efectul mai ales pe contrastul dintre nivelul stilistic al termenului cult și realitatea desemnată: "uneori își folosește progenitura
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
În rugăciune și cântare, mulțumire și recunoștință: „Prea-sfântă, prea-mărită, prea-frumoasă, Prea filocalică Mireasă! A nimburilor toate Împărăteasă! Tu ești Maica binevoitoare și dăruitoatre a tuturor celor sfinte: zestrea cea vie a bunelor haruri, celor din Taine, celor din Daruri, din odoare, din palme și din cuvinte. Ești Marea predanie Îmbietoare Și mult strălucitoare a toată Iconomia de binecuvântări, ca un policandru cu șapte lumânări naintea Marelui tron dumnezeiesc pentru care toți Îngerii și sfinții te preamăresc”<footnote eroschim. Daniil Sandu Tudor
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
și altor religii. Iată o mostră din Visări budiste: "Mai îți aduci aminte ce falnic tu, condorul,/ Îți părăseai cuibarul acoperit, de stînci?/ Deodată întinzîndu-ți aripa îți luai zborul,/ Iar eu, rotind deasupra genunilor adînci,/ Cu penele zbîrlite îmi așteptam odorul." Sau din Corăbiile din port plecat-au cîte una: "Corăbiile din port plecat-au cîte una/ Și nu s-au mai întors, deși pe valuri luna/ În urmă zugrăvesc lungi pîrtii argintate/ Ca și cum ar fi vrut în depărtări s-arate
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]